3,148 matches
-
acea zi nu-l certam și-l lăsam să meargă cu mine, nu s-ar fi întâmplat acest accident. Cu toate acestea , Roly a înțeles situația și suntem cei mai buni prieteni. Alexandru-Daniel Căpraru CĂPRIOARA Razele neiertătoare ale lui august străpungeau cu săgețile insuportabile totul în jur, așa încât aveai senzația că te topești. Niciun zgomot nu se împotrivea căldurii toride. Pădurea cu copacii uriași stătea aplecată.În acest univers torid, urletul unei căprioare sfredeli depărtarea. Nu mi venea a crede că
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
auditorului își dezvoltă semnificațiile din perspectiva schimbărilor bruște de direcție și a alunecării lor imponderabile. Dar, fantezia poate depăși limitele spre derivațiile ingenioase create de auriul strălucitor al solzilor metalici sau irizarea scânteietoare ivită la incidența razelor de lumină ce străpung suprafața frenetică a apei. Luminozitatea tabloului devine aproape imaterială, în timp ce rafinamentul artistic derivă din capacitatea creatoare de a obține simplitatea de expresie în contextul unei evidente bogății de semnificații. În concepția liniilor fine și sinuoase ale evoluției sonore recunoaștem acea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ne întâmpinase odinioară în viziunea mitică și glacială a Dansatoarelor delfice. Inspirat de pânzele lui Monet ce surprind imaginile fugitive ale Catedralei din Rouen cufundată în ceață, sau poate de tablourile „pline de mister” ale lui Turner, cu irizări ce străpung ceața deasă de pe Tamisa, preludiul ilustrează un autentic peisaj sonor conceput printr-o adaptare inspirată a tehnicilor picturale impresioniste la specificul reprezentărilor muzicale. Astfel, în aspectul dual al scriiturii bitonale (ce suprapune două entități sonore apropiate, dar și puternic contrastante
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pe care vrea s-o aibă în permanență. Un vestit romancier, stabilit în S.U.A., care a avut o afecțiune pentru Zoe Ceaușescu, într-o carte a sa, intitulată ” Dulce ca mierea e glonțul patriei” făcea referire la cel care este străpuns de conaționalii săi, dar suportă cu stoicism, acest lucru, din iubire pentru vatră. Eu l-aș parafraza pe Petru Popescu și chiar l-aș ruga să mai scrie un roman, cu titlul: „Dulce ca mierea e ciolanul patriei”. Personajul principal
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Britaniei. Acest ținut trebuia să plătească tribut Irlandei. Considerând legea nedreaptă, ajuns la vârsta maturității, Tristan a decis să pună capăt acestei practici. Curajos și neînfricat, ajunge pe insulă, unde luptă cu gigantul Morholt, frate al regelui Irlandei. Tristan este străpuns de sabia otravită, fiind rănit mortal de uriaș. Morholt însă, a fost și el rănit și, dându-și ultima suflare, i-a spus că Isolda, fiica regelui, are puterea de a neutraliza otrava. Tristan l-a binecuvantat pe uriașul mort
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Zăpada acoperă casele lui Wyeth─ verande, pavajul, acoperișuri, peluze și curțile din spate, tot drumul care duce spre Rail Trail─ doar peria aspră și copacii veșnic verzi sunt neninși. Cerul e o ceața ninsă, soarele stă pitit îndărăt. Lumina tăcută străpunge întunericul nopții acum destrămat odată cu zorile. Nimic nu se mișcă, nici iepuri, nici căprioare, nici măcar neașteptatul lup de prerie. Și păsările au amuțit. Nici semn de primăvară. Albul zăpezii, lințoliul pământului, acoperă tot. Acoperă tot. . . Acoperă tot. BABBALUCI Să aduni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
-o desagă de vameși în spate RUGĂ ÎN TREI I Fă, Doamne cum vrei numai nu seca Marea Neagră a ochilor mei Că-ndureratele înneguratele și vai! contestatele lor plângeri-priviri adună oștiri Încearcă-a străbate incontinuu trădate Raiuri promise speranțe ucise Străpung depărtările necuprinsele zările II Nici Munții Carpați ai răbdărilor mele nu-i lăsa, Doamne, să se macine-n stele C-atâta cât poate omul să ducă nici piatra nu ține nici apa nu-apucă III Durerea-i comună din nou ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
speculativă) a unui vizitator al Hiroșimei curând după bombardarea orașului: ,,Observatorii din spatele aeronavei noastre au văzut o minge gigantică de flăcări ridicându-se din măruntaiele pământului [...] apoi au văzut o coloană imensă de foc purpuriu [...]. Copleșiți, am urmărit-o cum străpungea în sus văzduhul ca un meteorit venind de pe pământ, iar nu din spațiu, și cum devenea tot mai vie pe măsură ce urca spre cer [...] [apoi] a izbucnit din vârf o ciupercă gigantică [...] chiar mai vie decât coloana, fierbând și clocotind într-
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
