KorAP: Find »[drukola/base=speculativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...108 >

2,695 matches

Corola-publishinghouse/Science/394_a_765

referă la o diversitate de aspecte, care privesc evoluția instituției bursei în România și pe plan mondial, strategiile tranzacționale desfășurate la bursă, ordinele și cotațiile la bursă, tipurile de opțiuni și strategiile tranzacționale cu opțiuni, practica bursieră americană și operațiunile speculative etc. Prin dimensiunile limitate ale cărții, autorii și-au propus să abordeze problemele fundamentale care caracterizează instituția bursei, insistând asupra particularităților anumitor categorii de burse, inclusiv a celor agricole, care urmează a se dezvolta și a contribui la stabilitatea nivelului

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
piețe bursiere se caracterizează printr-un grad ridicat de organizare și fiabilitate, ca urmare a unor reglementări mai precise privind derularea tranzacțiilor, a unor garanții mai mari din partea investitorilor și a brokerilor, cât și a controlului exercitat asupra operațiu nilor speculative. După căderea Zidului Berlinului, una dintre prioritățile țărilor din Europa Centrală și de Est, aflate într-un proces de tranziție spre economia de piață liberă, a fost reprezentată de înființarea societăților private pe acțiuni și a piețelor necesare pentru tranzacționarea

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
ce concentrează în același loc și în același timp, o mare parte din cererea și oferta mondială de anumite produse, unde se desfășoară curent tranzacțiile de vânzare-cumpărare, după o procedură specială, motivate atât de nevoi reale, cât și de intenții speculative; − Bursa de mărfuri este o piață caracteristică țărilor cu economie de piață, unde se tranzacționează mărfuri fungibile înrudite calitativ, substituibile și perfect conservabile, după o procedură specială care se desfășoară, potrivit unui program prestabilit, într-un loc cunoscut, în prezența

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
rentabilitatea pieței bursiere), înregistrând nivelul de 651,1 puncte. După publicarea rezultatelor financiare ale societăților cotate la bursă, au apărut aceleași neajunsuri ca și în anul anterior: • lipsa informațiilor; • subevaluarea acțiunilor, datorită slăbiciunilor emitenților; • interesul investitorilor manifestat îndeosebi pentru câștigurile speculative din tranzacții și nu pentru cele reale din dividende; • ruperea legăturilor dintre evoluția economică a societăților și cota acțiunilor acestora. Trendul crescător s-a menținut în luna aprilie, fiind susținut, pe de o parte, de scăderea dobânzilor la bănci și

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
contracte futures și cu opțiuni. În practica bursieră se întâlnesc din ce în ce mai mult și tranzacții cu firme, în care se vând și se cumpără societăți, cu respectarea unor reguli stricte. După scopul tranzacțiilor bursiere se întâlnesc următoarele tipuri de operațiuni: a) speculative; b) de arbitraj; c) de acoperire; d) cu caracter tehnic. 4.2.1. Tranzacțiile cu titluri primare a) Tranzacțiile pe bani gata, se fac pe baza contului cash deținut de client la firma broker. În acest caz, un investitor poate

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
luni de lichidare. Operațiunile care se încheie în cadrul burselor de mărfuri urmăresc în principal trei scopuri: 1. - aprovizionarea cu mărfuri, respectiv acoperirea unor nevoi reale; 2. - protecția contra riscurilor rezultate din fluctuațiile foarte mari de prețuri; 3. - câștiguri prin operațiuni speculative, materializate prin acceptarea riscurilor în așteptarea profiturilor. 4.2.2. Tranzacții cu mărfuri Acoperirea unor nevoi reale ale cumpărătorilor prin aprovizionarea cu mărfuri se realizează prin două tipuri de operațiuni bursiere : a 1 - la disponibil sau spot; a 2 - la

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
o revândă, ceea ce presupune efectuarea unor cheltuieli suplimentare. Aceste situații și modificări de scop și interese ale comercianților au determinat în timp, ca la operațiunile „futures” să se apeleze mai ales în intenția de protecție contra riscurilor și în scop speculativ. În practica bursieră americană putem întâlni următoarele situații: A. În cazul livrărilor fizice de mărfuri, se pot întâlni trei variante: 1) livrarea fizică standard; 2) schimbul de contracte futures pentru mărfuri fizice; 3) procedura alternativă de livrare. Livrarea fizică standard

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
în unele țări și ziarele cotidiene, publică atât cotațiile menționate mai sus, cât și tendința bursei privind evoluția viitoare a prețurilor, aspecte ce sunt utilizate pentru a construi diferite operațiuni bursiere, atât pentru protecția contra riscurilor, cât și cu intenții speculative. Tendința bursei, în limbaj tehnic, poate fi: − solidă ( strong) - dacă sunt perspective de creștere a prețurilor; − moale sau slabă (weak), dacă se întrezărește o curbă descendentă, respectiv o scădere a prețurilor; − constantă sau de menținere (constant), dacă nu se prevede

