5,990 matches
-
cerințe de formare, avem în vedere raportarea la oferta altor instituții concurente, la piața forței de muncă și previziunile de dezvoltare ale comunității, la nevoile create ca urmare a unor stipulări de politică educațională sau tendințe de dezvoltare conturate în strategii regionale, naționale, internaționale de acțiune etc., dar ne raportăm și la experiența și expertiza noastră ca ofertanți de formare, la resursele de care dispunem sau pe care le putem accesa. Analiza populației-țintă este procesul ce urmărește identificarea caracteristicilor grupului de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
necesară evaluarea și în ce măsură vor fi influențate rezultatele evaluării, cum se prezintă, raportează și se valorifică rezultatele evaluării, ce aspecte ale cursului sunt supuse acesteia, cu ce grad de profunzime sunt evaluate, ce costuri/resurse implică și cine finanțează, ce strategii evaluative vor fi aplicate, cu ce repetitivitate vor fi aplicate și cui, care sunt sursele de informație (profesorii, studenții, datele înregistrate), ce fel de date dorim să obținem (cantitative sau calitative), cine le interpretează, cum se asigură confidențialitatea lor și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau „a învăța cum să înveți”, nivel superior al învățării, constă în reflectarea și analiza episoadelor anterioare de învățare, pentru a descoperi ce anume s-a făcut pentru a stimula sau inhiba procesul, pentru a gândi și a construi noi strategii, urmate de evaluarea și generalizarea a ceea ce a fost produs (Brown și Kenney, 2006). Argyris și Schon consideră că putem vorbi despre învățare organizațională atunci când organizația se implică în învățarea cu buclă dublă și în deutero-învățare, acest lucru sugerând faptul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un anume punct al traseului său școlar, orientarea sa către cele mai bune șanse de îmbunătățire a achizițiilor, formarea pentru achiziția personală a cunoștințelor, a capacităților și metodelor, selecția elevilor în vederea promovării în trepte superioare, în funcție de competențele măsurate. . 1.3. Strategii de evaluare Situațiile didactice diverse, ca și aglomerarea de obiective ale evaluării determină conceperea și aplicarea unor strategii diferite de evaluare. Analiștii clasifică strategiile de evaluare, având în vedere două repere principale: 1. Din perspectiva cantității de informație sau a
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
de evaluare aduc inovații, din punctul de vedere al principiilor și normelor unitare de aplicare în activitatea de evaluare a progresului școlar. Învățătorul are posibilitatea de utilizare a tuturor metodelor și tehnicilor de evaluare. În funcție de obiectivele educaționale urmărite, sunt folosite strategii de evaluare variate, care îmbină evaluarea continuă cu utilizarea diferitelor forme de testare. Echilibrarea judicioasă a acțiunilor de evaluare este cerută de necesitatea menținerii unui raport optim între aspectele informative și cele formative cuprinse în obiectivele procesului de predare învățare
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
secvență a procesului instructiv - educativ; b) elevul se va simți util și eficace numai dacă are încredere în cadrul didactic, dacă consideră că acesta realizează o apreciere echitabilă, justă; c) autoevaluarea constituie unul dintre cele mai reprezentative mijloace pentru a aplica strategii de învățare de către elev; d) se dă întâietate colaborării, negocierii în apreciere și luarea deciziei finale între cele două părți participante la actul educativ. Câteva dintre mijloacele de formare a comportamentelor de autoevaluare la școlarii mici sunt: chestionarele de atitudini
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
sine - autoaprecierea”. (Dumitru Vrabie, „Atitudinea elevului față de aprecierea școlară”) <contents> CUPRINS I. EVALUAREA - PARTE INTEGRANT) A PROCESULUI DE ÎNV)Ț)MÂNT 5 1.1. Locul și rolul evaluării în procesul instructiv - educativ 5 1.2. Funcțiile evaluării 10 1.3. Strategii de evaluare 14 1.4. Metode de evaluare 19 1.4.1. Diversificarea metodelor de evaluare 19 1.4.2. Metode tradiționale de evaluare 21 1.4.3. Metode alternative de evaluare 26 II. AUTOEVALUAREA 29 II.1. Considerații generale
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice, antinomiile individului - Între a fi unic sau exemplar de serie, gestionarea crizelor În comportamentul consumatorului, strategii creative de adaptare pentru manageri, Între care fidelizarea clienților apelează puternic, direct sau persuasiv emoționalitatea individului. Am fost interesați să cunoaștem cum este perceput consumatorul, studiind În acest sens reprezentarea socială și domeniile acoperite de acest concept. Datele ne-au
