3,082 matches
-
obiect și ca poziție socială. De fapt prin deplasarea mesajului publicitar de la rațional-informativ la sugestie și afect, produsul este din ce în ce mai puțin cumpărat pentru utilitatea sa obiectivă, cît pentru simbolurile care îi sînt asociate, simboluri ce permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru care bunăstarea trece prin saturarea lui a avea. În acest punct dezbaterea este departe de a fi tranșată, cum departe de a fi tranșată este și afectarea lumii AVOIR cu valori ale universului ÊTRE (problema mitologiei publicității și a simbolismului publicitar). Chiar dacă practicieni celebri ai publicității au constatat o profundă schimbare de paradigmă după 1980 (de la cei trei R: Rêve, Risque, Rire la cei trei S: Simplicité, Substance, Spectacle cf. Jacques Séguéla) corelabilă poate puritanismului thatchero-reaganian, nu se poate aserta
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Bertrand, Jean-Claude, 1995 Média. Introduction à la presse, la radio et la télé, Paris Black, Max, 1962 Models and Metaphors, Ithaca New York, Cornell University Press Boboc, Alexandru, 1997 Limbaj și ontologie, București, Editura Didactică și Pedagogică Borella, Jean, 1995 Criza simbolismului religios, Iași, Institutul European Bougnoux, Daniel, 1991 La communication par la bande, Paris, La Découverte Bremond, Claude, 1973 Logique du récit, Paris, Seuil Brès, Jacuques, 1994 La narrativité, Louvain la Neuve, Duculot Breton, Philippe, Proulx, Serge, 1989 L'explosion de la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fenomenul mitologiei românești în contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta își găsește loc semnificativ în construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se naște până nu i se făgăduiește o făptură frumoasă de pe "celălalt tărâm" este cu deosebire răspândit în basmul românesc. În structura basmului Pipăruș, fecior de împărat și Raura Lună [Nișcov] fata dorită e "nu născută, ci făcută din rouă". Simbolismul legat de rouă pare: în general, apropiat de cel al ploii. ,,Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență", care poate fi pusă în relație cu vegetația și cu fertilitatea. Studiile de antropologie pun în evidență caracterul aproape totdeauna
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sexual pronunțat, prezintă semne de ambivalență: el apare atât ca simbol feminin (îl aflăm în imaginea monstrului marin), cât și ca simbol falic (prezent în basme, unde eroinele rămân însărcinate mâncând un pește întreg, sau numai un os). În planul simbolismului cosmic, peștele se asociază cu apa, dar și cu soarele sau luna. "Mreana albă, în legendele românești, conotează femeia și luna". Peștele este simbolul apelor, al vieții și al fecundității, precum și al "mesei euharistice" (alături de pâine); "născut în apa botezului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iese o gâscă albă). Lacrimile pescarului și ale nevestei sale, căzând pe pieptul celor doi înghițiți de un crocodil, au dat viață inimilor acestora înălțate la norul alb. De aici au căzut pe pământ doi copii ca rupți din soare. Simbolismul porcului repetă, într-o formă degradată, pe cel al mistrețului, marcă a necurățeniei fizice și morale. În basmele românești, "porcul (purcelul cu părul de aur) este o întruchipare zoomorfă a astrului zilei; eroul din basm se poate transforma în purcel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-mpăraților. Eroul, ajuns într-o pajiște minunată, poruncește bucătarului să-i pregătească masa, iar el pleacă cu slujitorii la vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), în care locuiesc trei zâne cu părul de aur. "Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră." Ele plănuiesc să iasă din Dafinul-Verde ("cât aș dori să calc și io pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cer ploios, de tot ceea ce e femeiesc și interior" . Pe scara simbolică a bestiarului, șarpele apare ca un opus al omului. "Relațiile dintre femeie și șarpe sunt multiforme, însă ele nu pot fi în nici un caz explicate global printr-un simbolism erotic simplist. Se cunosc divinități mediteraneene, reprezentate ținând un șarpe în mână (Artemis arcadiană, Hecate, Persefona) sau cu părul format din șerpi (Gorgona, Eriniile etc.)" Tatăl unui băiat de-nsurat [Oprișan, II, Frumoasa lumii] îi dă acestuia o sută de groși
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
