12,164 matches
-
strugurilor. Se stabilește și gradul de atac (GA%), în funcție de frevcvență și intensitate, scara de interpretare fiind prezentată în tabelul 2.25. 3.6. Gradul de rezistență la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.8. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a frunzelor (cod OIV 458; UPOV -; IBPRG 8.2.1.). Atacul putregaiului cenușiu pe frunze apare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cenușiu pe frunze apare numai în anii cu umiditate ridicată. Se examinează frunzele, după înflorit și se determină gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fac sunt prezentate în tabelul 2.30. 2.5.3. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE TEHNOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile tehnologice ale soiurilor de viță de vie completează valoarea economică (comercială) a unui soi, mai ales a celor pentru struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
completează valoarea economică (comercială) a unui soi, mai ales a celor pentru struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe provenite de la 10 struguri, câte 10
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe provenite de la 10 struguri, câte 10 boabe din zona de mijloc a strugurelui. 4. Producția de struguri la hectar (cod OIV 504; UPOV -; IBPRG 6.2.27.) se determină în momentul recoltării soiului și se exprimă în kg/ha. Factorul de conversie din hL
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe provenite de la 10 struguri, câte 10 boabe din zona de mijloc a strugurelui. 4. Producția de struguri la hectar (cod OIV 504; UPOV -; IBPRG 6.2.27.) se determină în momentul recoltării soiului și se exprimă în kg/ha. Factorul de conversie din hL/ha la kg/ha este de 1,3. Ea poate fi: foarte mică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
poate fi: foarte mică, mică, mijlocie, mare și foarte mare. 5. Conținutul mustului în zaharuri (cod OIV 505; UPOV -; IBPRG 6.2.28.) se determină la recoltare dintr-o probă medie rezultată din boabele sănătoase și turgescente provenite de la toți strugurii de pe 10 lăstari (de la cel puțin 10 butuci). Dozarea zaharurilor se efectuează cu ajutorul refractometrului, transformându-se în g/L . Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la recoltare dintr-o probă medie rezultată din boabele sănătoase și turgescente provenite de la toți strugurii de pe 10 lăstari (de la cel puțin 10 butuci). Dozarea zaharurilor se efectuează cu ajutorul refractometrului, transformându-se în g/L . Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2.29.) se determină la recoltare, făcându-se o probă medie de la toți strugurii de pe 10 lăstari. Aciditatea totală a mustului se exprimă în miliechivalenți, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cu ajutorul refractometrului, transformându-se în g/L . Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2.29.) se determină la recoltare, făcându-se o probă medie de la toți strugurii de pe 10 lăstari. Aciditatea totală a mustului se exprimă în miliechivalenți, în g/L acid tartric sau g/L acid sulfuric . Un alt descriptor tehnologic propus de OIV cu codul 508 este "pH-ul mustului", care se determină tot într-
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2. Strugurele. Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească propune pentru strugure încă trei descriptori: forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de ramificare al strugurelui. Este dat de ramificarea axului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
forma, gradul de ramificare și gradul de aripare al strugurelui. 1.2.1. Forma strugurelui. Observațiile se fac la maturitate, la toți strugurii de pe 10 lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de ramificare al strugurelui. Este dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
lăstari, iar în raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de ramificare al strugurelui. Este dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina). 1.2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
raport de lungimea ramificațiilor secundare ale rahisului, rezultă formele de bază ale strugurilor (: cilindrică (Riesling italian), conică (Traminer roz), cilindo-conică (Fetească regală). 1.2.2. Gradul de ramificare al strugurelui. Este dat de ramificarea axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina). 1.2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
axului principal al strugurilor , deosebindu-se: struguri uniaxiali (Chasselas doré), biaxiali (Negru vârtos, biotipul cu flori femele), multiaxiali (Raisin de Palestina). 1.2.3. Gradul de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de aripare al strugurelui. Este dat de lungimea primelor ramificații secundare de pe rahis , deosebindu-se: struguri nearipați, uniaripați (Riesling italian), biaripați (Merlot), sau triaripați (Cruciuliță) și rămuroși (Muscat de Hamburg). 1.3. Bobul 1.3.1. Culoarea mustului . Mustul la strugurii pentru vin poate fi: necolorat, slab colorat (Merlot) și puternic colorat la soiurile tinctoriale (Alicante Bouschet). 1.4. Sămânța 1.4.1. Numărul de semințe în bob. Se stabilește odată cu analiza prezenței semințelor în bob . 2. Descriptori pentru însușiri agrobiologice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
procentul de lăstari fertili. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită la maturitatea deplină. 2.2.5. Indicile de productivitate relativ Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită la maturitatea deplină. 2.2.5. Indicile de productivitate relativ Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure odată cu indicele de productivitate absolut. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1. Producția de struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure odată cu indicele de productivitate absolut. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1. Producția de struguri la butuc. Se cântăresc strugurii de la cel puțin 10 butuci și se stabilește producția medie pe butuc. Scara de interpretare este următoarea: foarte mică (nota 1), mică (nota 3), mijlocie (nota 5), mare (nota 7) și foarte mare (nota 9
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]