144,572 matches
-
nu este rece, ci una trăită. Încercarea de a depăși statutul de față, de imagine; fie și numai pentru a ajunge la cel de persoană (cu sensul său de persona). În Occident pensia a înlocuit Paradisul; a fi pensionar este statutul visat de lucrător. A fi pensionar înseamnă a fi pur consumator, în absența oricărei munci (lipsa muncii pare o îndepărtare de Iad, de muncile sale); un Paradis în care totul este la îndemână (mai puțin vederea feței Lui Dumnezeu). A
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a oricărei instituții, desființarea ei însemnând aruncarea în neant a sensului multor existențe. Adevăratul mod de a fi călător este o combinație între a te plimba prin lume și a lăsa lumea să se plimbe prin fața ta. Altfel decazi la statutul de turist, al cărui sens pare a veni de la faptul de a face tururi; ceea ce înseamnă de fapt a te învârti în cercul propriei existențe aflându-te într-un spațiu nou. A învăța înseamnă și o negare de sine, în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Alegerea unei "poze existențiale" și cantonarea în ea poate liniști foamea de sens a propriei conștiințe; numai că trebuie întreținută continuu cu argumente, cu justificări, cu mărturia altora. Orice imagine trebuie să aibă privitori, doar pe această cale căpătându-și statutul de imagine. Cu cât sunt mai mulți privitori, cu atât imaginea pare mai justificată. Situarea imaginii de sine, ca proiect asumat, în zona nivelului de trai: orice proiecție de sine vrea să denote o aspirație, să se evidențieze ca parte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
până la a ne mânca unii pe alții nu mai e decât un pas. Nu putem înțelege semnificația unui concept printr-o definiție, ci doar prin situarea noastră în sistemul căruia îi aparține acel concept. Mult timp filosofii au râvnit la statutul de "preoți atei". Odată cu schimbarea ierarhiilor sociale tind către statutul de om de știință. Numai că aici e ca și cum ar dori să-și fie propriul copil. Instituția inițierii și a inițiaților își are una dintre justificări în faptul că anumite
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
decât un pas. Nu putem înțelege semnificația unui concept printr-o definiție, ci doar prin situarea noastră în sistemul căruia îi aparține acel concept. Mult timp filosofii au râvnit la statutul de "preoți atei". Odată cu schimbarea ierarhiilor sociale tind către statutul de om de știință. Numai că aici e ca și cum ar dori să-și fie propriul copil. Instituția inițierii și a inițiaților își are una dintre justificări în faptul că anumite cunoștințe pot deveni toxice pentru neinițiați. Ceea ce le lipsește neinițiaților
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mod ciudat, nu poate fi individualizat, fiind mai curând un "zeu-societate"; nu un om anume sau fiecare om rivalizează cu zeul, ci omenirea, ea fiind noul zeu. Ceea ce arată că oamenii nu au curajul de a-și asuma individual noul statut ontologic, ci se ascund unul după altul, poate și din teama de a fi pedepsiți. Cele două războaie mondiale fac parte din logica raționalității pragmatice, ce poate fi înțeleasă și ca dorință de putere. Putem astfel să le sesizăm drept
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
aflăm despre o teorie că este greșită abia după ce ne-am smuls din brațele ei. Iar dacă o bună parte din viața noastră intelectuală am adăstat în umbra acesteia e posibil chiar să nu ne mai putem desprinde, ea căpătând statutul de dogmă. Partea și mai proastă e că o teorie este dovedită ca greșită de o altă teorie. Trebuie să înțelegem teoriile ca dezvoltându-se sub forma unei structuri arborescente. Esențiale sunt teoriile "de trunchi", care fundamentează posibilitatea altor teorii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dacă nu trăiești un sentiment de stranietate atunci "tu ești eu"! Un "eu" posibil, dacă ai senzația că și tu ai fi gândit lucrurile la fel. Dragostea e alunecarea pe nesimțite în punctul de vedere al celuilalt. ٭ Cărțile au diferite statute ontologice; cum spuneam în altă parte, punctul de pornire îl constituie maculatura. Undeva nițel mai sus se află compilația de texte, care este depășită în mod clar de o bună prezentare a ideilor altora. Urmează prelucrarea în manieră personală a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este gândul dracului". Politica reprezintă una din patimile sufletului nostru. Pasiunile pe care aceasta le poate stârni în noi își trag seva din două concepte corelative: puterea și dreptatea; în timp ce primul e mai aproape de dorință cel de-al doilea, prin statutul căpătat de-a lungul Istoriei, maschează coabitarea sa cu cel dintâi. Căutarea sufletului îi donează acestuia existența. De fapt, cred că putem vorbi de o concomitență a căutării și a constituirii. În cazul sufletului se poate spune " Nu l-ai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că sportivul reprezintă colectivitatea, nefiind o persoană privată, iar victoria, recordul său nu este a sa, ci a societății căreia îi aparține; practicând sportul, individul face parte din anumite grupuri, interacționează ca ființă socială, jucând un rol și căpătând un statut; activitățile fizice și sportive presupun constituirea unor grupuri care îi reunește, îi apropie. dezvoltarea fizică multilaterală a omului - funcție determinată în acord cu cerințele societății multilateral dezvoltate specifică regimului comunist din România. Chiar dacă autorul pledează pentru efectele pozitive ale practicării