sau al unei mari virtuți, după întrebuințarea bună sau rea pe care i-o dăm." Diderot, Cu privire la filosofii vechi "Năravul iese la iveală și știe să se arate; în zadar îl oprim, îl silim să se ascundă, el rupe tot, străpunge tot și găsește drum liber." Boileau, Satire XI "Sexul e consolarea care-ți mai rămâne când nu-ți ajunge dragostea." Gabriel Garcia Marquez, Povestea târfelor mele triste "De la prostituata ieftină la curtezana de lux există o mulțime de variante intermediare
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rândurile de zidărie, iar în dreptul ferestrelor, închise cu persiene cenușii, ușoare balconașe de fier cu ornamente în formă de trandafiri, vopsite în galben. În partea de sus a acestei fațade, deasupra parterului și a primului etaj, trei lucarne de mansardă străpung acoperișul acoperit cu ardezie, iar pe una dintre părțile cele mai înalte ale zidului se rotește o giruetă nouă. O giruetă modernă, care înfățișează un vânător luând la ochi un iepure. Trei trepte de piatră duc spre poarta cu două
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prin ale căror deschizături, decupate în formă de inimă, pătrunde slab lumina zilei, îi părură a fi ale sufrageriei. La nivelul celor trei trepte și dedesubtul fiecărei ferestre, se zăresc răsuflătorile beciurilor, închise de niște portițe de tablă vopsită și străpunse de găuri pretențios decupate. Pe-atunci, toate erau noi. În casa aceasta restaurată și al cărui lux încă proaspăt contrasta cu exteriorul învechit al tuturor celorlalte, un ochi atent ar fi putut îndată ghici gândurile meschine și desăvârșita mulțumire-de-sine a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
naturalizează" descrierea, lăsând să se înțeleagă că privirea este cea a "tânărului lucrător" care "recunoaște" casa despre care i se vorbise; altfel spus, caracteristicile acestei case sunt presupuse a corespunde unei prime descrieri, absente din roman. Prezența perfectului simplu care străpunge țesătura formelor de prezent non-deictic, părură, are rolul de a aminti că privirea tânărului lucrător este cea care susține descrierea. Însă această prezență discretă a unui punct de vedere este, de fapt, devansată de privirea unei instanțe introduse pe modul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mare. Mașina va trebui să se oprească în arbuști! Am început să rotesc ușor volanul spre dreapta, până am obținut direcția perpendiculară pe acea masă vegetală, singura prietenoasă. Dar dacă grosimea arbuștilor este atât de mică încât mașina să-i străpungă? Posibil. Răspunsul era inutil. Ca și întrebarea, de altminteri. Curând am avut surpriza plăcută să văd că în fața arbuștilor se afla un șanț nu foarte adânc, dar destul de larg, astfel că șansa ca mașina să se oprească acolo era destul de
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
E încă una din „gropile“ mele? Am râs și mi-am pipăit corpul, pentru că am simțit că se curbează. Culoarul s-a sfârșit pe neașteptate, expulzându-mă într-o mare de lumină. Retinele au pocnit, mii de săgeți mi-au străpuns ochii și creierul. Probabil aceleași senzații le au nou-născuții. Eram și eu un nou-născut. Nou-născutul pentru moarte, mi-a trecut prin minte. Vărsat din uterul vieții. Dar de ce placenta să fie de lumină? S-ar fi cuvenit să fie de
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
29 de zile cât a durat bătălia, 16 30 zile au fost de lupte (10zile -ofensivă și 6 zile contraatac) și 13 zile de relativă liniște, restructurarea dispozitivului, aprovizionarea trupelor. Inamicul a trecut la ofensivă pe valea Oituzului pentru a străpunge apărarea trupelor româno ruse și a face joncțiunea cu cele de pe valea Siretului. Pe 26iulie/8 august -9/22 august 1917 s-a desfășurat ultimul episod al confruntărilor din vara anului 1917 de pe frontul român, lupta numită în istoriografie, ,,lupta
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
au fost principalele acțiuni destructurante instituțional, dar coagulante pentru relațiile interpersonale (vezi în acest sens și observațiile lui Dan Petrescu, 2003). A urmat politizarea principalelor figuri rebele: Dan Petrescu, împreună cu Liviu Cangeopol, dar și cu sprijinul altora, au reușit să străpungă încercuirea și supravegherea polițienească, acordând interviuri și reușind să scoată cartea lor comună (Ce-ar mai fi de spus..., 2000). În articolele de după 1989 consacrate "grupului", Al. Călinescu nu mai apare însă în postura de "lider", ci Dan Petrescu, numit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
