3,200 matches
-
păpușa era purtat cu evlavie și femeile plîngeau și ele pe la porți. Fecioarele satului erau îmbrăcate în ii albe de bumbac și fustițe în clini ca la armonice. Noi, drăcăraia și băietanii, țineam flancurile și dădeam peste tot felul de spini sau ciulini, ca chiorii, pentru că ochii ne erau la fete. Și era o întrecere de plîns, măi frate, de ne dădeau și nouă lacrimile. Micul sicriu a fost depus într-o gropiță și fetele au mărit volumul șuvoaielor de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
gândul la pătimirea mamelor și soțiilor ai căror fii și soți au devenit în temnițele comuniste urmașii Mântuitorului. Tu stai învăluită în lunga Ta tăcere, În poală porți pe Fiul - mănunchi de crini zdrobiți El poartă-n cap cunună din spinii cei slăviți, Și peste Fiul curge în val a Ta durere. Ființa Ta întreagă grăiește către Dânsul: «Și Eu am fost pe Cruce cu Tine, Fiul Meu. Și coasta Mea-i străpunsă cu fierul lăncii greu, Și fața Mea-i
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
plantă Îl lasă rece. Ar mai fi ceva, dar cum de rușinos ce’s nu’s În stare să găsesc un eufemism, o zic pe latinește: Petasites hybridus sau brebenei. Cu mult mai modestă, ruda lui, măgarul, are doar un spin, Onopordon acanthium. Măgar? Desigur, Își are și el locul. Deși creat de una dintre laturile dihotomiei născătoare a lumii În „ochii“ tradiției românești, anume de aceea pozitivă, Fărtatul, În antiteză cu opera celeilalte laturi, negative, Nefărtatul, anume măgarul, calul e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îi mai rămâne ceva ferm sub picioare, și cu totul alta o cărăruie, precum pentru Natură cele doar câteva sute de specii pe care le agreeați tu și bipezii tăi, cărăruie de pe care ajunge lesne În mai știu eu ce spini... În astfel de condiții evoluția, ca și viața, se poate opri oricând - ca să mă exprim eufemistic - bea un pahar În plus. Și cred că ți-ar părea rău dacă, după a doua vodcă nu mai ajungi acasă... Ai dreptate, Moti
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
antitezei, a negentropiei care promovează diversitatea. Dacă metalul e unul, face mulțime de forme. Apoi renunță la metalul unic și prețios În favoarea altora, dar adăugând altă doză de informație: legende și simboluri. Renunță chiar și la metal, adăugând simbolul simbolului - spinii - cu ajutorul altei doze de negentropie, adică informația informației; substanța, mai precis valoarea ei, participând tot mai puțin de-a lungul acestui drum. Încearcă să vezi aici un progres, o evoluție, ca să nu cazi În capcana - mai precis limita - republicanilor, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sat la tine, Să te bucuri când mi-e bine. Dă-mă mamă în vecini, Să te văd seara ce cini Și la prânzuri ce prânzești Și peste zi cum trăiești ! U iu, U iu iu ! Mă treci dealul cu spini verzi, Maică să nu mă mai vezi, Mă treci măicuță hula, N-o să mă vezi cu luna; Mă trecuși măicuță dealul, Să nu mă mai vezi cu anul ! U Iu, U iu iu ! Mă duc satule din tine, La dușmani
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
el pentru a-l ocroti de câte ori este nevoie. Copilul de la țară aude la tot pasul ferească Dumnezeu ! și trăiește având conștiința împăcată că această formulă îl va scăpa de toate relele posibile. Altfel, când se zgârie din neatenție într-un spin de salcâm și îi curge sânge, el este disperat că pe acolo i se va scurge viața. Atunci, formula Doamne, apără-l și păzește-l ! este pentru el o formulă magică și privește în ochii mamei, cerșind cu disperare vindecarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mihai abia aștepta întâlnirea cu fata dragă (Ah! În curând pasul spre tine grăbește 185), într-o viziune mai târzie, iubita va lua un vag contur de Crist feminin, apărându-i cu părul neîmpletit și prins într-o cunună de spini. Aceasta se strecoară, aidoma zânelor, Printre stâncele de cremeni,/ Lângă lacul de smarald,/ Ca să-și scalde sânii gemeni/ Unde zânele se scald !186 În nuditatea ei abisală, ea nu apare decât în ipostaze cu totul fantomatice, cețoase, lunare și, desigur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din ea? V-am scos din moarte și necaz, Dar ce-mi faceți voi azi? Un biet străin fui pe pământ Sărac cum bine știți; Răspundeți-mi de-aveți cuvânt Așa vreți să-mi plătiți. Am suferit nespus Cununi de spini pe cap Și-n coaste m-au împuns Din moarte să vă scap. Am suferit atunci ca și-acum Dar ce-mi făcut-ați voi, Acum vă-ntreb, în mila mea Urma-ve-ți tot așa? Noapte de vis, timp prea sfânt
