11,661 matches
-
ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (a se vedea
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015). ... 19. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și prin prisma celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
19. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și prin prisma celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). Potrivit jurisprudenței aceleiași instanțe, imparțialitatea
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
prin prisma celui obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). Potrivit jurisprudenței aceleiași instanțe, imparțialitatea, conform demersului subiectiv, se prezumă până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând să fie dovedită, însă Curtea europeană poate aplica, de asemenea, testul obiectiv pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru a exclude orice bănuială
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarității și a sensului său lămurit de către părțile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăți în înțelegerea și aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv (a se vedea Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024). ... 65. Astfel, se constată că instanța de trimitere solicită interpretarea unei norme juridice clare, ce derivă
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
îndeplinește cumulativ condițiile legale de fond, astfel încât este obligatoriu să fie înregistrată candidatura acestuia, neputând fi respinsă din motive de nulitate intrinsecă. ... 63. Pretinsul „comportament anticonstituțional“ al candidatului la care se face referire și orice alte speculații ori opinii subiective din spațiul public nu se încadrează în condițiile obiective și exhaustive stabilite de Constituție și de Legea nr. 370/2004 și nu pot forma obiectul analizei BEC și a Curții Constituționale în niciun fel de procedură electorală, de soluționare a contestațiilor
HOTĂRÂREA nr. 7 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295597]
-
Faptul că autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că motivele invocate de Guvern în preambulul ordonanței de urgență criticate nu sunt suficiente pentru a justifica derogarea de la regulile salarizării stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 29. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale
DECIZIA nr. 631 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295946]
-
părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. ... 10. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, solicită respingerea contestației, întrucât susținerile contestatarului constituie aprecieri subiective ale acestuia, fără relevanță în cauză. ... CURTEA, examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și
HOTĂRÂREA nr. 32 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296402]
-
privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci constituie simple aprecieri și opinii personale ale contestatarului cu privire la candidat. Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 36D din 17 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Funeriu Petru-Daniel și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. ... 14. În ceea
HOTĂRÂREA nr. 32 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296402]
-
de inventariere. Contestatara își exprimă neîncrederea în ceea ce privește imparțialitatea membrilor Biroului Electoral Central și solicită Curții Constituționale să dispună reverificarea și renumărarea listelor de semnături aferente dosarului de candidatură. ... 22. Curtea observă că afirmațiile contestatarei exprimă simple aprecieri subiective cu privire la imparțialitatea membrilor Biroului Electoral Central, care nu sunt de natură să probeze însă nelegalitatea Deciziei nr. 43D din 17 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Crețu Oana și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României
HOTĂRÂREA nr. 31 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296401]
-
României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014). Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. ... 26. În ceea ce privește invocarea veridicității
HOTĂRÂREA nr. 6 din 11 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296355]
-
Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014). ... 29. Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 40D din 17 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului Popescu Sebastian-Constantin și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 (a se vedea în acest
HOTĂRÂREA nr. 25 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296512]
-
României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014). Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 20D din 11 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii domnului George-Crin-Laurențiu Antonescu și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. ... 28. Pentru considerentele arătate mai
HOTĂRÂREA nr. 9 din 12 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296815]
-
366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a persoanei, privitor la care își găsește aplicare, așadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
regimului executării acestora. Astfel, arată că, în opoziție cu dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. a)-c) din Codul penal, care prevăd condiții obiective ce trebuie să fie întrunite în vederea liberării condiționate, textul de lege criticat reglementează o condiție subiectivă a cărei îndeplinire este lăsată la aprecierea instanței judecătorești, respectiv aceea ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. Susține că textul de lege criticat a determinat o jurisprudență neunitară a
