4,031 matches
-
ridicat apoi torța și a apropiat-o, ca și cum ar fi vrut să mă vadă mai bine, și atunci am simțit un miros de ars. În prima clipă am crezut că flacăra mi-a ars ochii. Dar ea îmi pârlise numai sprâncenele. "Trebuie să fie un îmblînzitor", mi-am zis, și mă așteptam să-l văd scoțând din sân o cobră. Tocmai trecea un nor în dreptul lunii. "Așteaptă, cu siguranță, să reapară luna ca să mă înspăimînte", m-am gândit. Când norul a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
din nou prin mlaștină, să caut coliba, dar în zadar. De fapt, nici eu nu știu ce să cred despre povestea asta cu coliba și îmblînzitorii. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun sigur e că, ajungând în gară, aveam sprâncenele arse. 19. Imaginea acelei femei îmi tulbura acum nopțile. O visam cum sta goală în iarbă la doi pași de mine, cum mângâia floarea și mă privea cu nerușinare. Într-o noapte, ducîndu-mă în mlaștină, am văzut-o la lumina
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
părul, și să se scalde în apă; și va fi curat. În urmă va putea să intre în tabără, dar să rămînă șapte zile afară din cort. 9. În ziua a șaptea, să-și radă tot părul, capul, barba și sprîncenele: tot părul să și-l radă, să-și spele hainele și să-și scalde trupul în apă, și va fi curat. 10. A opta zi, să ia doi miei fără cusur, și o oaie de un an fără cusur, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
îmi dădu de gândit mult timp după aceea. De ce luase partea soției infidele dacă n-avea nimic pe cuget? Și de ce o apără cu atâta îndîrjire? Trebuie că s-a petrecut ceva cu ea. Prea e cu ochi și cu sprâncene... Pe de altă parte îmi veneau și gânduri bune: ― Ar fi prea proastă să-și dea astfel în petic. Cred că o face mai degrabă din încăpățînate, din spirit de contradicție. În tot cazul aveam prea multă încredere în mine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
nevasta șoferului mai zise: ― Tare mă bate gândul că iubește pe cineva, conița. Dar văz că boala ei n-are leac. ― Și pe cine crezi că iubește? ― Pe cine altul decât pe dumneavoastră? Că prea e cu ochi și cu sprâncene. Dar nu pricep ce tot aveți cu ea de-o pătimiți așa? Că și dânsa din carne-i făcută, nu din piatră. Mai mare păcatul, zău așa! Ticăloasă slujnică! Îmi venea s-o îmbrățișez pentru inteligenta ei dojana. I-am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
-i altfel.Tot ce nu intră în obișnuințele celorlalți e neapărat lucru de nebun”. Era un bărbat foarte frumos, înalt, cu păr bogat și ochi iscoditori care împreună cu fruntea lată și bombată dovedeau multă inteligență. Cutele de pe frunte și dintre sprâncene dovedeau însă firea abrașă. Am mâncat împreună, am băut și spre sfârșit a destupat o sticlă de șampanie. Am vrut să-i mulțumesc dar mi-a spus că acceptarea invitației l-a onorat. L-a făcut să se simtă la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
plec în oraș. Voi semna după amiază". Theo a uitat de catalog. E preocupat acum de opera sa. Îmi întinde o foaie xeroxată pe care e reprodusă fotografia sa într-o ipostază feminină. Are perucă de femeie, buzele rujate și sprâncenele date cu rimei. Destul de reușită deghizare. Și îmi explică foarte sobru, stimulat de perplexitatea mea: Am reușit mai multe performanțe, ca femeie și ca bărbat". Am amuțit. Ce înțelege, oare, prin "performanțe"? Nu îndrăznesc nici să-i cer explicații, de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Bani de Ia femei nu lua, nici nu ie da. Uneori uneia o floare pe care i-o dase cealaltă. O singură dată, o altă proastă îi strecurase bani în buzunarul hainei. întorsese buzunarul pe dos cu o îmbinare din sprâncene, care nu era a bine. Femeia adunase banii de pe jos și zisese cu umilință: ,, Ce atâta supărare!" cu o justă mirare pentru astfel de principii. Lică nu avea principii, avea gusturi. Nu-i plăcuse procedarea. Le obicei însă femeile se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fața de masă: Oyral Oyral - Mi se pare că de când cânți Oyral te-ai stricat cu Bacii! declară Nory. Dar de ce nu sunteți acasă la nici o oră? V-am chemat de o sută de ori la telefon degeaba! Rim ridică sprâncenele cu mirare și Lina deschise gura să spună ceva, dar cum Sia se încruntă, doctorul Rim se uită fulgerător 'a Lina care tăcu. Văzând pe Nory enervată, Lina o mai reținu s-o îmbuneze. Bunei Lina îi plăcea nespus de
