2,683 matches
-
echivalenței dublului - pentru a desemna structura creierului, o formațiune anatomică alcătuită din "nuclei voluminoși, PERECHE ai diencefalului": thalamus (NA). Lat. faux, cis, s.f. (obișnuit pl. fauces, ium); cuvântul era utilizat cu sensuri variate: "gât, gură"; "trecere strâmtă, prăpastie, grotă". Locurile strâmte de trecere, coridoarele, intrările purtau denumirea de fauces. Dacă prima serie de metafore ce configurează modelul "habitatul" permite intuiția elementelor interne ale sistemului anatomic, cea de-a doua serie - a exteriorului casei romane și grecești - permite intuiția relațiilor dintre părți
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ro. stalagmométrie (cf. fr. stalagmometrie s.f.; en. stalagmometry); stear- "grăsime" (cf. gr. στέαρ, στέατος s.n. "grăsime, untură"): med. ro. steatolitic adj. (cf. fr. stéatolytique; en. steatolytic); stel(o)-, -stel "cilindru central" (cf. gr.στήλη, -ης s.f. "columnă, cilindru"); steno-, -steno- "strâmt" (cf. gr.στενός, -ή, -όν adj. "îngust, strâmt, mic"): med. ro. stenoză, s.f. (cf. fr. sténose s.f.; en. stenosis); stero- "mlaștină, nămol" (cf. gr. στερρός, -ά, -όυ adj. "solid, dur; puternic"): med. ro. sterol, s.m. (cf. fr. stérol, s.m.; en
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
stear- "grăsime" (cf. gr. στέαρ, στέατος s.n. "grăsime, untură"): med. ro. steatolitic adj. (cf. fr. stéatolytique; en. steatolytic); stel(o)-, -stel "cilindru central" (cf. gr.στήλη, -ης s.f. "columnă, cilindru"); steno-, -steno- "strâmt" (cf. gr.στενός, -ή, -όν adj. "îngust, strâmt, mic"): med. ro. stenoză, s.f. (cf. fr. sténose s.f.; en. stenosis); stero- "mlaștină, nămol" (cf. gr. στερρός, -ά, -όυ adj. "solid, dur; puternic"): med. ro. sterol, s.m. (cf. fr. stérol, s.m.; en. sterol); stigmati-/stigmato- "stigmat" (cf. lat. stigma, atis
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Abia spre sfîrșitul secolului al XVII-lea și în secolul al XVIII-lea și-a găsit naționalismul primii săi susținători reali în rîndurile burgheziei. La începuturile sale, statismul putea fi considerat aproape naționalist, întrucît marginile sentimentului "naționalist" erau adesea mai strîmte decît hotarele statului monarhic; naționalismul prematur riscă să se cristalizeze în jurul unei entități etno-teritoriale prea mici. (Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, Ed. Meridiane, București, 1992, Vol. I, pp. 203-229; Fernand Braudel, Timpul lumii, Ed. Meridiane, București, 1989, vol. I, pp.
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
eram gata să mă apăr și îmi închipuiam că vigilența mea e la înălțimea situației când, trecând prin fața unei cabine telefonice, Marcel împinse ușa acesteia și pe urmă o trase repede înapoi, făcându-ne pe amândoi prizonieri într-un spațiu strâmt și întunecos. Mai întâi, mă trase și mă lipi de el mai strâns decât atunci când dansezi un tangou, apoi mă împinse înapoi, făcându-mă să rămân sprijinită de brațul lui. Schimbarea bruscă a centrului de greutate m-a făcut să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lui 1941, o respingere afișată cu ostentație a valorilor pétainiste și a puritanismului moral. Este vorba de cei numiți swing și zazous, tineri de 17-18 ani care se îmbracă într-un mod excentric veste și păr lung, pantaloni scurți și strâmți, încălțări cu talpa groasă și care dansează pe muzică jazz, frecventează cafenelele și dancing-urile, nesocotind reglementările în vigoare. Aceștia flirtează, nu încape nicio îndoială, cu excepția cazului când nu afișează moravuri încă și mai deșucheate. Oricum, atitudinea lor este criticată
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
după ora 19, cînd Bătrîna Doamnă se va fi odihnit. Nu vreau să vă las nici o clipă iluzia că aș fi avut un asemenea noroc. Vă pot spune că, la ora aceea, aveam să rătăcesc pe undeva, departe, printre canalele strîmte dinspre Stazione Maritima fără să regăsesc nicicum drumul spre San Gregorio unde, printr-o binevoitoare întîmplare, Doamna Peggy ar fi acceptat să primească un vagabond prăfuit în palatul ei. Pentru moment, mă aflu la picioarele Păsării, cînd cocoșatul mă întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
piepturi. Neașteptat, strident, deznădăjduit ca un urlet în deșert. Caii întețesc goana mai mult, mai mult, mai mult, într-un fel de dezlănțuire care nu mai are nimic comun cu firea, cu vreo urmă a instinctului de conservare, spărgînd circumferința strîmtă a arenei, dînd senzația unei desfășurări spectaculoase de spațiu, creînd iluzia unor nesfîrșite întinderi rostogolite sub copite. Sala nu mai răsuflă, este o liniște de moarte care se sparge în mii de cioburi albastre în clipele cînd săbiile călăreților izbesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
