6,711 matches
-
Metode operaționale Nevoile viitoare definite prin constrângeri 1. Programarea liniară Identificarea nevoilor viitoare pentru a atinge obiective definite 2. Programarea neliniară 3. Programarea dinamică 4. Programarea scop/obiectiv Egalarea personalului prin vacantările anticipate 5. Modele de alocare IV. Metode de simulare integrate Simularea activității totale legată cu planificarea firmei Cele mai folosite metode de previziune sunt cele bazate pe judecăți raționale și subiective, dar care au ca bază de exprimare o anumită experiență. Între acestea, pot fi menționate: tehnica Delphi, metoda
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Nevoile viitoare definite prin constrângeri 1. Programarea liniară Identificarea nevoilor viitoare pentru a atinge obiective definite 2. Programarea neliniară 3. Programarea dinamică 4. Programarea scop/obiectiv Egalarea personalului prin vacantările anticipate 5. Modele de alocare IV. Metode de simulare integrate Simularea activității totale legată cu planificarea firmei Cele mai folosite metode de previziune sunt cele bazate pe judecăți raționale și subiective, dar care au ca bază de exprimare o anumită experiență. Între acestea, pot fi menționate: tehnica Delphi, metoda analizei și
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
pe judecăți raționale și subiective, dar care au ca bază de exprimare o anumită experiență. Între acestea, pot fi menționate: tehnica Delphi, metoda analizei și proiecției tendinței (trend projections and analysis), analiza succesiunii sau metodele statistice de previziune (analiza regresiei, simulările). Prin tehnica Delphi se fac previziuni În baza unor chestionare asupra evoluției viitoare a organizației. Previziunile se realizează de către un grup de experți (10-20) care lucrează În mod independent prin completarea unor chestionare și vor avea ca obiectiv determinarea componentei
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Între efectivele de personal, sub aspect cantitativ și calitativ, și unii indicatori ai organizației (vânzări, producție ș.a.), proiectându‑se necesarul de personal pentru perioada viitoare. Această proiecție nu va putea lua În calcul concurența, tendința tehnologiilor sau schimbările de pe piață. Simulările se bazează pe reprezentări ale unor situații reale, prezentate abstract prin modele și relații matematice prin care se estimează necesarul de resurse umane pentru viitor. În practică se folosește frecvent și metoda estimării necesarului de personal de către fiecare șef ierarhic
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
folosi exclusiv rezultatul unui examen sau informațiile despre experiența anterioară, ca suport pentru estimarea performanței viitoare. Centrele de evaluare Prin centru de evaluare se Înțelege un proces operativ În care sunt cuprinse mai multe forme de evaluare, cum ar fi: simulări, exerciții de pregătire, teste psihologice, interviuri, jocuri manageriale. Caracteristicile principale prin care se deosebesc centrele de evaluare de alte forme de evaluare sunt: folosirea unei combinații de metode diferite; importanța mare care se acordă exercițiilor de simulare; candidații sunt evaluați
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
cum ar fi: simulări, exerciții de pregătire, teste psihologice, interviuri, jocuri manageriale. Caracteristicile principale prin care se deosebesc centrele de evaluare de alte forme de evaluare sunt: folosirea unei combinații de metode diferite; importanța mare care se acordă exercițiilor de simulare; candidații sunt evaluați pe grupuri, de către grupuri de observatori; procesul de selecție are o durată mai mare (Între patru și douăsprezece ore). Cu ajutorul acestei metode se pot determina calitățile de care dispun candidații pentru un post, punându‑se În evidență
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
etapizarea procesului de ~ 54 importanța ~ 44 metode de ~ 64 probe ale ~ 53 proceduri de ~ 64 proces de ~ 49, 54, 63, 64 rata ~ 65 rezultatul activității de ~ 65 Sistemul om-mașină-mediu 109 Specializare 41 Subsarcină ierarhizare a ~ 35 Schimbările de pe piață 22 Simulare 22 exerciții de ~ 64 Selecție 9, 10 Societate 24 ~ specializată 63 Solicitant 55 Solicitare 32 confirmarea primirii unei ~ 51 noi ~ ale pieței 27 prelucrarea ~ candidaților 50 Spor ~ de personal 125 ~ de producție 125 ~ planificate 20 Stagiu 85 Strategie ~ de creștere
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
a încorpora toate resursele necesare producției. MRP II a reprezentat o metodă pentru planificarea eficientă a tuturor resurselor unei întreprinderi industriale. Acest sistem asigura planificarea operațională a necesarului care susține procesele de producție, planificarea financiară și elaborarea de scenarii și simulări „ ce-ar fi dacă”. Funcțiunile integrate au vizat: planificarea producției, planul de vânzări, programarea producției, planificarea necesarului de materiale, planificarea capacităților de producție, precum și urmărirea execuției (aprovizionare, fabricație, vânzare). Ca ieșiri, sistemele ofereau rapoarte financiare, cum ar fi planul de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