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
că mama lui era cam.. bolnavă. „Hau-hauuu... hau-hauuu !”, ăuitul se auzi din nou dar, mai tare, mai trist și mai prelung. „Oare, pentru cine..?!”, se întrebă din nou, cu mintea învălmășită. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii... și, fiori cu spini otraviți îi trecură prin tot trupul.Un dor nestăvilit, de casă, de mama lui, îi năpădi sufletul. De acolo, de sub Grințieș, încercă să deslușească, peste vale pe coasta Stânișoarei, poate o vede trebăluind prin ogradă. O ceață argintie plutea peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
întâmplă fără voia Domnului..!” „.. Cum oare, Dumnezeu a îngăduit o astfel de nelegiuire..?!” Mă întrebam la nesfârșit, ca o placă de patefon spartă. „ - Noi nu putem să-l judecăm pe Dumnezeu..!”, îmi șopti rar, un gând. Simții cum fiori cu spini otrăviți îmi trecură prin trup. Unul din colegi, cu voce joasă, reținută, mă smulse din gânduri. Niciodată, lumea nu va mai fi așa cum a fost odinioară !.. Și tot el continuă privindu-ne pe fiecare în parte, și pe toți deodată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Pe cea cale lungă, Lungă, fără umbră. Și noi te rugăm, Cu rugare mare Cu strigare tare: Seama tu să-ți iei Seama drumului. Și să nu-mi apuci Către mâna stângă, Că-i cale nătângă, Cu bivoli arată, Cu spini semănată, Și tot mese strânse, Și cu făclii stânse. Dar tu să-mi apuci Către mâna dreaptă, Că-i calea curată, Cu boi albi arată, Cu grâu semănată, Și-s tot mese-ntinse, Cu făclii aprinse. Nainte-i mergea Și mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pare oarecum insidioasă și volutele capricioase ale frazei critice se cer scrutate atent, ca niște capcane bine pitite”1. În adevăr critica lui Perpessicius este numai aparent integral binevoitoare, cordială și... caritabilă. În realitate, în buchetul de trandafiri descoperim adesea spinul critic parșivinsidios. Amenitatea exegetului nu exclude voluta livrescă și fandarea malițioasă. Cu totul altfel este Tudor Vianu. În eseul amintit mai sus Vladimir Streinu scrie aceste fraze edificatoare despre confratele mai vârstnic: „În ceea ce-l privește pe Vianu, el, cum
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
enorme, șarpele taipan a cărui mușcătură este de 300 de ori mai toxică decât a cobrei, pitoni de câțiva metri lungime, celebra anaconda, paianjeni uriași. Și botaniștii pot fi entuziasmați de plante precum Vița Gympie În formă de inimă, cu spini, Lawyer Canetrestia avocat, un palmier cățărător, subțire și viguros, având numeroase cârlige care pătrund prin haine ș.a. Tăierea masivă din ultimele secole, a redus pădurea tropicală de pe continentul australian la doar 0,3 %, din suprafață. În 1980, ecologiștii au câștigat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și lagună albastră care permite aventura nautică spre Împărăția de azur a coralilor, peștilor exotici, broaștelor țestoase etc. (ibidem). 197 Cea mai mare amenințare pentru Bariera de Corali o reprezintă peștele-papagal și mai ales steaua de mare cu coroana de spini, o creatură urâtă care se fixează pe coral, sucurile sale digestive otrăvitoare, dizolvând practic polipii. Surprinzător pare regenerarea polipului de la un singur picior și o bucată mică de intestin. Milioane de meduze invadează astăzi Bariera de Corali provocând un adevărat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 226. 363 Locuri sacre. Atlas. Acolo unde cerul și pământul se Întâlnesc, James Harpur, Editura Șcheii Brașov, 1998, p. 84-85. 364 Diavolul spinos, șopârlă de 15 cm lungime, se hrănește cu furnici negre. Spinii de pe corp Îl feresc de prădători, În special șerpi (ibidem, p.226-229). 214 intersectează pe teritoriul continentului sunt trasee sacre, care Îl transpun pe cel inițiat Într-o dimensiune eternă”365. Risipiți precum oasele fosilizate ale unui dinozaur uriaș, Munții
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a semnat de către guvernatorul general Fermin Jáuddenes actul de capitulare În urma războiului hispano american (1898). În reflectoriu se află un monument dedicat victimelor ocupației japoneze, reprezentând simbolic un Crist prăbușit de pe cruce, cu mâinile Înlănțuite și capul cu coroana de spini pe fruntea Însângerată, lăsat pe o parte, sprijinindu-se de umărul mâinii drepte. San Augustino adăpostește În sălile dimprejurul sanctuarului Museo Pambata ce reflectă perioada administrației spaniole, cu colecții valoroase de pictură, bronzuri, ceramică, cristaluri, porțelan, orfevrărie, mobilier, veșminte 808
