KorAP: Find »[drukola/base=stabilire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...91 92 93 ...8898 >

222,449 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

Bernard prezintă pentru bunurile mixte următoarele caracteristici: caracterul de excludere; rivalitatea; creșterea sau descreșterea calității cînd cantitatea de consum se schimbă. Relația dintre calitate și cantitate este numită colaționare și este baza pentru o reglementare optimă din partea guvernului și pentru stabilirea tarifelor pentru acest tip de bunuri. Prin urmare, diferențele dintre bunurile private și cele publice derivă din caracteristicile lor. Un echilibru se stabilește pentru un bun public atunci cînd capacitatea totală de a plăti pentru output-ul public este egală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
o protecție împotriva lipsurilor prin intermediul asigurării unui venit minim, sub care să nu coboare nimeni".19 De asemenea, în Theory of Justice, John Rawles 20 afirmă că bunăstarea societății de-pinde de bunăstarea individului care o duce cel mai rău. Dar stabilirea unei funcții reale de bunăstare socială, adică determinarea, curbelor de indiferență socială necesare pentru determinarea optimului general este cu neputință. Instrumentele economiei neoclasice pot reprezenta doar un mod util de rezumare și evaluare a efectelor politicilor alternative, cu evidențierea limitelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
rînd, în favoarea sa. Birocrația produce, în general, prea multe output-uri și poate fi, din punct de vedere tehnic, ineficientă prin costurile prea mari pe unita-te de produs. Dar, deseori, este imposibil de măsurat performanța birocrației. Alcătuirea programelor și stabilirea obiectivelor este un proces foarte complicat. Serviciile birocratice se desfășoară într-un mediu necompetitiv și de informații incomplete, fără nici un fel de riscuri: instituțiile guvernamentale nu pot da faliment. În țările occidentale s-au făcut multiple încercări de îmbunătățire a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
2. Prețul serviciilor publice Prețul este o categorie economică centrală, un punct nodal al ori-cărei economii, adunînd și răsfrîngînd influențe în toate sferele vieții economico-sociale. Prețurile pot conduce la o alocare optimă a resurselor sau pot gripa funcționarea unei economii. Stabilirea corectă a prețurilor este o chestiune extrem de delicată. În economia privată, el rezultă din confruntarea cererii cu oferta pe piață. În economia publică, acest lucru nu este întotdeauna posibil, fiind necesară intervenția Statului. Teoretic, alocarea eficientă a resurselor se realizează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
marginal, se pune problema mărimii abaterii. În general, se apreciază că dacă cererea este elastică pentru un anumit bun, prețul ar trebui stabilit cît mai aproape de costul său marginal. Dacă cererea este inelastică, prețul se va îndepărta de costul marginal. Stabilirea prețurilor serviciilor publice depinde și de ponderea cheltuielilor pentru aceste servicii în totalul cheltuielilor de consum ale cetățenilor. Dacă ponderea este mică, prețul poate fi astfel stabilit încît să acopere cheltuielile totale ale furnizorilor. Situația este de preferat unei ponderi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de consum ale cetățenilor. Dacă ponderea este mică, prețul poate fi astfel stabilit încît să acopere cheltuielile totale ale furnizorilor. Situația este de preferat unei ponderi ridicate, care necesită subvenții bugetare. În cazul serviciilor publice ce fac obiectul "monopolului natural", stabilirea prețurilor se poate face pe baza costului marginal, acoperin-du-se deficitul financiar al întreprinderii publice prin subvenții de la buget sau taxe speciale. Dar, în practică, nu întotdeauna se poate calcula costul marginal. Atunci, la stabilirea prețului, se aplică regula cos-tului mediu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
publice ce fac obiectul "monopolului natural", stabilirea prețurilor se poate face pe baza costului marginal, acoperin-du-se deficitul financiar al întreprinderii publice prin subvenții de la buget sau taxe speciale. Dar, în practică, nu întotdeauna se poate calcula costul marginal. Atunci, la stabilirea prețului, se aplică regula cos-tului mediu, avîndu-se în vedere realizarea unei rate a rentabilității rezonabile de către întreprinderea publică. Prețul nu trebuie să fie discriminatoriu. Prețurile diferențiate pen-tru același bun sau serviciu se justifică doar în circumstanțe speciale. El trebuie să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