DECIZIA nr. 23 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296857]
-
României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014). Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 30D din 15 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii doamnei Șandru Marcela-Lavinia și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 (a se vedea, în acest
HOTĂRÂREA nr. 21 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296360]
-
României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014, și Hotărârea nr. 47 din 30 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 30 septembrie 2014). Curtea constată că asemenea afirmații, care exprimă simple aprecieri subiective, nu sunt de natură să probeze nelegalitatea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Dan Nicușor-Daniel la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 (a se vedea în acest sens și
HOTĂRÂREA nr. 16 din 16 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296358]
-
drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată, existând jurisprudența instanței supreme în materia respectivă ori jurisprudența și doctrina în materie care oferă suficiente repere, opiniile izolate sau pur subiective nefiind apte să declanșeze mecanismul pronunțării unei hotărâri prealabile (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 307 din 5 aprilie 2018; Decizia nr. 9 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
penale. ... 36. În cadrul acestei orientări, într-o primă abordare, s-a reținut că o astfel de infracțiune ce presupune comiterea la intervale de timp a mai multor modalități alternative ale elementului material, între care există o legătură obiectivă și subiectivă și care reprezintă etape diferite de realizare a unei activități ilicite unice, este comisă sub forma unității naturale colective de infracțiune. ... 37. Constituind o formă a unității naturale de infracțiune, dar care are o desfășurare în timp, infracțiunea are un
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
reținute definitiv prin decizia recurată și concretizate în primirea, în mai multe rânduri, a unei părți a folosului necuvenit pretins, se circumscriu în mod natural laturii obiective a aceleiași infracțiuni. Aceste acte ulterioare se află în strânsă legătură, obiectiv și subiectiv, cu acțiunea inițială de pretindere, săvârșirea ultimului act de primire având, juridic, semnificația epuizării infracțiunii, moment distinct și ulterior celui al consumării sale. În acest sens se impune observația că, în cazul infracțiunilor al căror element material cunoaște variante normative
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
în alte modalități regăsite în norma de incriminare ar fi complet lipsită de relevanță penală. Comiterea ulterioară a altor variante alternative ale elementului material al luării de mită obiectivează, atunci când între actele succesive există o strânsă legătură obiectivă și subiectivă, etape diferite de realizare a unei activități ilicite unice, împreună alcătuind o unitate naturală de infracțiune. Unitatea naturală colectivă de infracțiune presupune, așadar, o anumită desfășurare în timp, cunoscând un moment al consumării infracțiunii - cel al săvârșirii primei modalități alternative
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
acestora, indiferent dacă primirea efectivă a banilor sau altor foloase are sau nu are loc. În raport cu aceleași argumente, infracțiunile menționate se vor considera săvârșite la momentul consumării, respectiv al întrunirii tuturor elementelor de tipicitate obiectivă și a laturii subiective, fără ca momentul primirii efective a sumelor de bani să aibă semnificația unui moment al epuizării din perspectiva datei comiterii infracțiunii. În consecință, în conformitate cu dispozițiile art. 154 alin. (2) teza întâi din Codul penal, termenele de prescripție a
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
de prescripție a răspunderii penale. ... 82. Într-o primă abordare s-a reținut că o astfel de infracțiune care implică comiterea la intervale de timp a mai multor modalități alternative ale elementului material, între care există o legătură obiectivă și subiectivă și care reprezintă etape diferite de realizare a unei activități ilicite unice, este comisă sub forma unei unități naturale colective de infracțiune. Fiind o formă a unei unități naturale de infracțiune, dar care are o desfășurare în timp, infracțiunea are
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
documentelor de rectificare a veniturilor“. ... 67. Referirea acestei norme juridice la toată perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap, are ca scop indicarea limitelor conținutului dreptului subiectiv corelativ obligației de plată a indemnizației recalculate, iar nu instituirea unui termen-limită înăuntrul căruia ar trebui cerută recalcularea, întrucât o asemenea limitare a exercițiului dreptului subiectiv de a cere recalcularea indemnizației în raport cu veniturile majorate ar trebui prevăzută în
DECIZIA nr. 66 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296811]
-
3 ani, în cazul copilului cu handicap, are ca scop indicarea limitelor conținutului dreptului subiectiv corelativ obligației de plată a indemnizației recalculate, iar nu instituirea unui termen-limită înăuntrul căruia ar trebui cerută recalcularea, întrucât o asemenea limitare a exercițiului dreptului subiectiv de a cere recalcularea indemnizației în raport cu veniturile majorate ar trebui prevăzută în mod expres, iar nu dedusă pe cale de interpretare. ... 68. Prin ipoteză, rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit dreptul la plata unor
DECIZIA nr. 66 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296811]