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
ulterioare achiziționării mărfii, fiind greu de anticipat pe o perioadă de 6 - 9 luni costul și problemele transportului mărfii până la destinație, costul asigurării, costul depozitării și al operațiunilor de păstrare (uscare, recondiționare, tratare), costul creditelor, ș.a. De asemenea, influența jocului speculativ pe o piață futures dintr-o economie în tranziție este deosebit de greu a fi anticipată și cuantificată. În cadrul unei piețe în tranziție, speculatorii pot produce modificări însemnate, astfel încât, raportul cerere-oferă manifestat în ringul bursei să nu se mai coreleze cu

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
să evidențieze atât rezultatul opera țiunii „la disponibil”, cât și pe cel al operațiunii „la termen”. Operațiunea de hedging se tranzacționează la bursă în baza contractelor futures în două scopuri: a) de acoperire a riscurilor generate de oscilația prețurilor; b) speculativ. Scopul acoperirii riscurilor generate de oscilația prețurilor este determinat la rândul lui de alte trei scopuri derivate, care practic înseamnă trei variante ale operațiunilor de hedging: • vânzarea la termen de materii prime cu preț fix, prin care concomitent cu operațiunea

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
prime al căror preț poate să crească apreciabil în momentul achiziționării. Corelând scopul acoperirii riscurilor generate de oscilațiile prețurilor cu scopurile derivate, practica bursieră a creat o serie de strategii de hedging. Când la aceste operații se adaugă și intențiile speculative, atunci tranzacțiile bursiere devin adevărate arhitecturi de inginerie economico financiară, în care marfa și banul se transformă în simboluri de câștig, pe baza diverselor informații ce se acumulează la bursă. Procedura de hedging se realizează în două etape: - în prima

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
două categorii : • cei care fac operațiuni de hedging (operațiuni vizând evitarea riscurilor contractuale decurgând din modificarea raporturilor de schimb dintre diferite valute sau operațiuni vizând evitarea riscului de escaladare a prețului în cazul achizițiilor de mărfuri); • cei care fac operațiuni speculative. În prima categorie, pot intra companii sau persoane fizice care, de regulă, încheie un contract de cumpărare a unor mărfuri în scopul de a avea garanția obținerii acestora la un preț dat. În acest fel, se obține atât siguranța dobândirii

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
garanția obținerii acestora la un preț dat. În acest fel, se obține atât siguranța dobândirii mărfii dorite, cât și protecția împotriva fluctuațiilor prețului la marfa respectivă. În a doua categorie, se includ persoanele care fac operațiuni la termen din motive speculative. Există cel puțin două motive care justifică interesul tot mai mare pentru operațiunile speculative la bursele de mărfuri : - profituri (dar și pierderi) foarte mari se pot obține cumpărând pe credit cu plata unui avans minim; - forțele aproape necontrolate ale cererii

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
dobândirii mărfii dorite, cât și protecția împotriva fluctuațiilor prețului la marfa respectivă. În a doua categorie, se includ persoanele care fac operațiuni la termen din motive speculative. Există cel puțin două motive care justifică interesul tot mai mare pentru operațiunile speculative la bursele de mărfuri : - profituri (dar și pierderi) foarte mari se pot obține cumpărând pe credit cu plata unui avans minim; - forțele aproape necontrolate ale cererii și ofertei la scară globală pot determina modificări foarte rapide ale prețurilor. Operațiunile speculative

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
speculative la bursele de mărfuri : - profituri (dar și pierderi) foarte mari se pot obține cumpărând pe credit cu plata unui avans minim; - forțele aproape necontrolate ale cererii și ofertei la scară globală pot determina modificări foarte rapide ale prețurilor. Operațiunile speculative cu mărfuri se fac în principal la bursele de mărfuri. În S.U.A., există numeroase astfel de burse, dar cel mai mare centru pentru operațiuni la termen cu mărfuri este Chicago Board of Trade. Trebuie precizat faptul că, în conformitate cu Legea federală

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
mărfuri la termen, la fel ca și acțiunile, pot fi cumpărate pe credit. Diferența constă în aceea că, de regulă, în cazul mărfurilor este suficient un avans de doar 10 - 20 % din valoarea contractului, fapt ce sporește oportunitățile pentru operațiuni speculative. Cei care câștigă bani în acest fel sunt cel mai adesea comercianți profesioniști, versați în a interpreta evoluția pieței. S-a estimat că din totalitatea micilor cumpărători care intră pe această piață, circa 85 % înregistrează pierderi. În practică, aceste cifre

