2,457 matches
-
în cultura euro americană a mapamondului. Raportată la epoca sa, figura consacrată de literatura cu aventuri marine, de filmele de gen sau de benzile desenate e, desigur, doar un surogat ficțional, un concentrat simbolic-narativ menit să satisfacă orizonturi ale unui subconștient modern, civilizat, legal și moral. Dorințele defulate artistic ar putea fi numite ușor : evadarea de pe continentul claustrofil, călătoria aventuroasă pe apă, masculinitatea violentă, libertatea totală sau justiția paralelă. De ele se leagă interșanjabil alte teme conexe, cu mare potențial epic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
aventura pe o corabie veche sunt, pentru omul postmodern, inteligent și sincer cu opțiunile sale, ocaziile unor evadări generoase în cunoaș tere și în experiență estetică. Navigația cu pânze, hărțile comorilor îngropate, insulele și mările pline de surprize rămân în subconștientul nostru, iar lucrurile pe care pirații le puteau face după bunul lor plac le dorim și noi, măcar temporar, ca expresie a unor posibilități de mult amputate. O aventură cu sufletul la gură, pe întinsul melancolic al mării, cu scândura
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
vedem așa cum suntem și să vedem ce mai putem face din noi”. 1. Utopiile 1.1. Am fost sovietizați de mici În autobiografie, intrarea în organizația de pionieri figurează ca debut al afirmării personale. Oricine poate deduce de aici că subconștientul ne este populat cu cravate roșii, seceri și ciocane, simboluri comuniste supte odată cu laptele matern. Părem cazuri iremediabil pierdute: ce ți-e scris în socializarea timpurie devine reflex comportamental, o a doua natură. Această judecată suprasimplificatoare ignoră influențele de alt
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fost mai puternic decât demnitatea și stima de sine. Îl sfâșiam simbolic în discuții informale, îi scoteam ochii în poze, cum ucideau simbolic oamenii începuturilor animalele de pradă, desenându-le cu săgeți în ele pe pereții peșterilor. Îl ucideam în subconștient, fiindcă acesta era mai degrabă populat cu frustrări social-politice decât cu cele sexuale. Dacă nu-l ucideam, îl visam întemnițat într-un oraș populat exclusiv cu activiști de partid, în condițiile nou-create sub oblăduirea lor, cu singura satisfacție de a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
toate culorile în Europa de după primul război mondial, tot acest ansamblu gălăgios, grandilocvent dar sincer trăda profunda schimbare ce se produsese: de la pasivitatea de odinioară, la trezirea unui interes nou pentru o politică externă activă și independentă. Probabil că în subconștientul său, poporul era pătruns de sentimentul că marile zguduiri de la 1911 la 1914, petrecute în Orient, erau preludiul unui conflict european inevitabil în care urma să fie angajată patria. În orice caz, în această ambianță romană, nu mai găseam euforia
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
instabilitate mentală (debilitate, manie acută, dementia præcox, paralizie generală, inclusiv "delirul de interpretare"), vrând prin aceasta să sugereze că granița dintre nebunie și normalitate este doar o simplă convenție socială, direct legată de gradul de suprimare a manifestărilor creatoare ale subconștientului individual, în sens freudian. Totuși, nici unul dintre membrii grupării, cu excepția lui Salvador Dalí, nu a manifestat vreun interes exclusiv și persistent fată de psihanaliza freudiană, ca să facă din ea punctul focal al unei metode de creație artistică. "În perioada suprarealistă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
interpretativă a paranoicului, Dalí explorează "mecanismul" psihic specific acestei maladii mintale, într-un angrenaj care dezvăluie privirii o tulburare a percepției, dar care îi permite - prin asocierea sistematică a trăsăturilor obiectelor din realitatea exterioară cu cele ale obiectului care obsedează subconștientul - să le recreeze în conformitate cu logica dorințelor subconștiente, supra-determinându-le contururile și structura, pentru a pune în evidență "imaginea obsedantă". Cu alte cuvinte, sistemul interpretativ "paranoic" deconstruiește obiectul pentru a-l reconstrui imediat, după schemele structurale ale fantasmei, creând forme alternative. E
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pasivă a automatismului" (promovat de André Breton, fondatorul mișcării), dar și de concilierea dialectică generată de "confuzia activă și sistematică ilustrată de fenomenul paranoic", propunerea sa (2005e: 203-204). Pentru el, metoda paranoico-critică este ca o fereastră deschisă spre necunoscutul lumii subconștientului, un filtru activ, eliberat însă de pericolul instabilității psihice. "Metoda paranoico-critică" este, așadar, un proces prin care artistul descoperă noi și unice modalități de a vedea lumea din jurul său; ea se materializează în abilitatea artistului sau privitorului de a percepe
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