rude apropiate, pe care oricum, nu le văzusem de mult. Nu-i plăcea deloc Bucureștiul, aerul acela cosmopolit o sufocă parcă, circulase foarte greu, căldură era înăbușitoare. I se părea că devenise dintr- odată extrem de matură, apartamentul unchiului era cam strâmt, dormea în același pat cu verișoară Lăură și avea impresia că nu are suficient aer. Simțea adesea nevoia să înoate și caută înnebunita o piscină în care să se simtă ca o nimfa a mării. Dulcea nostalgie a vacanței fusese
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
stătea În picioare, nerezemat de perete, ore și zile Întregi, supravegheat, ,,chibzuia”, gândindu-se la situația lui... că să mărturisească ceea ce i se cerea; 38. Femei și fete violate de anchetatori; 39. Izolarea de unul singur a deținutului În celule strâmte, pe lungi perioade de timp, cum i s-a aplicat lui Corneliu Coposu la Închisoarea de la Râmnicu Sărat...; 40. Introducerea anchetatului ori a deținutului În camere cu alte persoane care erau oamenii anchetatorilor, pentru a fi ,,trași de limbă” și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în școli de stat sau comunale. În acest scop a fost difuzat pe larg rescriptul Ministerului de Culte și Instrucțiune Publică, prin care se imputa școlilor confesionale românești o serie de neajunsuri: localurile de școală ,,în cele mai multe locuri sunt mici, strâmte, întunecoase și nesănătoase”, chiar mai mult ,,pe alocurea stau să se dărâme de tot”, nu se respectă termenul de opt luni, stabilit prin lege ca durată a anului școlar, elevii nu frecventează regulat școala și despre această stare de lucruri
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de pe cromozomul 8 normal pe cromozomul 14 normal, schimbă statutul funcțional al oncogenei MYC. Astfel, dacă atunci când era conținută în cromozomul 8 normal, MYC funcționa fiziologic un timp foarte scurt ca normal al debutului multiplicării și numai în „fereastra foarte strâmtă“ dintre fazele G0 și G1 ale ciclului celular, în noua poziție pe care o ocupă după translocația în cromozomul 14, aceeași oncogenă MYC funcționează fără să se oprească un timp îndelungat, contribuind la imortalizarea celulei. Aceasta, pentru că prin deplasarea în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și îi explică deficitul ei de vitalitate (Sunt un turn cu un clopot nemișcat și tu încerci mereu să tragi de funie - II 4). Prea obosită (II 1) și nehotărâtă (II 4) pentru a face ceva, prinsă între ziduri înăbușitoare, strâmte, întunecoase, ea își afirmă urâtul incurabil : Nu este niciun leac împotriva acestei plictiseli, acestei ostenite pustietăți (II 3). Agamemnon o găsește pradă unui rău nedefinit (Mi-e rău... inima bolnavă - II 6), aproape metafizic (O ține în mână un zeu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
poată oricând ajunge sus, iar cei de sus, dacă nu-și îndeplinesc îndatoririle față de popor, să poată fi înlăturați, căci altfel nu s-ar realiza decât înlocuirea unei tiranii cu alta (p. 225). Pentru Dion, gândurile lui Platon nu sunt strâmte, ci neterminate (p. 225). Inevitabil, modul diferit în care cei doi siracuzani concep cârmuirea statului duce la opoziția totală între ei. Dion vrea să-l răstoarne cu armele pe Dionis II, căci, așa cum îi explică Heraclid lui Platon, republica lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Cheia, preluându-și numele de la cheile mici, dar pitorești, formate în apropierea confluenței văii Grădiștei cu valea Moeciului, care traversând, în amonte, satul Moeciu de sus, își găsește izvoarele la poalele munților Bucegi. Satul Zbârcioara se cheamă așa de la vadul strâmt și ondulat al văii și apei ce izvorăște în apropierea vechiului drum spre Șirnea și curge spre întâlnirea cu râul Moeciu, de unde apa își schimbă numele în râul "Turcul". Drumul vechi urma în general culmea dealului cu foarte mici abateri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
al luptei, am dat Posada, singurul cazan de munte...pe drumul ce duce de la Câmpulung la Bran...Carol Robert cade într-un loc păduros și întunecat, pe un drum șerpuitor, între prăpăstii...Un martor ocular compara capcana cu "o corabie strâmtă"..., "oastea e distrusă cu săgeți și bolovani rostogoliți..., coborându-se în adânc, Românii îi tocară în cap cu măciucile de lemn pe învinși." Un an mai târziu, la 7 aprilie 1331, un document ungar menționează că bătălia s-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D(ealulă Câlcea, ori la răsărit de satul Pogănești, explicarea îngustimilor o găsim tot în prezența unor promontorii argilo-calcaroase. Ca morfologie, suprafața luncii e departe de a fi uniformă. Cercetând lucrurile pe teren