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
așteptare, la nivel de model? Niciuna! Și nerușinarea își bombează pieptul infatuării tot mai înafară și cu o mână în buzunarul suspectaților de perversiuni, saltă pasul pe culoarele instituțiilor din fruntea țării dar și din mădularele ei, privind dintr-o sprânceană orgolioasă pe robii strânși de lanțurile nevoilor, lacrimile copiilor flămânzi, mamelor secătuite de puteri, ale taților în goana după un loc de muncă și exasperați că nu-și pot plăti ratele la împrumuturi și vai! ale tineretului țării debusolat, înșelat
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
mormîntul lui, cu părinții lui, în cetatea lui David. 29. Ahazia se făcuse împărat al lui Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab. 30. Iehu a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, și-a uns sprîncenele, și-a împodobit capul, și se uita pe fereastră. 31. Pe cînd intra Iehu pe poartă, ea a zis: "Pace, noule Zimri, ucigașul stăpînului său?" 32. El a ridicat fața spre fereastră, și a zis: Cine este pentru mine? Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
netrecuți prin botez, popi fără și cu limbi căzute de pe la limbuți, înjurături, belitori de idei deșarte și eșuate, cozi de câini cu covrigei în ele, piese de teatru, almanahe, juguri de pus pe gâtul popoarelor, succesuri desperecheate, șpăgi date pe sprânceană, gagici cu lipsă de poftă, sprijin politic, trambuline pentru sărit pârleazul, sărituri de cal demodate, averi ciordilite, plânsete după doruri de altă dată, păreri de rău mucegăite, strângeri în brațe brăcuite, sărituri întrerupte pe parcurs, nume și prenume nemuritoare, iluzii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
avea deja prăvălia lui. Deși burtos, chel și cu nasul curgându-i în gură, la nunta sa Minu a fost cel mai firitisit mire. Bătrânul rabin ședea ghebos, cu amândouă mâinile în buzunare, și se uita cu priviri sfredelitoare pe sub sprâncene. Zisese : - Să trăiască tata care a făcut așa un buiet gras și frumos. Să fie sănătos ! Tata lui Minu se sculă și îndesă în buzunarul rabinului patru hârtii de câte-o sută. - Să trăiască mama care a făcut un buiet
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
simțea o mare milă. Când era copleșit de acest sentiment, vagabondul începea să predice. Fără să le amestece, Neculai exercita cele două arte ale sale pe peronul haltei din Dobrina. Când cerșea, era mut, târa piciorul și se uita pe sub sprâncene cu ochi de câine bătut. Pe neașteptate, apărea de sub o căruță sau de lângă un perete. Alteori de sub stâlpul unde pândise până atunci. Se ținea lipcă de câte un trecător, arătând cu degetul la gură. În cealaltă ipostază, Neculai se ridica
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
-l găsi foarte potrivit, văzîndu-l cum stătea jigărit și cu coada-ntre picioare, dar cînd Îi zări fața alungită de tristețe și foarte palidă, Își lipi mîinile de corp și se Îndepărtă spre celălalt capăt al curții, Îngîndurat și Încruntîndu-și sprîncenele, pe urmă se duse la spălător, pe urmă o luă spre capelă, apoi din nou la spălător, Încercînd mereu să fie cît mai departe de scena aceea veselă pe care Încerca să și-o alunge din minte, Încercînd mereu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
trebui să se schimbe În fugă, pentru a pleca În fugă Într-un loc care-i plăcea lui Juan Lucas și pe care ea Îl descoperea abia atunci, era Încîntată. Cei din cartierul Marconi ceruseră bere și-l priveau pe sub sprîncene. Șobolanul rămase descumpănit: nu apucase să le vadă prea bine pe fetișcanele În costum de baie și tot ținîndu-se cu ochii după ele nu putu s-o vadă ca lumea pe flight hostess și tot uitîndu-se În urma ei nu putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la față: nu Înțelesese nimic, cum să fie, domnule? Gluma era excelentă, vă rog doamnă Spuneți-mi, vă rog, domnule. Căută cîteva cuvinte franțuzești, dar degeaba. — Cum să fie? — Potrivită, ca pentru băiat. Juan Lucas Îi concedia cu privirea, Încruntîndu-și sprîncenele: șeful de sală și chelnerul se retraseră cu spatele, patinînd pe gheață. — Noroc, spuse Susan, ridicînd cupa de șampanie; Bravo, draga mea! Noroc! — Thank you, darling. Julius, o să facă tot posibilul ca să-ți aducă chateaubriand cu oase. — Așa cum vezi, tinere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de legat“, se gîndea Santiago, care urmărise scena zîmbitor, văzînd că deodată Puicuța Își ascundea fața plîngînd În brațul Vlăjganului, ba chiar se ridica din cînd În cînd pe vîrful picioarelor ca să-l umple de sărutări pe ochii Învinețiți, pe sprîncenele cu arcada spartă, pe buzele zdrelite, „scîrbosule!, scîrbosule!