erotism oedipal complex ce unește incestul cu spaima. Primul experiment al lui Dalí cu "metoda paranoico-critică" este o gravură concepută să însoțească manifestul său artistic din 1930, Femeia vizibilă, un colaj bizar de elemente reprezentând cele mai adânci impulsuri ale subconștientului, cuprinzând imagini provocator-sexuale, o întreagă gamă de simboluri freudiene, elemente arhitecturale baroce, figuri complexe din care una (a doua din dreapta) este inspirată de Madona pe stânci a lui Leonardo da Vinci, dar și un bătrân scuipând într-un caliciu - doar
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
și sunt gestual deschis întru compasiune spre nevăzător drept fratele meu întru orbire, aproapele din noaptea fără depărtări. Asemeni unei pulsiuni care a așteptat căderea cortinei în timp ce pe scenă evolua impetos gestul filantropic față de orb, asemeni unei prezențe afective din subconștient ce își aștepta clipa izbucnirii, sentimentul resemnării irumpe necruțător în sufletul meu. Cu un pas rămas pe tărămurile dramei nevăzătorului și cu celălalt coborât în cotidian, sunt prins de acest teribil sentiment generat de gândul că orbul va rămâne orb
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cum am zice a lumilor perfecte. Dar ca să nu se concureze însuși prin identități, el își strâmbă voit creația. Mutilarea aceasta nu-i decât străvechea degradare a prototipilor prin materia ostilă. În filozofia culturii, Blaga inventează cadre apriorice suplimentare ale subconștientului și ajunge astfel la interesanta concepție că individul vine cu un spațiu abisal etnic prin care obligă percepția, ceea ce în termenii mai curenți ne conduce la observația verificată de experiență că factorul geografic înrîurește atât de mult asupra organelor de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rebel la exprimarea senzațiilor; pentru că senzațiile poeților noi sunt adesea stranii, curioase, chiar morbide, deci și mai nesociale, ceea ce agravează și mai mult putința exprimării lor. Această greutate ajunge extremă când, ceea ce este adesea cazul, poetul nou aruncă sonda în subconștient - căci, dacă orice introspecție e anevoioasă, sforțarea de a pătrunde în regiunile de sub pragul conștiinței va fi mai anevoioasă, iar greutatea de a exprima ceea ce ai recoltat penibil în lumea ascunsă a sufletului va fi și mai mare. Dar oare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
umbroasă" a Amintirii**; "sînge pururi dînd miasme". [*the dark vapours nightly dews distil[ing]: Ideea "distilării" ("rourilor", apelor sau a altor fenomene) apare obsedant în opera poetică a lui John Clare.] [**shadowy cell of Remembrance: idee ce anticipează noțiunea de subconștient sau de inconștient individual ce apare la romantici precum S. T. Coleridge, John Keats sau P. B. Shelley.] Happiness / Fericirea - "Conștiința, nuanța schimbătoare a sufletului-Cameleon"*; "uciderea, oribilă cruzime"; "Preoție, tu orb universal al tuturor, / Tu idol, la picioarele căruia se
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
unui magazin universal așteptând să fim serviți, și am fost întâmpinați doar cu un "Doriți ceva?" din partea vânzătoarei, în metalimbaj aceasta se traduce: "E, oare, cu adevărat nevoie să mă deranjați chiar acum?" și acesta e și sentimentul pe care, subconștient, îl avem. Reclamele de terenuri și imobile folosesc adesea metalimbajul pentru a prezenta proprietatea respectivă într-o lumină mai favorabilă. Iată câteva exemple, în paralel cu înțelesul lor real. Iată un exemplu tipic: la un program radio ascultătorii sunt îndemnați
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
bârfitorii și gurile sparte a căror principală rațiune de a fi pare aceea de a răspândi și amplifica toate zvonurile pe care le aud sau le inventează. Dorința lor de a furniza informații este atât de covârșitoare încât, în mod subconștient, ei încearcă să o ascundă sub formule de genul "N-o să credeți, dar", " N-ar trebui să vă spun toate astea, dar" sau "Nu suflați o vorbă despre tot ce v-am spus". "Nu vreau să dau naștere unor zvonuri
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mai variate. Conștientul este zona minții responsabilă cu gândirea logică, cu stabilirea de relații - zona energiilor sub control. Inconștientul este zona proceselor primare, a gândirii prelogice - zona energiilor libere. Inconștientul este inaccesibil minții conștiente. Între inconștient și conștient este plasat subconștientul, care - se pare comunică cu ambele zone. Subconștientul este „stratul tampon” prin care unele elemente merg către conștient altele către inconștient. Asemănător unui iceberg, la care volumul scufundat este incomparabil mai mare decât cel vizibil deasupra apei, majoritatea imaginilor sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