descriu intrări pot fi descompuse pe sarcini componente, la nivel de detaliu; în diagrama workflow pot fi incluse și traseele condiționale; există un monitor pentru urmărirea desfășurării proceselor workflow; există posibilități de evaluare a procesului workflow pe ansamblul lui; permite simulări și testări de comportamente; sprijină un grup mare de utilizatori; suportă multiple platforme. Discuții și exemple Exemplul 1: Publicarea unui document (figura 2.6) Avem în vedere unele dintre cele mai des întâlnite sarcini din cadrul birourilor (de orice fel), și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
foarte importantă identificarea participanților la workflow, deoarece sarcinile, aprobările interne și nivelurile de securitate sunt stabilite pe tipuri de utilizatori. În consecință, în cazul modelelor pe departamente, este necesară identificarea utilizatorilor, a atribuțiilor și a rolurilor acestora; analiza circuitului real, simularea acestuia și de senarea schemei sale. Etapa presupune recurgerea la analiza orientată pe obiec t și la instrumentele de proiectare pentru identificarea relațiilor dinamice care au l oc între obiecte. Analiza orientată pe obiect examinează cerințele în funcție de obiectel e sau
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
forma unor documente, care susțin activitatea sau evenimentul respectiv. Aceasta permite efectuarea de ajustări prin tehnic a drag & drop (vezi figura 2.20). Astfel, pentru exemplificare am inclus în partea s tângă a figurii diagrama parțială a procesului, precum și o simulare a modificării fluxului de activități a procesului modelat (în partea dreaptă) - prin adăugarea activității de stabilire a datei interviului înaintea activității de întocmire a co misiei de evaluare. Operațiunea drag & drop asupra segmentelor de flux produce o rearanjare a succesiunii
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
producție, în special în ceea ce privește monitorizarea schimbărilor tehnologice. Schimbările planificate pot fi integr ate, iar modificările de urgență pot fi comunicate imediat. Costurile de producție pot fi diminuate folosind structuri ale Platforme integrate pentru afaceri. ERP 114 produsului de ultimă oră. Simulări ale costului de producție pot fi folosite pentru a analiza impactul schimbării costurilor materialelor, ratei de muncă etc. Diferențele dintre costurile standard și cele actuale sunt bine definite. Sistemele ERP oferă numeroase instrumente analitice la dispoziția personalului tehnic. Când se
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
este flexibilă, deoarece ponderile sunt stabilite după propria judecată - se acordă pondere mai mare sau mai mică după cum se consideră. Ca instrument de lucru, cel mai potrivit este fără îndoială Excel, având facilitățile de calcul rapid, cu posi bilități de simulare dacă este nevoie, datele pot fi generate de mai multe persoane din echipa de selecție și apoi consolidate într un singur raport. Obținerea acestui raport final de evaluare, care conține scorurile calculate pentru furnizorii evaluați, este o muncă dificilă, dat
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
familiarizarea acestora cu tablourile de bord, instrumentele de tip DSS sau Business Intelligence, CRM, SCM, E-procurement, Product Lifecycle Management (managementul ciclului de viață al produsului), managementul proiectelor; instruirea managerilor, în special a celor din zona economică, cu analizele multimensionale OLAP, simulările, scenariile și prognozele. La toate aceste tipuri de cursuri se adaugă și disponibilitatea de a lucra cu documentațiile scrise sau help-ul contextual din soluția software respectivă. Cum specificațiile pe module sunt, de multe ori, personalizate după cerințele utilizatorilor, cunoașterea informațiilor
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
a limitelor umanului, de destrupare și de privilegiere a minții umane artificializate asupra trupului „demodat” și dispensabil. Direcția simulaționismului (de tip Bostrom și Daintonă este încadrată în același registru discursiv criticabil, prin ambiția postulării faptului că mintea umană este o simulare de computer. De asemenea, cybervizionarismul, cu corolarele imortalității și ale omniscienței, sunt supuse dezbaterii și polemicii, astfel că sunt aduse față în față argumentele lui Gregory Stock sau ale lui Nick Bostrom și, respectiv, contraargumentele lui Francisc Fukuyama sau Bill
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
organicului, a digitalului și a visceralului. Această coabitare este ilustrată în cea mai mare măsură prin domeniul biotehnologiei (în special coexistența dintre organul natural și cel artificial sau protezic - vezi discuția de mai josă, care se bazează, în principal, pe simularea artificială a naturalului. Se desfide astfel presupoziția de imitare „banală” a acestuia din urmă în procesul artificializării. Prin urmare, interstițializarea dintre artificial și natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artificial și natural constituie, în contextele tehnologiilor digitale, concretizarea tendinței de valorificare a experiențelor artificiale sau tehnologice drept experiențe naturale, nemediate, ceea ce, la o extremă, poate însemna într-adevăr denaturare și „efect” hiperreal, în terminologie baudrillardiană. În special prin tehnicile simulării cibernetice, naturalizarea artificiului sau a artefactului se desprinde de accepții precedente ale artificialului precum falsitatea sau disimularea, configurând noi teritorii ale corporealității, ca natura asistată de calculator sau viața artificială (vezi mai josă. Întretăierile ontologice dintre corporal-biologic și tehnologic-informațional sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