întreprinderii publice (valoarea lor de înlocuire); A = Amortizarea totală; K = Rata de rentabilitate convenită. Prin împărțirea veniturilor totale la cantitățile livrate se obține prețul unitar. Dificultăți pot apărea datorită fluctuațiilor ratei inflației sau a schimbărilor tehnologice. În ce privește rata rentabilității, la stabilirea ei trebuie să se aibă în vedere faptul că întreprinderea publică să poată atrage capitalul necesar finanțării unor noi capacități, sau modernizării celor existente. În ce privește prețurile diferențiate, ele se pot practica atunci cînd costurile serviciilor publice respective diferă pe categorii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Și aici trebuie găsit un punct de optimum, pentru că o subvenționare pe scară largă scade interesul managerilor și al personalului pentru reducerea costurilor și eficientizare organizatorică. Subvenționarea nu tre-buie acordată în bloc, ci selectiv și stimulatoriu, concomitent cu o corectă stabilire a prețurilor, pentru a nu subvenționa risipa. Cel mai bun preț îl stabilește însă concurența. A te lipsi de acest motor, de spiritul întreprinzător implicat, înseamnă a renunța la una din sursele vitale ale societății, la inovare și creativitate. Nici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
preț minimal sau la un preț fix, fixate de guvern. În cazul prețului minimal, determinarea valorii tranzacției se face prin intermediul pieței. În cazul prețului fix, riscurile sunt mai mici, atît pentru vînzător cît și pentru cumpărător, transparența este totală. Desigur, stabilirea corectă a prețului este foarte importantă. Pentru aceasta, întreprinderea trebuie să facă obiectul unei evaluări nu numai contabile, ci de piață, cu ajutorul unor experți-evaluatori specializați. Un avantaj al metodei îl constituie rapiditatea procedurilor, cu condiția existenței unei piețe funcționale. Dacă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
trișori. Iată de ce afirmarea proprietății private este concomitentă cu emergența econo-miei de piață. Cum indica Henri Lepage (în lucrarea Pourquoi la propriété?, Paris, Pluriel, 1985), soluția la riscul de risipire și de sub-optimalitate indus de comportamentul pasagerului clandestin, trece prin stabilirea drepturilor de proprietate, care împiedică manifestarea indivizibilităților. Iată de ce orientarea actuală este spre tarifarea unui anumit număr de servicii, ca : autostrăzi, lucrări de artă (poduri, tunele), plaje, locuri de staționare și ...toaletele din marile aglomerări umane. 3.5.2. Alegerile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
principii, al treilea nefiind generalizabil, deoarece nu este posibilă întotdeauna (sau nu se dorește) plasarea unui contor pentru a înregistra identitatea celor care utilizează bunuri și servicii publice. Cum obiectivul principal este de a găsi venituri, chestiunile de principiu asupra stabilirii impozitului cedează, în general, locul, chestiunilor de metodă. Pe ce bază se așează un impozit? Aici, din nou, mai multe răspunsuri sunt posibile: în cazul capitației, baza impozitului, sau foaierul fiscal, este individul. Este un impozit per capita, de unde și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
scară" în furnizarea serviciilor publice, pentru acoperirea unor funcții administrative mai mari, mai complexe și corectarea diferențelor dintre capacitățile locale de guvernare. Toate acestea presupun negocieri politice între diferitele nivele administrative, sau intre guvernările locale, care să conducă inclusiv la stabilirea priorităților. În concluzie, influența politicului în adoptarea deciziilor din economia și administrația locală este foarte mare, mai cu seamă în țările în tranziție, structurile de guvernare își pun amprenta, influențând sursele de venit, deciziile referitoare la cheltuieli, capacitatea fiscală și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de caracterul non-comercial al serviciilor colective nu ar putea fi combătut prin ale-geri, constrîngînd astfel alegătorii să-și dezvăluie preferințele? Această idee a fost apărată de economistul suedez Erik Lindahl, care a dezvoltat un model al schimbului voluntar ce permite stabilirea la un nivel nominal atît a cantităților cerute dintr-un serviciu public, cît și a repartiției resurselor sale de finanțare. Mai întîi, el a reluat ipotezele avansate de compatriotul său Knut Wicksell, după care o astfel de soluție era posibilă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
În această perspectivă, birocrația ar apărea ca o valoare în sine, semnul concret al autorității. Chiar cu mijloacele lui Weber putem sesiza limitele analizei sale. Pentru aceasta e destul, și economia birocrației ne invită la aceasta, să ne întrebăm dacă stabilirea de reguli de funcționare este suficientă pentru a adapta mijloacele puse în operă la finalitățile dorite. Există disfuncții ce arată că această întrebare nu este fără fundament. Dar putem să-i aducem un răspuns diferit de cel al lui W