gândirea logică, cu stabilirea de relații - zona energiilor sub control. Inconștientul este zona proceselor primare, a gândirii prelogice - zona energiilor libere. Inconștientul este inaccesibil minții conștiente. Între inconștient și conștient este plasat subconștientul, care - se pare comunică cu ambele zone. Subconștientul este „stratul tampon” prin care unele elemente merg către conștient altele către inconștient. Asemănător unui iceberg, la care volumul scufundat este incomparabil mai mare decât cel vizibil deasupra apei, majoritatea imaginilor sunt depozitate în zona inconștientă a minții față de numărul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pot alătura, se pot uni, sau se pot recombina, pentru a forma imagini cu totul noi. Mintea inconștientă respinge combinațiile incompatibile sau neimportante, dar vede semnificații la altele. Toată această activitate are loc fără conștiința noastră, dar uneori - prin mijlocirea subconștientului rezultatele acestor procese ajung la suprafață, în gândirea conștientă, și atrag atenția persoanei. În general, cenzura eului inhibă formarea noilor imagini sau tinde să facă ca acele imagini să se combine în moduri stereotipe. Stările de reverie (visele, fanteziile, halucinațiile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
inhibă formarea noilor imagini sau tinde să facă ca acele imagini să se combine în moduri stereotipe. Stările de reverie (visele, fanteziile, halucinațiile, viziunile, imaginile hipnagogice și hipnopompice) permit noilor imagini să se ridice din inconștient fără a fi cenzurate. Subconștientul, asemănător porțiunii scăldate de valuri a icebergului (Figura 5), este stratul mai permeabil sau mai puțin permeabil prin care imaginile se pot ridica din inconștient spre conștient (în urma combinării de imagini, schimbării de imagini, unirii neașteptate de imagini), sau pot
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Blaga, etc.), că soluția la problemă a apărut în timpul somnului sau în momentele de relaxare ale creatorului (vezi §3.3). O problemă rămasă încă nerezolvată este dacă factorii abisali aparțin inconștientului (cum susțin psihanaliștii) sau preconștientului (în opinia neopsihanaliștilor). Preconștientul (subconștientul) este plasat strategic între conștient și inconștient și se crede că comunică cu ambele zone. În subconștient este sediul „alternativelor care dorm”. Tot aici se desfășoară analiza prin imagine - un mecanism mult uzitat în creativitate. Stările de conștiință sunt identificate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
vezi §3.3). O problemă rămasă încă nerezolvată este dacă factorii abisali aparțin inconștientului (cum susțin psihanaliștii) sau preconștientului (în opinia neopsihanaliștilor). Preconștientul (subconștientul) este plasat strategic între conștient și inconștient și se crede că comunică cu ambele zone. În subconștient este sediul „alternativelor care dorm”. Tot aici se desfășoară analiza prin imagine - un mecanism mult uzitat în creativitate. Stările de conștiință sunt identificate pe baza undelor cerebrale (vizualizate encefalografic). Stările de conștiință sunt: starea de veghe; starea de vis; starea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
apar. 13. Căutarea „scurtăturilor” pentru a ajunge la țintă și incapacitatea de a depune un efort susținut. 14. Frica de a fi criticat, frica de ceea ce gândesc alții despre dumneavoastră sau despre ceea ce ar putea gândi (foarte bine ascunsă în subconștient). 4. Scuzele - obicei fatal succesului (după Mihaela Roco [33]) Cei care nu reușesc în viață au o trăsătură distinctivă: toți cunosc motivele pentru care au eșuat și cred că scuzele lor explică eșecurile suferite. Aceste scuze sunt oferite celorlalți oameni
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cei din jur... DACĂ aș fi mai arătos... DACĂ ceilalți m-ar înțelege... DACĂ talentele mi-ar fi recunoscute... Obiceiul găsirii de scuze este vechi de când lumea, dar este fatal succesului! Găsirea scuzelor este un obicei foarte adânc ancorat în subconștientul uman. Este greu să renunți la obiceiuri, mai ales când acestea oferă justificări acțiunilor noastre. Platon spunea: În locul atâtor DACĂ... fiecare trebuie să spună: „Să am curajul de a mă vedea așa cum sunt cu adevărat ca să-mi dau seama care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din conducerea partidului sau i se recunosc unele merite în politica externă, în anii următori, pe măsură ce se amplifică delirul cultului personalității, tonul se schimbă și devine acuzator. În al treilea rând, scrisorile trimise Europei Libere erau destinate, chiar dacă în mod subconștient, pentru unii dintre autori, concetățenilor. În cele din urmă, prin intermediul Europei Libere, românii se adresau românilor. Ei își răspund, se completează, stabilesc un dialog. O spune cel mai bine Cosmina Cosmin, țigancă din Cluj, incitată de scrisoarea unui alt țigan
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un suport al acestuia, există o zonă inconștientă mult mai profundă, neindividualizată, comună marilor comunități culturale, pe care Jung o numește inconștient colectiv. Acesta, atunci când iese la suprafață, se exprimă prin arhetipuri și mituri, tot el comandă psihologia maselor, în vreme ce subconștientul individual e populat de imagini și simboluri și comandă psihologia individului, individualizarea. Cele două inconștiente se întrepătrund și cred se pot condiționa. Psihozele sociale, obsesiile maselor, nu sunt altceva decât răbufnirile inconștientului colectiv. Acest fond inconștient, atât cel individual, cât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]