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și riscă, de asemenea, să-și deterioreze imaginea. În aceste condiții, cererile făcute cu politețe implică o amenințare mai redusă a imaginii personale decât cererile categorice și de aceea apare și tendința de acceptare. Așadar, cererile formulate politicos, negocierea sunt strategii de obținere a complezenței. Asertivitatea reprezintă strategia optimă de rezistență la influență și În același timp de exercitare a influenței. 3.3.2. Asertivitatea. Concept și strctură Lazarus analizează asertivitatea și o definește ca fiind capacitatea de a-i influența
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
decide asupra modului de a răspunde sentimentelor celorlalți. Dezvăluirea sentimentelor se realizează prin intermediul comunicării În cadrul conversațiilor și a discuțiilor obișnuite pe care le Întreținem cu ceilalți. Astfel, asertivitatea implică și abilitatea de a iniția, continua și finaliza o conversație utilizând strategii de menținere a cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creativ Brâncușian. Ideea formării abilităților, competențelor și atitudinilor creatoare În comportamentul consumatorului este susținută de noi pentru pregătirea și dezvoltarea competențelor consumatorilor În luarea deciziilor de cumpărare, sub impactul avalanșei crescute de oferte și mijloace de promovare. Abilitarea consumatorului În strategii creative de percepere și evaluare a varietății ofertelor Într-o societate de hiperconsum este cerută de preocuparea managerilor și companiilor pentru creșterea creativității și inovației În maximizarea profiturilor obținute pe baza consumului. Marii mangeri acordă atenție sporită dezvoltării comportamentelor creative
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lume În care toți au acces la aceleași informații, la aceleași tehnologii și metodologii. „Până la urmă, afirmă autorii lucrării „6 pilule de Înțelepciune”, Întreg viitorul nostru În afaceri depinde de capacitatea noastră de a fi creativ În muncă”. 4.2. Strategii primare ale creativității și influența lor asupra comportamentului consumatorului Promovarea creativității/inventicii este de mult o cerință recunoscută de specialiști În adaptarea optimă a comportamentului În relația producător consumator. Metodologia creativității și unele strategii au fost promovate În dezvoltarea pieței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care pregătesc cadre specializate În acest domeniu. Mediul social, prin influența mijloacelor mass-media, Încearcă să modeleze atitudinea consumatorului și să valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm câteva din strategiile În care ne-am dezvoltat contribuțiile, strategii care valorifică tendințe generate de trebuințe vitale și structuri de personalitate ale consumatorilor. I. Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pieței de Încălțăminte, textile și alte domenii ce fac oferte pentru consum ar trebui să colaboreze cu psihologii, sociologii și medicii pentru optimizarea relației producător consumator pe dimensiunea strategică a rezolvării de probleme câștig câștig. 4.4. Managementul imaginii și strategii creative pentru manageri Conceptul de automonitorizare sau monitorizare de sine se definește - În opinia lui P. Iluț (2001, 63-64) - prin măsura În care, În relație cu semenii, indivizii sunt centrați pe sine, Își exprimă gândurile, atitudinile, sentimentele proprii În orice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt Înclinați să se dezvăluie (Ș. Boncu, 2005, 148). Anxietatea socială este echivalentă În bună măsură cu timiditatea și consistă În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor de orice fel face posibilă preîntâmpinarea dezaprobării. Susie Scott (2005
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpărare și consum, dar cu noi semnificații individuale și colective. Acest nou consumator frecventează acum uriașe centre comerciale, solicită mărci mondiale, revendică etichete ce atestă calitatea, navighează pe internet, consumă produse ecologice etc. Industriile și serviciile sunt nevoite să mobilizeze strategii de personalizare a produselor și a prețurilor, să conceapă politici de diferențiere și de segmentare, să alimenteze din ce În ce mai consistent frenezia cererii, să producă mereu mai mult, cu aport de nou și original. Criza este trăită la nivelul organizațiilor producătoare iar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați de sănătate, siguranță, nevoi ale resursei umane, impact global. 5.2. Rolul motivației În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