“, striga ghemuindu-se la pieptul lui. — Un rînd de whisky la toată lumea, comandă Vlăjganul, scoțînd o grămadă de hîrtii și Întinzîndu-le Înfășurate pe degetul cu inelul. Înainte ca barmanul să apuce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
treacă deoparte. Dar privi fix la prizonier, cu ochi anormal de strălucitori. Rapiditatea cu care tensiunea pătrunse în cameră, îl uimi. Și, incredibil, prizonierul profită de avantaj. - Imposibil să mă ucideți - printr-o propoziție îndrăznise să-i pună la încercare. Sprâncenele se încruntau pe fruntea lui Czinczar. Fusese atent la manevra lui Clane, ca la o chestiune de bun simț, anticipase de fapt dezastrul. Dar acum, foarte sincer, recunoscu în sinea lui că omul nu reacționa normal. Cuvintele pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
secunde auzi: “Tovarășul director Nedelcea e în telefon, gata să vă raporteze!” “Măi Nedelcea, tu de ce nu-ți instruiești oamenii să fie cinstiți și corecți?” “Păi....” “Tu știi că gestionarii tăi vând mărfurile la prieteni și la cei aleși pe sprânceană?” “Păi....” “Mai lasă naibii păi-ul ăsta idiot și ține-ți oamenii în mână, dacă ești în stare s-o faci, dacă nu, spune-mi, că găsesc pe-un altul, ai înțeles?” “Am înțeles, să trăiți, mă angajez să iau
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dispărut brusc. Când m-am apropiat, am vazut doar un binoclu imens și un bărbat care părea surprins că mă vede. După duș, m-am întors gol în pat pironindu-mi ochii în tavan, încercând să recompun figura Lindei, curbura sprâncenelor, gura, trupul ei gol pe care-l posedasem cu o seară înainte. Încă o mai doream, încă o mai așteptam... Îmi aruncasem ochii pe geam și, zărisem pe cer o stea. Am început să fixez steaua, m-am așezat puțin
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
însușirea lui de bază: lipsa oricărui țel. Animalele mă plac, spunea copilul de unsprezece ani. Și așa era, întotdeauna. Toate vietățile de la fermă aveau încredere în el. Chiar și buburuzele se târau fără frică pe fața lui, cuibărindu-se în sprâncenele lui. Ce vrei să te faci când o să fii mare? făcuse ea greșeala să-l întrebe, la un moment dat. Fața lui se aprinsese de surescitare: Aș fi un îngrijitor de pui foarte bun. Dar când venea vorba despre oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
goală, îi organiză zilele lui Mark. Notă ora la care se ridica și-și punea picioarele pe podea. Descrise primele sale încercări eșuate de a sta în picioare, ținându-se strâns de pat. Privit de la mică distanță, fiecare spasm al sprâncenelor lui era un miracol. Carnețelul era pedeapsa și răsplata ei. Fiecare cuvânt era ca o renaștere. Doar datorită luptei pure a lui Mark reușea să reziste. Peste câteva luni, va avea nevoie să-i reamintească cineva zilele astea. Iar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Weber se lăsă în jos, pe perne. Mark chicoti. Se presupune că ești bătrân sau ce? — Au. Nu-i subiectul meu preferat. Deci cum se numește locul ăsta, mai exact? —Ei bine, doctore. Mark își înclină capul. Se uită pe sub sprâncenele lui împreunate și șopti: Unii oameni din partea locului îi spun Glandele Mortului. Weber clipi, iar Mark lătră de plăcere. Karin stătea înnebunită pe pat, trăgându-se de pantaloni. —De cât timp ești aici? Mark aruncă o privire tulburată spre pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Fața se smuci înapoi, pufnind. — Hai să zicem așa. Doctorii pretind că nu mai sunt exact cum eram odată. — Crezi că au dreptate? Mark ridică din umeri. Un spasm îi săgetă corpul. Cu o mână își trase căciula albastru-deschis peste sprâncene. Cealaltă mână țâșni înainte. —Întreab-o pe ea. Ea le tot zice cum eram eu. Karin își apăsă tâmpla cu încheietura mâinii și se ridică. —Iertați-mă, se scuză ea și ieși împleticindu-se din cameră. Weber insistă. —Ai avut un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]