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
lor, influențele poli-tice își fac simțită prezența, de aceea aceste măsuri trebuie limitate și extrem de bine justificate. De obicei, puterile publice se comportă ca un fel de stat major al grupurilor industriale, producînd restructurări, cedări de active, concentrări de resurse, stabilire de priorități, strategii de alianțe, achiziții de competențe ș.a. nu dintre cele mai realiste sau mai eficiente, ca și între-ținerea unor costisitoare programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Toate acestea vor duce după un timp la o necesară privatizare a între-prinderilor publice respective

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
regiune va fi constituită din două-trei județe actuale, cuprinzînd 1,8-2 milioane de locuitori și circa 15.000 de kilometri pătrați, corespunzător mediei europene NUTS II. Vor rezulta astfel 15-17 noi entități administrativ teritoriale. Criteriile-obiectiv ce vor sta la baza stabilirii concrete a noilor regiuni vor fi: tradiția istorică, administrativă și culturală; datele demografice; omogenitatea teritorială; posibilitatea concentrării resurselor în direcția unei susținute dezvoltări economico-sociale (efect de sinergie); eficiența economico-socială; reducerea birocrației; reducerea cheltuielilor administrative; creșterea autonomiei, a posibilităților de autoguvernare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
stat plus impozitele și taxele județene și locale) avantajează în continuare bugetul central, prin menținerea unui centralism excesiv prin pîrghii preponderent financiare. Potrivit legii, autoritățile (consiliile) județene și locale au drept atribuții în materie: * Elaborarea, aprobarea și execuția bugetelor locale; * Stabilirea și încasarea impozitelor și taxelor locale; * Stabilirea și urmărirea cheltuielilor publice; * Gestionarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a colectivităților locale; * Controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului local. 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale În anii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
locale) avantajează în continuare bugetul central, prin menținerea unui centralism excesiv prin pîrghii preponderent financiare. Potrivit legii, autoritățile (consiliile) județene și locale au drept atribuții în materie: * Elaborarea, aprobarea și execuția bugetelor locale; * Stabilirea și încasarea impozitelor și taxelor locale; * Stabilirea și urmărirea cheltuielilor publice; * Gestionarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a colectivităților locale; * Controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului local. 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale În anii '80 am asistat la o schimbare de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Corola-journal/Journalistic/80502_a_81827

pensionarilor de a avea funcții de conducere și pregătește intervenția Ministerului Educației în prevederi care până acum erau stipulate prin lege. Guvernul a modificat prevederile pe care le-a adus legii fostul ministru Daniel Funeriu. Printre acestea se numără și stabilirea tranșelor prin care profesorii care au dat statul în judecată pentru tăierea salariilor își vor recupare banii. Astfel, dascălii vor recupera sumele restante până în 2016, scrie rtv.net. Ordonanța de urgență a prevăzut o nouă modalitate de rezolvare a problemei