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lungul șoselei, de un verde sumbru sau desfrunziți În celelalte anotimpuri, cu cascadele lor de flori galbene, ori arboles de fuego care domină peisajul prin coroana lor de flăcări, salcâmi uriași ce poartă cu ostentație printre frunze flori roz cu spini, Încărcate cu polen. 654 Liniștea munților, vuietul surd al vântului, foșnetul frunzelor, parfumul dulceag al florilor, mă Îndeamnă la noi reflecții. Cum de supraviețuim, Într-o natură perfectă, dar o lume plină de deșertăciuni?! Mă gândesc că educația joacă un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai înaltă. Împovorarea memoriei cu apăsarea înțelesului și a judecății tinerilor, aceasta este caracteristica școalelor noastre. Ce mirare dară, dacă tînărul sau junele, cum scapă dintr-un clas într-altul, trîntește cărțile și clasicii cei scumpi, a căror el numai spinii, iar dulceața nu o au simțit niciodată; și acela, care aruncă teologia morală în Murăș, mai are soți destui într-alt înțăles. Cîți sînt carii petrec școalele toate, fără să știe oare mai sînt alte cărți de acel feliu, afară de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pre domeavoastră (DÎ.1600: CXIV) g. Cându-l aduc cumetrii pruncul înaintea popeei zică popa așa: (CM.1567: 255r) h. Acicea popa grăiască (CM.1567: 256r) i. După aceaia întreabe numele porobocului și, botezându-l, zică așa (CM.1567: 257r) j. Spinii și pălămida creascăție și să mănânci iarba câmpilor! (CM.1567: 262r) k. Deci cei ce sânt cu adevărat ortodocși, și dacă vor fi cu totul nepărtinitori limbii grecești, slujească pe limba lor sfânta Liturghie. (DDL.1679: 10) l. Pasă și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veți fi? (CC1.1567: 33v) b. Au doară den Galilei Hristos va veni? (CC1.1567: 42v) c. Nu zeace se curățiră? (CC1.1567: 149r) d. Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost? (CC1.1567: 246r) e. Au doar vor culeage den spini struguri sau din scai smochine? (NT.1648: 9v) În coordonarea a două predicate în interogativele totale, structurile inversate precedă de obicei structurile noninversate, însă regula nu este absolută (92) (v. Gheorghe 2016): (92) a. Maica <t>a oare vede-te
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în interiorul aceleiași fraze (99c) și structura spațiului preverbal al subjonctivului fără să (verbul este precedat de constituenți focalizați). (99) a. Acicea popa grăiască (CM.1567: 256r) b. Cându-l aduc cumetrii pruncul înaintea popeei zică popa așa: (CM.1567: 255r) c. Spinii și pălămidacreascăție și să mănânci iarba câmpilor! (CM.1567: 262r) d. să rugăm pre miloste lui, fie cu noi svânta troiță (FT.1571−5: 1r) e. den naltul ceriului fi<e> lângă noi agiutorul tău (FT.1571−5: 2r) f.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziale); asimetria propoziție principală / propoziție subordonată (v. §3.1.2 supra pentru limbile romanice; §3.2.2.2 infra pentru română); sub coordonare, preferința către inversiune în primul conjunct (Croitor 2014, v. și §3.2.1.1 supra). (99) c. Spinii și pălămidacreascăție și să mănânci iarba câmpilor! (CM.1567: 262r) 3.2.2.2 Asimetria propoziție principală / propoziție subordonată 3.2.2.2.1 Analiză calitativă Una dintre trăsăturile gramaticii V2 relaxate caracteristice limbilor romanice vechi este asimetria între propozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
recuperării memoriei „sfinților închisorilor”. Erau expuse icoanele „Sfântului Mucenic Valeriu Gafencu” și acatistul acestuia, precum și o altă compoziție de dimensiuni destul de mari, cam 60 × 40 cm, un fel de colaj fotografic, având în centru imaginea lui Hristos purtând cununa de spini și îmbrăcat în mantie de purpură, iar în jurul acesteia zeci de fotografii ale unor foști membri ai Mișcării Legionare și preoți morți în închisorile comuniste în anii 1950-1960. Această „icoană” mi se pare a fi un concentrat al războiului memorial
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
credința românului”. Mai apucă să spună că ea bănuiește existența „unei conspirații a Sinodului, în frunte cu Patriarhul, care frânează acest adevărat fenomen creat de Părintele. Nu l-au iubit nici înainte de moarte, nici după, le-a stat ca un spin în cale”. Dau din cap gânditor și mă opresc pentru a-i privi pe oamenii care urcă încet, încet către chilie. Grași, răsuflă greu, par a fi supuși la o încercare peste puterile lor. Cărarea aceasta plină de bucăți de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]