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
năzuințe, aspirații, interese sociale și personale ale oamenilor.” N. Goodman definește societatea modernă ca fiind o societate de organizații formale. Acestea sunt considerate grupuri secundare, constituite în mod voluntar, în baza unor obiective precise și cu o structură formală de statute, roluri și grupuri mai mici. Indiferent de tipul organizațiilor, acestea se caracterizează prin: existența unui număr mare de oameni ce intră în interacțiuni multiple, diferențiați după locul lor în structura ierarhic-profesională. existența unui sistem de norme și reguli alcătuite în vederea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
o activitate ce necesită diviziune și cooperare socială. Organizațiile industriale apar pe măsură ce munca se socializează și se realizează diviziunea și specializarea conlucrării sociale. 3. această activitate trebuie să fie reglementată social, ceea ce înseamnă că cei care o realizează dispun de statute și roluri clar definite și sunt cuprinși într-o structură socială determinată. 4. activitatea pentru care se asociază oamenii trebuie să-și găsească o finalizare, să dispună de un anumit scop sau obiectiv final care să mobilizeze, să orienteze și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
obiectiv final care să mobilizeze, să orienteze și să direcționeze persoanele asociate. Conform acestor patru caracteristici, M. Zlate concluzionează că “organizația este o activitate social-umană care presupune asocierea spontană sau dirijată, voluntară, a unui număr mare de indivizi ce dețin statute și roluri bine definite, determinate sau nu, în vederea realizării unui scop, a unui țel, a unui obiectiv.” După cum am arătat există multe modalități de a defini și descrie organizația. Unii autori au încercat să sintetizeze aceste multiple unghiuri de analiză
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
membre.” În pofida definițiilor de mai sus cu privire la organizațiile internaționale, care pleacă de la premisa asocierii dintre state, cu respectarea principiilor suveranității și egalității dintre acestea, Comitetul Internațional Olimpic se consideră a fi o organizație internațională, acest aspect fiind specificat și în statutul de funcționare la articolul care prevede: „Art. 15. Statutul legal 1. CIO este o organizație internațională, nonguvernamentală, non-profit, cu durată nelimitată, luând forma unei asociații cu statut de persoană legală (juridică), recunoscută de Consiliul Federal al Elveției. 2. Sediul CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
care pleacă de la premisa asocierii dintre state, cu respectarea principiilor suveranității și egalității dintre acestea, Comitetul Internațional Olimpic se consideră a fi o organizație internațională, acest aspect fiind specificat și în statutul de funcționare la articolul care prevede: „Art. 15. Statutul legal 1. CIO este o organizație internațională, nonguvernamentală, non-profit, cu durată nelimitată, luând forma unei asociații cu statut de persoană legală (juridică), recunoscută de Consiliul Federal al Elveției. 2. Sediul CIO este la Lausanne, Elveția. 3. Misiunea CIO este de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
se consideră a fi o organizație internațională, acest aspect fiind specificat și în statutul de funcționare la articolul care prevede: „Art. 15. Statutul legal 1. CIO este o organizație internațională, nonguvernamentală, non-profit, cu durată nelimitată, luând forma unei asociații cu statut de persoană legală (juridică), recunoscută de Consiliul Federal al Elveției. 2. Sediul CIO este la Lausanne, Elveția. 3. Misiunea CIO este de a conduce Mișcarea Olimpică în concordanță cu Carta Olimpică. 4. Deciziile CIO, luate în baza prevederilor Cartei Olimpice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