Legea Educaţiei a fost schimbată. Vezi noile prevederi (2012) [Corola-journal/Journalistic/80502_a_81827]
Corola-journal/Journalistic/80513_a_81838

1 la Hotărârea Guvernului 717/2009 privind normele de implementare a programului "Prima casă". Actul normativ reglementează un set de măsuri menite să asigure derularea programului fără sincope, creându-se premisele utilizării integrale a plafonului alocat pe anul 2012 și stabilirea unui plafon suplimentar pentru anul viitor. Pentru a se asigura continuarea programului în condiții optime se propune ca în anul 2013 să se poată emite garanții cu încadrarea în limita diferenței rămase neutilizate din plafonul alocat pentru 2012. Totodată, actul

"Prima casă" va continua și în 2013 by Căloiu Oana (2012) [Corola-journal/Journalistic/80513_a_81838]
Corola-journal/Journalistic/80551_a_81876

Iordăchescu Ionuț Procesul de selecție a personalului din Societatea Română de Televiziune (SRTv) în vederea stabilirii ordinii de prioritate la concedierea colectivă s-a încheiat, însă rezultatele finale urmează să fie afișate pe 21 decembrie, după soluționarea tuturor contestațiilor, scrie jurnalul.ro. După cum arată un comunicat al TVR, la procesul de selecție au participat 2.562

Ce note au luat vedetele TVR la testele de evaluarea a personalului by Iordachescu Ionut (2012) [Corola-journal/Journalistic/80551_a_81876]
Corola-journal/Journalistic/80554_a_81879

au consultat și nu au explicat mai clar, informează Mediafax. La acel moment, Ministerul Finanțelor a retras de pe pagina de web proiectul de hotărâre, spunând că prognoza actuală privind rata medie a inflației pentru anul 2012, care trebuie folosită la stabilirea indicelui de indexare, este mai mică decât cea luată în calcul la cuantificarea impactului fiscal de la momentul analizei preliminare, astfel că este necesară revizuirea analizei de impact și rediscutarea sa cu institutiile financiare internaționale cu ocazia următoarelor consultări. Guvernul a

Măsuri de austeritate în 2013: Taxe și impozite, mai mari cu 16%. Angajările blocate (2012) [Corola-journal/Journalistic/80554_a_81879]
Corola-website/Law/106689_a_108018

avut mai mult de 12 zile concediul fără plată, învoiri sau absențe nemotivate, de la începutul anului calendaristic, nu primesc alocația de stat în luna în care intervine o nouă învoire, concediu fără plată sau absența nemotivata. Secțiunea a 4-a Stabilirea și plata alocației de stat pentru copii Articolul 13 (1) Drepturile la alocație de stat pentru copii se stabilesc de unitatea care, potrivit prevederilor prezentului decret, este obligată să plătească alocația. ... (2) Cererea pentru acordarea alocației de stat pentru copii

DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex (1985) [Corola-website/Law/106689_a_108018]
în vîrstă de pînă la 16 ani sînt obligate să anunțe această situație unității unde este încadrat părintele său persoană care are în îngrijire copilul. Articolul 15 (1) Drepturile la alocația de stat pentru copii se acordă numai de la data stabilirii lor potrivit prevederilor prezentului decret. ... (2) În cazul plății alocației fără temei legal, pot fi urmărite sumele plătite pentru o perioadă de 12 luni în condițiile prevăzute de Codul muncii. Dacă faptă constituie infracțiune, sumele se recuperează pe întreaga perioadă

DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex (1985) [Corola-website/Law/106689_a_108018]