histoire des religions. Mai ales "dominarea distanței", cucerită grație armei-proiectil, a produs nenumărate credințe, mituri și legende. Reamintim mitologiile articulate în jurul lăncilor (sulițelor) care se înfig în bolta cerească și permit înălțarea la cer, sau săgețile care zboară prin nori, străpung demonii, sau formează un lanț până la cer etc. Ar trebui să reamintim cel puțin câteva din credințele și mitologiile uneltelor, în primul rând ale armelor, pentru a înțelege mai bine tot ceea ce pietrele cioplite ale paleantropilor nu mai pot să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Sahalin și Aino din insula Yeso: înainte de a-1 omorî se taie cu un fel de ferăstrău caninii și incisivii ursului tânăr, pentru ca animalul să nu mă poată să-i rănească în timpul ceremoniei 16. Și întrucât, în timpul aceleiași ceremonii, copii. Străpung cu săgeți ursul legat cobză, anumite gravuri parietale de la grota Trois Freres, înfățișânc urși atinși de săgeți și de pietre, și care par să vomite un val de sânge 17, au fost interpretate în același sens. Dar scene similare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a se "completa" documentul paleolitic pentru ca el să semene și mai mult analogului etnografic. Dar asemenea explicații imprudente îi compromit numai pe autorii lor, nu și metoda pe care aceștia pretind că o utilizează. Urșii, leii și alte animale sălbatice străpunse de săgeți, sau modelajele de argilă găsite în peștera de la Montespan, figurând lei și un urs ciuruit de găuri adânci și rotunde, au fost interpretate drept dovezi ale "magiei de vânătoare"22. Ipoteza este plauzibilă, dar unele din aceste opere
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Tiamat deschise gura ca să-1 înghită" (IV, 97), Marduk îi aruncă vânturi furioase care "îi umplură corpul. Pântecul ei rămase umflat și nu-și mai putu închide gura. El zvârle atunci săgeata care îi spintecă pântecele, îi sfâșie măruntaiele, îi străpunge inima. Stăpânind-o astfel, el îi ridică viața, îi aruncă jos cadavrul și se urcă deasupra" (IV, 100-104). Ajutoarele lui Tiamat încercară să se salveze, dar Marduk "îi legă și le sfărâmă armele" (111); el îl înlănțui apoi pe Kingu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
presupune înfigerea acului în spatele insectei (redactarea pamfletului) și urmărirea apoi "cu sadism" a chinurilor victimei, ceea ce înseamnă că articolele din Albatros nu rămâneau fără ecou. Ion Călimară realizează, în numele redacției, și o ipotetică ierarhie a insectelor căutate pentru a fi străpunse. În vârful acestei ierarhii se situează "un invidiat exemplar de greier din specia intitulată "borțos"...", personaj de fabulă de altminteri. Textul e construit cu grijă, prelungindu-se cât mai mult momentul apropierii de victimă, introducerea devenind un fel de pânză
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
înseamnă o trecere, o alunecare abia simțită spre o altă zonă spațio-temporală care trebuie cucerită. Există un demon al călătoriei care pare a nu-i da pace, care determină multiplicarea ipostazelor lirice în interiorul aceluiași poem: "Undeva în China Meridională am străpuns un om galben cu baioneta;// Astfel am încremenit ștergându-mi baioneta de sânge cu batista/ și fără să știu am început să mă-nchin;/ laolaltă pentru morți și pentru vii la mânăstirea Sfânta Felicia" (Moment solemn). Metamorfozele acestea relevă o
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poem, cât și ironizarea lui, parodia. Totul se proiectează în universul cotidian, pierzându-și aura de mister. Tabloul se constituie din imbricări, tehnica este a colajului: "Mai era un profet al mașinii de cusut/ însă Cain din limuzină/ l-a străpuns cu lancea în șezut", Filozofia materiei. Grotescul și vulgarul se îngemănează aproape. Poemele construiesc o lume în care totul e în curs de constituire sau în curs de destrămare, până și eul poetic este supus acestui proces ciudat. La Tonegaru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
democrației prin toate mijloacele disponibile într-un conflict considerat ca provenind din ciocnirea civilizației islamice cu cea occidentală. Astfel, conceptul unui sfârșit al istoriei democratic ca deznodământ al marii coliziuni cu islamul fundamentalist a devenit pentru neoconservatori raza călăuzitoare ce străpungea cețurile de după Războiul Rece88. Dar, în pofida entuziasmului liberal care a presupus sfârșitul istoriei, în ideea că democrațiile lumii urmează să coexiste într-o lume a păcii, al mitului ordinii internaționale girate de instituții, unipolaritatea, legitimitatea puterii americane sunt un rezultat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și particulă, tot așa eternitatea este simultan punct și linie infinită și oscilează de la una la alta, în funcție de perspectivă din care o analizăm. În Contra Eunomium 2.210, Sfanțul Grigorie spune că, în timp ce raiul și pământul au început și sfârșit, Dumnezeu străpunge orice limite, datorită infinității Sale, pentru că „natură Să neextinsă, lipsită de cantitate și necircumscrisa conține în ea însăși eoni și toată creația în ei și trece în întregime dincolo de infinitatea lor, datorită eternității propriei naturi. Astfel, nu are nici un semn
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]