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nouă, cu mâneci lungi, are niște manșete care o strâng îngrozitor la încheieturi. Încearcă să se elibereze. Cu neputință. E întinsă pe spate și brațele îi atârnă grele, de o parte și de alta a patului, căci, pe lângă manșetele prea strâmte, de fiecare încheietură este legat câte un sac plin cu nisip, cântărind câteva kilograme. Cine a inventat tortura asta? Se zbate furioasă ca să se elibereze. Dar dacă nu este decât un vis urât? Cu un efort supraomenesc, se trezește. Încheieturile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
schimb în depozitul de vise. Tușește, nu poate nici să scuipe, nici să-și sufle nasul. Îngrozitor. Își frământă mintea să găsească soluții. Să tragă, de exemplu, sertarul noptierei, unde își ține forfecuța de unghii, ca să-și taie manșetele prea strâmte și sforile de care îi atârnă la încheieturi sacii. Da, dar cum? Ridicându-se puțin, ajunge să-și sprijine capul de noptieră și chiar să-și lovească fruntea de sertar. Se repetă exact istoria încercărilor impuse de doctorul Sinus. Ai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
face să sclipească în umbră lama unui cuțit. În cazul unei agresiuni, nici măcar n-ar putea alerta echipa de noapte. Perfect, mai bine să crape decât să mai îndure tortura sacilor cu nisip! Dimineața, nu mai există nici manșete prea strâmte, nici saci cu nisip, dar încheieturile îi sunt legate de pat, înroșite și pline de zgârieturi, atât de tare s-a zbătut ca să se elibereze. Protestele ei nu servesc la nimic, ăsta e regulamentul. Da, regulamentul. "Dar înainte, în secția
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o cameră proprie, amenajată în ceea ce la origine trebuie să fi fost un capăt de culoar. Gabriela bătu la ușă. O voce nazală porunci în franceză: "Intră!" Apăsă pe clanță. Chipul doamnei Dunin, care stătea à contre-jour în mijlocul micii încăperi, strâmtă și ticsită de mobile, era greu de deslușit. O chemase ca s-o dojenească? Să-i reproșeze vreo încălcare a regulamentului? Vreun gest contrar bunelor maniere? Vreo vorbă prea tare pentru urechile acestor înțepate, care o țineau deoparte și nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
venise, de bună voie sau nu, să-și sfârșească viața. Care viață? Mobilele acestea prețioase și desperecheate, scăpate parcă dintr-un naufragiu, icoanele acestea, prea frumoase și prea multe ca să fie doar mărturia unei credințe arzătoare, lâncezeau între niște ziduri strâmte. Sub ce aștri luptase doamna Dunin cu valurile și de care stâncă i se izbise barca? Glezna fină se balansa sub voalul negru al ciorapului, în raza filtrată prin perdelele, croite pesemne pentru alte ferestre, mai înalte și mai largi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ca surprinsă în flagrant delict. "Hai, urcă! Lăsăm pachetele și mergem la cinema!" " Mi-ar face plăcere, dar n-am timp, tocmai de-aia..." El o împinse blând cu mâinile ocupate: "Urcă, nu-ți drămui timpul, e infinit!" În liftul strâmt și hâțânător, respirațiile li se amestecară pe deasupra pachetelor care îi separau ca o graniță. În fața ușii de la mansardă, Ahile și-a ridicat cotul și s-a aplecat pe-o parte pentru ca ea să poată pescui cheile în buzunarul de la balonzaidul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se îmbrăcau extravagant. "Pur și simplu pentru că știam că părinților nu le place. Ne amuzam. Ne îmbrăcam la patru ace. Ne puneam sutiene și le căptușeam ca să pară că avem sîni foarte mari și apoi ne îmbrăcam cu pulovere foarte strîmte o făceam pe tîrfulițele cu pulovere strîmte. Ne puneam tone de ruj pe buze și ne machiam aiurea și ne desenam alunițe uriașe și ne făceam părul ca Tammy Wynette." (Madona citată în Lewis, 1993: 142) În timpul acestei perioade, cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
știam că părinților nu le place. Ne amuzam. Ne îmbrăcam la patru ace. Ne puneam sutiene și le căptușeam ca să pară că avem sîni foarte mari și apoi ne îmbrăcam cu pulovere foarte strîmte o făceam pe tîrfulițele cu pulovere strîmte. Ne puneam tone de ruj pe buze și ne machiam aiurea și ne desenam alunițe uriașe și ne făceam părul ca Tammy Wynette." (Madona citată în Lewis, 1993: 142) În timpul acestei perioade, cultura media a devenit o puternică sursă de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]