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
apar pe piață. În această situație, prețurile cresc. Uneori, urmează o perioadă de speculații, în care se manifestă „taurii”, cei care obțin profituri într-o piață caracterizată de creșterea prețurilor. În cazul când, piața nu mai poate susține acest fenomen speculativ, se amorsează o reacție contrară, tendința devine cea de a vinde și prețurile încep să scadă. În acest moment „urșii”, cei care obțin profituri din scăderea prețurilor sunt în câștig. În cursul acestui proces, piața poate fi controlată într-o

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
Europa occidentală care sunt investite în acțiuni pe piața americană, deoarece investitorii consideră că astfel pot obține profituri mai mari decât folosindu-le în alt mod. Din analiza celor prezentate se poate pune întrebarea : „de ce se permite efectuarea de operațiuni speculative” , dacă riscurile de înregis- trare a unor pierderi sunt atât de mari ? Răspunsul este acela că, speculatorii îndeplinesc anumite funcții utile pentru ansamblul economiei. Cumpărarea unor acțiuni sau mărfuri în speranța că prețurile vor crește, accelerează procesul de echilibrare a

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
piață ar lua mai mult timp. În mod similar, la o anumită marfă, ei vor vinde contractele la termen pentru acea marfă și astfel prețurile vor scădea înainte ca surplusul să determine acest lucru. 5.3.1. Câștiguri prin operațuni speculative În cadrul tranzacțiilor bursiere, speculația este admisă fiind definită astfel : - „Tehnică de cumpărare și de revânzare a bunurilor sau a valorilor, în vederea obținerii unui profit din fluctuația cursurilor acestora”; - „Orice activitate destinată profitării de variațiile prevăzute ale pieței, prin realizarea pe cât

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
pe cât se poate de rapid a unui profit. Speculația are adesea ca efect echilibrarea pieței, lărgind-o totodată”; - „Tranzacții efectuate de o persoană în scopul obținerii de profit, cu asumarea unor riscuri mai mari decât în cazul unor investiții”. Tranzacțiile speculative se bazează pe strategii de hedging, vânzări în absență, lansare de ordine stop, contracte futures sau options. Speculantul sau speculatorul este persoana care, folosind avantajul primului venit pe piață, intră în tranzacții imediat, cumpărând o cantitate de produse cu ofertă

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
mare, obținând profituri nemeritate. Acest termen este aplicabil și consultanților care, având acces rapid la informații, intră în tranzacții înaintea clienților, realizând același gen de profit. Deși nu există metodologii care să conducă în mod sigur la câștiguri din operațiuni speculative la bursă, cei implicați într-un astfel de comerț se orientează spre acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
în tranzacții înaintea clienților, realizând același gen de profit. Deși nu există metodologii care să conducă în mod sigur la câștiguri din operațiuni speculative la bursă, cei implicați într-un astfel de comerț se orientează spre acele categorii de operațiuni speculative, la care riscul nu este niciodată mai mare decât șansa profitului. Speculația bursieră, deși riscantă, a devenit atractivă, astfel încât atmosfera ce o creează oferă oportunitatea realizării de câștiguri. Odată cu constituirea burselor, s-au format și speculatorii care au transferat în

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
să închei un contract la termen în care cumperi, întrucât valoarea sa intrinsecă va crește odată cu prețul. Regula aceasta aplicată în practică, a determinat un anumit tip de operator la bursă numit în jargon „taur”, iar acțiunea acestuia, „bull”. Operațiunea speculativă se numește „à la hausse” și vizează situația când cumpărătorul achiziționează o marfă, mizând că la termenul de livrare o va vinde la un preț mai ridicat. O piață bursieră caracterizată prin cursuri în creștere, durabilă, este o piață sub

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
la un anumit moment să realizeze „offset”, prin cumpărarea aceluiași contract la un preț mai mic, realizând astfel profit. Acest tip de acțiune se numește „bear” iar tipul de operator are la rândul lui, în jargon, denumirea de „urs”. Operațiunea speculativă se numește „à la baisse” și privește situația când se urmărește obținerea de profit prin tranzacții cu mărfuri, numai în condițiile în care prețul lor pe piață va scădea. Anticipând „direcția mișcării prețurilor”, speculatorii încearcă să realizeze profituri prin achiziții

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
Dacă piața suferă modificări în avantajul unei poziții speculatorii, atunci contul speculatorului va crește proporțional cu micșorarea garanțiilor. Dacă piața se modifică în dezavantajul unei poziții speculatorii, atunci speculatorul este obligat să facă depuneri adiționale în contul de garanții. Operațiunile speculative contribuie pe termen lung la apropierea nivelurilor cererii și ofertei, însă pe termen scurt, conduc la destabilizarea prețurilor. Fenomenul nu trebuie supraestimat, pentru că se produce pe perioade foarte scurte de timp, de obicei câteva zile sau câteva săptămâni în decursul

BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]