190 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate / 190 13.2.3.1. Familiaritatea / 191 13.2.3.2. Stereotipia / 192 13.2.3.3. Polisemia / 192 13.2.3.4. Prezența unor imagini arhetipale / 193 Capitolul 14. Simbol și simbolism social în demersul divinatoriu / 195 14.1. Practică, semn și semnificație / 195 14.2. De la hermeneutica negativului la hermeneutica cotidianului / 199 14.3. Divinația o hermeneutică populară? / 204 Capitolul 15. Divinația, clerul și Biserica / 207 15.1. Divinația, religiozitatea populară
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Expresiile gestuale, formulările verbale (termeni imperativi, volitivi, psihologici etc.) și retorica de care dispun practicienii atestă o bună pricepere în a stăpâni relațiile umane și sociale. Un capitol separat al lucrării este destinat evidențierii simbolului, a gândirii simbolice și a simbolismului social în actul divinator. Schema practică-semn-semnificație este dublată de cea semn-interpret. La posibila întrebare: cum survin interpretările (prezicerile)? am găsit două explicații: prima pleacă de la hermeneutica negativului susținută de Moshe Idel și merge spre o hermeneutică a cotidianului. Cea de-
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la vechii egipteni). Reptilele și în special șerpii au atras deopotrivă atenția divinatorilor sau prezicătorilor. Șerpii sunt simboluri ale pământului, iar contactul lor cu tenebrele îi recomandă ca "obiect de studiu" interesant în practica divinatorie. Desigur, mai târziu, în creștinism, simbolismul său va fi pecetluit de cauzarea păcatului originar. Astăzi, el este prin excelență simbol al răului, al vicleniei, dar și al înțelepciunii 65. Din același registru divinatoriu mai fac parte șobolanul, nevăstuica și șopârla. Caprele și berbecii au devenit obiecte
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
psihologice pe baza înfățișării individului. Roger Mucchielli 75 scria în 1963 o lucrare destinată în totalitate decriptării tipologiei umane pe baza măsurării științifice a unor aspecte fiziologice concrete. O abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de Souzenelle în Simbolismul corpului uman76. Plecând de la arborele sefirotic și simbolismul numelor divine din ebraică, autoarea face analogii curajoase cu diferite părți ale corpului uman, atribuindu-le semnificații precise. În esență, autoarea insistă pe ideea conform căreia corpul uman este o imagine a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
scria în 1963 o lucrare destinată în totalitate decriptării tipologiei umane pe baza măsurării științifice a unor aspecte fiziologice concrete. O abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de Souzenelle în Simbolismul corpului uman76. Plecând de la arborele sefirotic și simbolismul numelor divine din ebraică, autoarea face analogii curajoase cu diferite părți ale corpului uman, atribuindu-le semnificații precise. În esență, autoarea insistă pe ideea conform căreia corpul uman este o imagine a "Corpului Divin". Astăzi, morfoscopia nu mai este o
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
asupra imaginilor și simbolurilor legate de foc realizează doi autori francezi, Jean Chevalier și Alain Gheerbrant 83. Excursul lor începe de la doctrina hindusă și tradițiile celtice, ajungând până la semnificația sexuală a focului în triburile aborigene. Se are în atenție și simbolismul religios al focului și Dyonisie Areopagitul (Dumnezeu este foc, flacără care arde). Credințele și ritualurile pe care le întâlnim în spațiul românesc oferă un larg evantai de simboluri ce evidențiază natura duală a focului. De exemplu, focurile din ajunul Sfântului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
rezonanțe speciale între femeie și natură, va înlesni descifrarea semnelor exterioare ale cerului, vegetației etc. Toate aspectele anunțate aici ne conduc cu gândul la femeia care deține puteri neobișnuite prin însăși natura sa. Ele dobândesc însă conotații peiorative, tocmai din simbolismul demonic al făpturilor cu care rezonează șarpele. Mai mult, aproape toate miturile și legendele ce stăpânesc mentalul colectiv în diverse epoci și spații accentuează misterul și necunoscutul care învăluie femeia. Or, faptul acesta poate induce teamă și suspiciune. b) Această
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe care le-a dat omul religios experienței primare a spațiului sacru, prin opoziție cu spațiul profan"226. Mai târziu, bisericile au luat locul templelor. Mircea Eliade consideră că "bazilica creștină și, mai târziu, catedrela preiau și prelungesc toate aceste simbolisme"227 ale vechilor temple. Ele îl fac pe omul religios să se simtă "în Centrul Lumii și la însuși izvorul realității absolute, foarte aproape de "deschizătura" care-i asigură comunicarea cu zeii"228. Probabil acesta este unul dintre motivele pentru care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
