2,768 matches
-
Este târnosită pe 24 iunie 1958, stareț fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: În "Casa Domnească" este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă, 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către starețul "Simeon Tatu"), precum și picturi murale originale. Biblioteca mănăstirii, cunoscut muzeu de carte veche, cuprinde titluri valoroase, unele vechi de 500 de ani. În interiorul bisericii se află moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae și ale Sfinților Mucenici Gheorghe, Pantelimon și Ioan cel
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
din "Casa Domnească" este închis pentru lucrări de restaurare. Atelierele au fost mutate temporar în comuna Popești-Leordeni. Este în construcție un nou drum de acces spre mănăstire, dinspre râul Colentina. Obștea actuală (2007) a mănăstirii este compusă din zece călugări, starețul mănăstirii fiind Părintele Arhimandrit Visarion Marinescu. Mănăstirea susține constant numeroase proiecte destinate familiilor defavorizate din comunitatea locală. În interiorul mănăstirii funcționează Așezământul Vasiliada, pentru ajutor social. Așezământul dispune de un cabinet medical, un cabinet stomatologic și o farmacie, înființate și susținute
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
Visarion se împrumută de bani cu o dobândă destul de mare și nu reușește să mai plătească. În 1815 vin creditorii care obligă mănăstirea să plătească. Neavând de unde să acopere datoria, aceștia se duc la domnitor, care îl dă jos pe stareț și pune unul român de neam, pe Dionisie Plumbuițeanu, iar mai apoi, la anul 1816 Adunarea Obștească a țării, după multă chibzuială, dă o soluție: Fie Protatonul va plăti datoriile pe care metocul lor le avea, ceea ce era destul de greu
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
Este cea mai mare mănăstire de maici din România, aici viețuind peste 400 maici. Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Paisie Velicicovschi, starețul Mănăstirii Neamț. Trecută sub administrarea Mănăstirii Agapia din apropiere, a devenit mănăstire independentă în anul 1839. Ziduri masive din piatră închid o incintă unde se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (biserica principală), stăreția și clădirile administrative (aflate în clădirile de pe
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iași. Aceasta viețuia ca rasoforă în Schitul Topolița din apropiere, cu numele de sora Olimpiada. Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu și de la pădurarul Ion Bălănoiu. Sfătuită de starețul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care urmărea desființarea schiturilor mici de călugărițe aflate la marginea orașelor și satelor și concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
existențialism. A scris nenumărate cărți despre istoria medicinii, eshatologia ortodoxă, ortodoxie și fizica modernă, despre existențialismul creștin ortodox și cîteva cărți pentru copii. S-a pensionat că Arhiepiscop de Ottawa în Biserică Ortodoxă din America, este de asemenea ctitor și stareț al mînăstirii Noul Ostrog în British Columbia și un duhovnic iscusit. Și-a început studiile universitare ca student la fizică la Universitatea British Columbia, a continuat la Universitatea Alberta și la Institutul Warburg în cadrul Universității din Londra, în Marea Britanie, unde
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]
-
locul vechiului turn clopotniță deteriorat la marele cutremur din 1739. A fost restaurat între anii 1976-1983, când i s-au adăugat noi spații. Paraclisul a fost pictat în tehnica „al fresco” în perioada 1980-1984 de artiștii-frați Mihail și Gavril Moroșan, stareț fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac. Pe latura sudică a incintei se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusă de Habsburgi. Lucrările de reconstrucție au fost începute și supravegheate, în mare parte, de către patriarhul Teoctist Arăpașu în timpul
Mănăstirea Putna () [Corola-website/Science/306828_a_308157]
-
biserici. Din cauza intemperiilor, pictura exterioară a fost deteriorată parțial. Pictura de pe peretele nordic este cel mai afectat, din ansamblul iconografic putându-se distinge doar fragmente din Acatistul Sf. Mucenic Gheorghe, din Arborele lui Iesei, două coloane de filozofi și chipul starețului Paisie. Pe peretele de vest este reprezentată Judecata de Apoi. Picturile de pe fațada sudică și de pe abside sunt mai bine păstrate. Printre scenele reprezentate sunt cele 24 de scene ale Imnului Acatist al Bunei Vestiri, Soborul Fecioarei, Asediul Constantinopolului de către
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