digital este definită prin topologii specifice de prezență, acțiune și intervenție, de la experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la subiectivități extinse și repotențate local. Acest tip de naturalism digital este o formă mimetică de simulare (întâlnit în jocuri pe computer, în filme de animație digitală, în simulările de zbor sau în simulările medicale ale trupului și ale creieruluiă, cu ajutorul căreia spațiile sau experiențele naturale sunt redate prin simbioza om-calculator. Natura și naturalul sunt „artificializate” sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
experiențe conective la evenimente translocale sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la subiectivități extinse și repotențate local. Acest tip de naturalism digital este o formă mimetică de simulare (întâlnit în jocuri pe computer, în filme de animație digitală, în simulările de zbor sau în simulările medicale ale trupului și ale creieruluiă, cu ajutorul căreia spațiile sau experiențele naturale sunt redate prin simbioza om-calculator. Natura și naturalul sunt „artificializate” sau „sintetizate” în cadrul interfeței ordinatorului până la obținerea efectului de naturalețe într-un sistem
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau globale, de la încorporări repoziționate în rețea la subiectivități extinse și repotențate local. Acest tip de naturalism digital este o formă mimetică de simulare (întâlnit în jocuri pe computer, în filme de animație digitală, în simulările de zbor sau în simulările medicale ale trupului și ale creieruluiă, cu ajutorul căreia spațiile sau experiențele naturale sunt redate prin simbioza om-calculator. Natura și naturalul sunt „artificializate” sau „sintetizate” în cadrul interfeței ordinatorului până la obținerea efectului de naturalețe într-un sistem cognitiv autoorganizațional și transformațional, dobândind
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de computer (Computer Aided Nature sau CANĂ este o sintagmă bricolată de grupul de artiști suedezi constituit din Yvonne Wilhelm, Alexander Tuchacek și Christian Huebler (vezi Knowbotic Research, 1996Ă după modelul sintagmelor Computer Aided Graphics sau Computer Aided Design. Aplicată simulărilor computerizate efectuate de oameni de știință referitoare la Antarctica, sintagma încearcă să surprindă relația dintre empirismul legilor naturii și condițiile de posibilitate ale sistemelor informaționale, dar și legătura strânsă dintre fapt și ficțiune, dintre știință și artă: naturalul, nefiind conceput
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rețelei și codurile de date. De pildă, instalația intitulată „Dialogue with The Knowbotic South” a grupului de artiști ilustrează aceste configurații practice prin intermediul agenților cunoașterii echipați cu algoritmi genetici (knowbotsă care mediază între natura referențială (continentul de la Polul Sudă și simulările computerului sau operațiile telerobotice prin generarea de viziuni în Internet. Sistemelor digitale dotate cu senzori le revine rolul de a analiza porțiuni de realitate naturală și de a construi o natură computațională sau un model cybersimulațional (o natură creată din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe o extensie a organelor perceptive. Aceste instrumente de măsură împart întreaga natură în unități de informație procesabilă. (Knowbotic Research, 1996Ă. Construirea și refigurarea naturii înseși ca o lume artificială, însă cu efecte naturaliste, sunt procese propuse adesea, în contextele simulărilor cibernetice, ca o alternativă, mai confortabilă chiar, a naturalului. Realitatea virtuală este numită, în diacronia utilizării sintagmei, realitate artificială, calificare care atrage după sine echivalarea dintre artificial și virtual, în cadrul realului însuși. Totuși, artificiul cibernetic rămâne un construct uman și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
complexității (vezi Kaneko, 1995Ă, de la paradigme ale autopoieticii și de la sisteme autoorganizaționale la robotică evolutivă și hardware evolutiv, de la programe de ordinator care evoluează prin analogie cu fenomenele vieții până la modelări sociale (vezi Lindgren și Nordahl, 1995; Dyer, 1995Ă, adiționate simulărilor de rețele neuronale. Adesea se vorbește de neodarwinism (vezi Dyson, 1997Ă în această direcție biologic-cyberspațială, prin abordarea unui model evolutiv care ține cont de imprevizibilitate și de rolul întâmplării în cadrul „selecției naturale”, deși mediul evoluției este de data aceasta unul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracteristică vieții artificiale este reversibilitatea între mașina care simulează umanul și omul care simulează mașina, prin utilizarea tiparelor darwiniste în programarea computațională. Viața postbiologică, descrisă ca o nouă fază evolutivă, este atât rezultatul cât și inițiatoarea proceselor de supraviețuire prin simulare în conjuncturi în care se înregistrează evoluția mutuală dintre uman și mașinal. Compenetrarea dintre materie și spirit (vezi Weibel, 1990Ă se dovedește a fi dezideratul „ultim” al vieții sintetice: fie că dorește simularea vieții așa cum este aceasta, fie că aspiră
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]