din CIO. Astfel, ONU are un număr de 191 de națiuni membre, pe când CIO recunoaște, prin CNO-uri 205 națiuni. Consiliul Executiv Se îngrijește de respectarea Cartei Olimpice. Își asumă responsabilitatea finală asupra administrării CIO. Aprobă organizarea internă a CIO, statutul organizației și toate regulile interne ale acesteia. Este responsabilă de managementul finanțării CIO și pregătește un raport anual. Prezintă un raport la Sesiune privind orice propunere de schimbare a regulilor sau a legilor proprii. Propune la Sesiunea CIO numele persoanelor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Mișcarea Olimpică. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 46 Art. 4. Recunoașterea de către CIO 1. pentru a promova Mișcarea Olimpică în lume, CIO poate recunoaște ca organizații CNO-urile. Ca și organizații trebuie să aibă, pe cât posibil, statutul de persoane legale în țările lor. Trebuie să fie întemeiate în concordanță cu Carta Olimpică și statutul acestora trebuie să fie aprobat de CIO. 2. CIO poate recunoaște asociații de CNO-uri formate la nivel continental sau mondial, ca de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
1. pentru a promova Mișcarea Olimpică în lume, CIO poate recunoaște ca organizații CNO-urile. Ca și organizații trebuie să aibă, pe cât posibil, statutul de persoane legale în țările lor. Trebuie să fie întemeiate în concordanță cu Carta Olimpică și statutul acestora trebuie să fie aprobat de CIO. 2. CIO poate recunoaște asociații de CNO-uri formate la nivel continental sau mondial, ca de exemplu: Asociația Comitetelor Naționale Olimpice (ANOC); Asociația Comitetelor Naționale Olimpice din Africa (ANOCA); Consiliul Olimpic din Asia
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sau mondial, ca de exemplu: Asociația Comitetelor Naționale Olimpice (ANOC); Asociația Comitetelor Naționale Olimpice din Africa (ANOCA); Consiliul Olimpic din Asia (OCA); Organizația Sporturilor Pan americane (PASO); Comitetele Naționale Olimpice ale Oceaniei (ONOC); Comitetele Olimpice Europene (EOC), cu condiția ca statutele lor să satisfacă cerințele Cartei Olimpice și să fi fost aprobate de CIO. 3. CIO poate recunoaște FIS-urile în concordanță cu condițiile impuse de regula 29. Pe lângă aceasta, poate recunoaște asociații de FIS-uri ca: Asociația Federațiilor Internaționale Olimpice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Federații Internaționale de a relaționa direct cu CIO și invers. 5. CIO poate recunoaște organizații neguvernamentale care se ocupă de sport, ce funcționează la nivel Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 47 internațional, a căror activități și statute sunt în conformitate cu Carta Olimpică. 6. CIO poate retrage, cu efect imediat, recunoașterea FIS-urilor, CNO-urilor și altor asociații și organizații.” (Carta Olimpica, www.olympic.org ) Ajutoare umanitare Implicarea CIO în proiectele umanitare este concepută pentru a promova, prin sport
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mai mult decât sport. În jurul fiecărei ediții a Jocurilor Olimpice sunt mai multe programe care se doresc a fi programe educaționale ce promovează idealurile olimpice. În plus, Mișcarea Olimpică este permanent implicată în eforturi de ajutorare umanitară, eforturi de a îmbunătăți statutul femeilor în sport ,în lume, etc. Practic, această implicare a CIO în activități extrasportive (complementare) este dovada unei adaptări la modificările de ordin social și economic ale societății în ansamblu ei. Înființarea de noi comisii în cadrul CIO, odată cu trecerea timpului
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ca o parte din membrii echipei sale de rugby aveau legături cu Aparheid-ul din Africa de Sud Problematica politicilor Comitetului Internațional Olimpic de-a lungul istoriei sale de peste 100 de ani este abordată de Dominique Maliesky.41 Conform acesteia, în pofida convingerii că statutul organizației nu are nimic comun cu noțiunea de stat, principiul de bază îl constituie separarea dintre sport și politică. Pe de altă parte, 39 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F.S., București, 1961, p. 286 40 Filaretos
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 86 interiorul organizației, afaceri necurate încheiate între oficiali și alte persoane sau corporații, deficiențe în funcționarea structurilor organizatorice și administrative, dar și necesitatea introducerii unor schimbări pozitive care să revigoreze și să redea statutul și prestigiul instituției în fața întregii lumi. A fost pusă sub semnul întrebării transparența, obiectivitatea și corectitudinea funcționării CIO. În acest sens, președintele a optat pentru restructurarea CIO, înființând Comisia Etică și Comisia de Reformă CIO 2000. „Scopul nostru principal este
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
pe consensul unei majorități față de obiectivele conducerii, adică pe legitimitate și decurge nu din ierarhie, ci din reglementările normative, inclusiv cele morale, care sunt expresia valorilor fundamentale.”48 Eficiența și modul de exercitare a autorității depind de organizarea socială, de statutul și normele acesteia, ca și de însușirile particulare, subiective ale indivizilor. Expresia autorității politice o constituie legitimitatea puterii, deosebindu-se de aceasta prin aceea că puterea presupune coexistența relațiilor conducere-supunere și dominare subordonare, incluzând și utilizarea violenței, iar 47 Friedrich
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]