surprins aceste credințe în faza în care încă se mai știa tâlcul lor. Informatorii săi făceau distincții foarte clare între loc bun și loc rău233. În această privință, spațiul actului divinatoriu devine important pentru că sugerează, printre altele, faptul că vechiul simbolism este trăit și resimțit la modul inconștient. Altfel nu s-ar explica supraviețuirea unor superstiții sau a unor alegeri aparent lipsite de sens. Simbolistica acestor spații publice prin raportarea lor la practicile divinatorii se camuflează în ansamblul actului mantic. La
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
arde. Acest foc viu se păstrează apoi cu cea mai mare băgare de seamă, ca să nu se stingă niciodată peste tot anul crezându-se că casa la care se află asemenea foc are mare noroc..."241. Aici accentul cade pe simbolismul sexual al focului. Acest foc viu aduce în prim-plan focul interior, cel care sălășluiește în adâncurile noastre și se manifestă prin iubire. Plecând de la acest raționament, Gaston Bachelard 242 vede focul, în primul rând, ca pe un "fiu al
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sensibiliza publicul asupra acestui fapt, prin însuși felul cum abordează relația sa cu aceasta. Marele merit al practicilor divinatorii și al personalului ce le deservește este acela că stabilesc o legătură subtilă între simbol și social. Capitolul 14 SIMBOL ȘI SIMBOLISM SOCIAL ÎN DEMERSUL DIVINATORIU 14.1. Practică, semn și semnificație Simbolul a devenit pentru foarte mulți cercetători elementul-cheie care poate desluși și explica o mare parte dintre fenomenele ce definesc existența noastră. Cele mai multe abordări ale simbolismului au venit dinspre domeniul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Capitolul 14 SIMBOL ȘI SIMBOLISM SOCIAL ÎN DEMERSUL DIVINATORIU 14.1. Practică, semn și semnificație Simbolul a devenit pentru foarte mulți cercetători elementul-cheie care poate desluși și explica o mare parte dintre fenomenele ce definesc existența noastră. Cele mai multe abordări ale simbolismului au venit dinspre domeniul științei religiilor, al psihologiei și sociologiei. Pentru mulți acest fapt poate echivala cu o modă. În realitate, știința modernă a redescoperit importanța simbolului în existența umană. Știm foarte bine că pentru populațiile arhaice și tradiționale simbolul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
limbaj care se pretează de-criptării și dez-vrăjirii. Prezența frecventă în vocabularul practicilor magice și divinatorii a unor cuvinte ce conțin invariabil prefixul desau desfac trimitere la existența unor legături sau încifrări prealabile. Referindu-se la aceasta, Mircea Eliade subliniază simbolismul stufos și dual al legăturilor pentru mentalitatea de tip magico-religios. Acest simbolism al legăturii universale exprimă, "pe de o parte, că în Cosmos, ca și în viața umană, totul se leagă de tot printr-o textură invizibilă, iar, pe de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
practicilor magice și divinatorii a unor cuvinte ce conțin invariabil prefixul desau desfac trimitere la existența unor legături sau încifrări prealabile. Referindu-se la aceasta, Mircea Eliade subliniază simbolismul stufos și dual al legăturilor pentru mentalitatea de tip magico-religios. Acest simbolism al legăturii universale exprimă, "pe de o parte, că în Cosmos, ca și în viața umană, totul se leagă de tot printr-o textură invizibilă, iar, pe de altă parte, că anumite divinități sunt stăpânele acestor "fire" care, în ultimă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
00.49-00.52 Cadrul de bază cuprinde câteva imagini ale focului, mai precis ale cărbunilor încinși care, într-un fel, vin să sugereze scopul pentru care suntem în acel loc: cercetarea divinației în cositor. Imaginea focului readuce în prim-plan simbolismul acestei stihii, adesea asemănată puterii divine. El este imagine a divinității prin excelență. Aparținând sferei sacrului, focul are o reprezentare duală. El este cel care purifică și ucide, cel care dă viață (focul viu), dar poate aduce și moartea. Imaginea
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
că este făcută creștinește sau este numai descrisă cu ajutorul instrumentelor folosite, crucea devine un element central al ritualului. Sub semnul ei se desface răul și tot ea este cea care conferă echilibru. Lucru explicabil, de altfel, dacă ținem seama de simbolismul crucii și de originile sale precreștine. Secvența nr. 6 03.20-03.58 Sunt surprinse câteva momente din întrevederea avută cu Catinca din Rediu, cea care știe a face"minuni" cu cositorul. Cadrul de bază cuprinde câteva din gesturile și atitudinile
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]