în perioada 1980-1984, au fost reparate zidul din incintă și clădirea chiliilor. Schitul Hlincea a fost redeschis în anul 1990, după căderea regimului comunist, fiind aduși călugări de la Mănăstirea Horaița, în frunte cu ieromonahul Metodie Oprică, care a fost numit stareț. În anul 1991, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a scos Schitul Hlincea de sub administrarea Mănăstirii Cetățuia și l-a ridicat la rangul de mănăstire cu o autonomie administrativă proprie. În anii următori, s-au realizat, prin râvna călugărilor
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
la rangul de mănăstire cu o autonomie administrativă proprie. În anii următori, s-au realizat, prin râvna călugărilor, ample lucrări de restaurare și construire de noi chilii. Între anii 1995-1998, cu binecuvântarea mitropolitului Daniel și cu îngrijirea protosinghelului Metodie Oprică, starețul mănăstirii, s-a construit o clădire modernă cu etaj care are rolul de a adăposti chiliile monahilor, bucătăria și trapeza. Mult timp, drumul de acces la mănăstire era un drum de pământ, nemodernizat, dar în vara anului 2003, el a
Mănăstirea Hlincea () [Corola-website/Science/307813_a_309142]
-
care se găsește și biblioteca, una dintre cele mai mari comori din zonă a cărui ctitor este P.S. Justinian, „Casa Poetului”(1978-1980), „Altarul de vară”(1983), „Poarta maramureșeană”(1988), „Casa Albă”(1989-1992), „Muzeul”. După 1990 obștea mănăstirii condusă de tânărul stareț Justin Hodea ajunge la peste 25 de viețuitori, motiv pentru care se dorește construirea unei biserici mult mai mare. În 1996, vechea bisericuță este demolată, iar pe locul ei se construiește o noua biserică. Arhitectul noii construcții este Dorel Cordoș
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
Dumitriu Botoșăneanul. PS Calinic s-a ocupat personal de întocmirea formalităților în vederea obținerii aprobărilor necesare. Sfântul Sinod al BOR a aprobat înființarea mănăstirii și, în anul 1995, locul unde se va construi biserica a fost sfințit de IPS Daniel. Primul stareț a fost numit în anul 1995 protosinghelul Meletie Cucoară. S-a construit inițial un paraclis cu hramul "Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul", apoi într-o perioadă de cinci ani, a fost ridicată o biserică monumentală din cărămidă pe locul celei construite
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
din veacul al XV-lea. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sf. Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. La 10 iunie 2007, la vâsrta de numai 46 ani, a murit protosinghelul Meletie Cucoară, primul stareț al mănăstirii. A fost înmormântat în curtea bisericii. Noul stareț a fost numit arhimandritul Arsenie Butnaru. Ieromonahul Calistrat Chifan, acuzat de neascultare și care fusese pus sub canon în anul 2003, a fost dezlegat de pedeapsă de către Consistoriul Eparhial Iași
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
Sf. Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. La 10 iunie 2007, la vâsrta de numai 46 ani, a murit protosinghelul Meletie Cucoară, primul stareț al mănăstirii. A fost înmormântat în curtea bisericii. Noul stareț a fost numit arhimandritul Arsenie Butnaru. Ieromonahul Calistrat Chifan, acuzat de neascultare și care fusese pus sub canon în anul 2003, a fost dezlegat de pedeapsă de către Consistoriul Eparhial Iași la 1 martie 2009 și a fost mutat canonic la
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
fost construită cu aportul omului de afaceri ieșean Constantin Comănescu care cumpărase niște sere din apropiere. El a donat materiale de construcții și ""de aceea am socotit că trebuie să-i mulțumim pictându-l în mănăstire, împreună cu familia"", a declarat starețul Mănăstirii, protosinghelul Meletie Cucoară . După aflarea de către presă a existenței acestei fresce, omul de afaceri a declarat că nu a știut de pictură și a cerut ștergerea ei. În locul tabloului votiv au fost pictați Sfinții Împărați Constantin și Elena. Paraclisul
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
să se ruineze, tradiția monastică a revenit la Bârnova, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei redându-i statutul de mănăstire de călugări și acordând binecuvântare ieromonahului Calistrat Chifan de a se ocupa de reorganizarea mănăstirii. Începând din anul 1997, starețul mănăstirii este protosinghelul Paisie Furdui, iar Mănăstirea dispune de o obște monahală tânără. Ieromonahul Calistrat Chifan, duhovnicul care s-a ocupat de renașterea vieții monahale la Bârnova, a fost pus sub canon în anul 2003, interzicându-i-se să oficieze
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul lui Constantin Șerban Cârnul cu scopul de a fi locuință pentru starețul mănăstirii. După 1668, când Radu Leon numește mănăstirea ca noul sediu al mitropoliei țării, vechiul palat este refăcut și i se aduc diverse adăugiri, de-a lungul timpului, palatului îi sunt construite corpuri noi. Între 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaugă
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Primului Război Mondial, dar există fotografiile lor și copiile lor, făcute în 1915 de pictorul Belizarie care a reprodus exact inscripțiile citite de cei doi arheologi. Inscripția primei icoane menționează că ea a fost pictată de „Stroe din Târgoviște” în 1644, în timp ce stareț al mănăstirii era Serapion, donator în același timp al icoanei; pe celelalte două se menționează că au fost donate de Matei Basarab și doamna Elina. Similitudinea stilului dintre icoane și pictura murală a dus la concluzia că autorul acesteia a
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
mai târziu, a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Putna. În perioada anilor 1980-1989 a avut diferite ascultări ca: grădinar, muzeograf, ghid, mare eclesiarh. În anul 1990 a fost numit, de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, stareț la Mănăstirea Râșca, ridicându-l cu această ocazie la rangul de arhimandrit. Un an mai târziu, la propunerea IPS Mitropolit Daniel Ciobotea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe arhimandritul Calinic Dumitriu ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
construcție sau modernizare, precum și modul de cheltuire a banilor. Episcopul Dr. Calinic Dumitriu este autorul câtorva cărți cum ar fi: "Biblia în Filocalie" (2. vol., Trinitas, Iași, 1995), "Tanatologie și nemurire" (Cantes, Iași, 1999), "Meditații filocalice" (Cantes, Iași, 2001), "Un stareț simbol - Arhimandritul Iachint de la Putna" (coordonator, Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Logica Trinității" (Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Fenomenul "Biserica ortodoxă secretă" - o erezie la început de mileniu III" (Gedo, Cluj-Napoca, 2006), "Predici la înmormântări - 53 de modele" (împreună cu Prof. univ. dr. Gheorghe Scripcaru
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
porții servind și de clopotniță, plus construcții anexe aflate în ruină. Aflată pentru a doua oară în părăsire, Mănăstirea Hadâmbu a fost redeschisă în anul 1990, când, din încredințarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost numit ca stareț protosinghelul Nicodim Gheorghiță. Mănăstirea și-a mărit de cel puțin trei ori suprafața pe care o deținea cumpărând terenurile localnicilor din apropiere, în prezent având în jur de cinci hectare de pământ. După redeschiderea mănăstirii s-au construit mai multe
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, înconjurați de un sobor de 45 de preoți și diaconi. La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credincioși din întreaga țară. Cu acest prilej, mitropolitul Teofan a acordat „Crucea Moldavă“ - pentru clerici starețului Nicodim Gheorghiță, precum și mai multe distincții pentru cei care au sprijinit construcția noii biserici: „Crucea Moldavă“ - pentru mireni pentru familiile lui Costică Postârnac, Victor Norocea, Artemie Tălmaciu, Romică Sofronea și Cezar Cobuz și distincții de vrednicie altor binefăcători ai așezământului
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
cinste" în biserica Mănăstirii Slatina. Această mănăstire fortificată a suferit stricăciuni imediat dupa moartea ctitorului ei. Domnitorul Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) a spoliat mănăstirea de odoarele sale, folosind o parte din argintărie ca să bată monedă. Din cauză că s-a opus, starețul Iacob Molodeț a fost îngropat de viu. Noul egumen, ieromonahul Nil, s-a îngrijit de realizarea pisaniei, care a fost amplasată la 8 aprilie 1582 deasupra intrării în biserică. Piatra care conține pisania are formă pătrată, având în centru stema
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
rămas " Toate cele dinlăuntru s-au topit, focul le-a ars.</poem> Începând din anul 1823, Mănăstirea Slatina a fost restaurată prin osârdia mitropolitului Veniamin Costachi și a arhiereului Filaret Beldiman "Apamias", care a condus o lungă perioadă mănăstirea ca stareț. Între anii 1823-1828 s-au efectuat lucrări de restaurare a bisericii (s-a demolat zidul despărțitor dintre încăperea mormintelor și naos, s-a repictat biserica) și s-au pus acoperișuri noi de tablă și coloane masive de stejar arhondaricului de lângă
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
a fost renovat în anul 1932, la îndemnul mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei, din fondurile exproprierii moșiilor pe care le-a avut mănăstirea în Basarabia. Lucrările au fost coordonate de inginerul Boiu, cu purtarea de grijă a arhimandritului Teofil Luca, starețul mănăstirii. La 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie (1912-1998), pe atunci egumen al Mănăstirii Sihăstria, a fost solicitat de Patriarhul Justinian Marina pentru a-și lua 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria și a se duce ca stareț la
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]