clasa socială, precum și grupurile de referință, familia, rolurile și statusurile asumate vor genera orientări diferite În preferințele de consum. Un set complex de factori care asigură caracterul specific al răspunsurilor comportamentale este reprezentat de trăsături de personalitate, structuri motivaționale și strategii de prezentare a sinelui. Raportând analiza științifică la fiecare din dimensiunile menționate se pot distinge o serie de tendințe dezvoltate la nivel mondial cu privire la comportamentul consumatorului În dinamica pieței de textile și confecții: În funcție de tipul de cultură, individualist sau colectivist
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
structuri atitudinale și motivaționale care Îl definesc ca personalitate, Însă se poate dezvolta și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la situații și factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ar prezenta o mai bună funcționare premorbidă, cu un deficit global mai cu seamă de ordin psihopatologic, dar și cognitiv care le-ar permite acestora să dezvolte un interes mai mare pentru procurarea de drog și, mai ales, să elaboreze strategii pentru obținerea drogului ceea ce din capul locului pledează pentru o mai bună conservare a funcțiilor mentale, În ciuda faptului că consumul de drog agravează tabloul clinic În etapele următoare. Concluzii: Prevalența comportamentelor adictive la pacienții schizofrenici este mai crescută decât se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a realității", introducerea homeopatiei în medicină, a lui chi (concept chinezesc ) în psihologie și a lui Jung în psihoterapeutică. El enunță trecerea frontierei dintre nou și vechi cu ajutorul fizicii cuantice. 17 Lucius Cornelius Sulla Felix (138 î.e.n.-78 î.e.n.), general, strateg și om de stat roman. Utilizat de Machiavelli în descrierea lui despre caracteristicile unui bun conducător. Este unul dintre cei care au folosit termenul de conscientia sub aspect moral, etic. 18 Lucius Sergius Catilina (108-62 î.e.n.), senator roman cunoscut pentru
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
lungul secolelor. Confucianismul, budismul, Talmudul, Noul Testament, Coranul pot fi considerate exemple de propagandă. În sens larg, al propagării sistematice de idei, scrierile filosofilor stoici și ale adepților lui Epicur sau tratatele politice ale lui Platon și Aristotel sunt propagandă. Dar strategii catolici sunt primii care o definesc ca mod formal de operare și îi dau anvergură mondială. Aidoma religiei care a botezat-o, propaganda suferă de catholită 3, setea de universal (katholikos - universal, în grecește). Reclama la o bere, la orice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe nedrept. Or, orice analiză lucidă a comportamentului politico-militar și diplomatic al domnitorului român arată că scopul lui a fost mărirea necontenită a puterii personale. În atingerea lui a dat dovadă de curaj, inteligență, oportunism, tenacitate, cinism, de calități de strateg militar și diplomat ieșite din comun. Un adevărat Principe al lui Machiavelli, „viteaz ca Ahile și viclean ca Ulise”. În toate tratatele pe care le-a negociat, formula ca principală pretenție calitatea de monarh autoritar, cuvântul lui având putere de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
niciuna din relatările analizate. Cazul Popa a fost făcut cunoscut părții ungare de către Ministerul Afacerilor Externe al României. Cu toate acestea, se pare că la Huedin au fost numai două victime. În orice caz, este interesant de constatat cu ce strategii discursive încearcă membrii comunității ungare, chiar și după cincizeci de ani, să îndepărteze cât mai mult responsabilitatea pentru cele petrecute: conform relatărilor acestora, participanții la linșaj au fost "indivizi de joasă speță" din împrejurimi. Membrii elitei ungare locale au încercat
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
compară cu modelul rezultat din analiza datelor rezultate din studiu. În absența unui protocol riguros elaborat și prezentat în detaliu, studiul de caz pierde din credibilitate. Pentru a crește acuratețea interpretării datelor unui studiu de caz pot fi utilizate și strategii cum ar fi analiza datelor de către doi sau mai mulți cercetători (după același protocol), prezentarea clară a concluziilor, dar și a posibilelor contra argumente ale acestora. Studiul de caz ca metodă de cercetare în științele socioumane, în general, și în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]