12,569 matches
-
și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de acord că, pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt înhibate și subordonate instanțelor raționale. Gândirea și spirtul critic al copilului frânează uneori creativitatea dar într-o măsură mai mică decât pe un adult. Cu cât vârsta este mai mică, cu atât spiritul creator se manifestă mai liber. Asemenea fenomene sunt puse pe seama
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
se înțelege o totalitate de părți în relație care formează un tot unitar, având o calitate nouă față de calitățile părților componente și o funcționalitate proprie. “În mod cert considera J.Piaget o structură este formată din elemente, dar acestea sunt subordonate legilor care caracterizează sistemul luat în ansamblul lui, și aceste legi, denumite „de compoziție”, nu se reduc la asocieri cumulative, ci conferă totului, ca atare, proprietăți de ansamblu distincte de cele ale elementelor”. Vom considera parte a structurii creative, funcția
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
unei propoziții sau între propozițiile unei fraze, se numesc raporturi sintactice.. Ele sunt: de interdependențădintre subiect și predicat; de coordonareare loc între părțile de propoziție de același fel, cât și între propozițiile de același fel; de subordonare între regent și subordonat la nivelul propoziției; între propoziția subordonată și un ccuvânt, un grup de cuvinte sau de întreaga regenta, în frază. PREDICATUL 1) DEFINIȚIE Partea principala de propoziție care arată ce face, cum este sau ce este subiectul (arată, deci, ce se
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
fie dobândirea, fie fixarea, fie recapitularea sau evaluarea cunoștințelor. Exemplu: "Genurile substantivului" la clasa a IV-a este o lecție numai de însușire a noilor cunoștințe; 2. LECȚII CU STRUCTURA Bl(TRI) FUNCȚIONALĂ, având un obiectiv fundamental, căruia i se subordonează alte două trei obiective -cele mai fecvente lecții în practică școlară. De exemplu: Pronumele personal la clasa a IV-a; 3. LECȚII CU STRUCTURA POLIFUNCȚIONALA în care, conform principiului concentric, se adăuga mai putine noțiuni noi, multe reluandu-se din
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
avocaților, respectiv a persoanelor fizice). Pentru punerea în aplicare a legii s-a înființat un organism specializat numit „Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor”, organ cu personalitate juridică, în subordinea guvernului; în practica internațională acest organism este subordonat la nivel ministerial (Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale, Ministerului de Interne sau Ministerului de Justiție), astfel încât acest tip de subordonare este mai puțin obișnuit; o altă caracteristică este structura sa, fiind alcătuit din câte un reprezentant al Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
calea conduitei, stările afective îl mobilizează pe copil pentru a merge pe această cale. În zadar cunoaște copilul, dacă nu simte nevoia să acționeze, tot așa cum în zadar dorește să se manifeste dar nu știe cum, căror comportamente să-și subordoneze propriile impulsuri și să-și exprime adeziunea. Conștiința morală se dezvoltă ca urmare a unui proces complex care se desfășoara în timp, începând cu perioada copilăriei, sub influența unor factori diferiți, precum: familia, școala, exemplele morale, anturajul, sistemul de valori
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
neamului acelui groaznec bărbat / Care numai c-o-mvâncire patru domni a răsturnat ea înfrunta energic prejudecățile sociale și de rasă. Celelalte personaje sunt împărțite în două tabereopuse, pe principul antitezei romantice. Astfel Sbierea, Ganea, Basota sunt robii averii, ai autorității feudale subordonată marilor latifundiari, iar la polul opus se aflau luptătorii pentru libertate socială, omenie, demnitate.
TIPOLOGIA PERSONAJELOR DIN OPERA LUI BOGDAN PETRICEICU HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Diana Munteanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1724]
-
și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de părere că pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt inhibate și subordonate instanțelor raționale. De aici concluzia unei stagnări sau chiar regresii în exprimarea creativității copiilor. Asemenea fenomene sunt puse pe seama contextului psihosocial și al organizării procesului instructiv - educativ. Elevul trebuie să știe că i se cere să fie creativ, iar gândirea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
constituie principalul salt calitativ al acestuia, gândirea intuitivă cedând locul celei operatorii, bazată pe construcții logice, mediate și reversibile (J. Piaget, 1970). În literatura de specialitate se precizează faptul că gândirea școlarului mic este capabilă de a se orienta și subordona unui scop, calitate structurată treptat, în cursul activității instructive. Deși orientarea gândirii elevului din clasa I și a II-a rămâne în esență concretă, este vorba totuși de un concret mai puțin imediat, mai detașat de percepția directă, primele operațiuni
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
probabilitate foarte mare ca aceștia să adopte un comportament care să valorizeze interesele filialei din care provin, și nu pe cele ale partidului. De asemenea, la nivelul Parlamentului European membrii au de-a face cu o dublă subordonare. Ei sunt subordonați pe de o parte partidelor europene, iar pe de altă parte celor naționale. Capacitatea partidelor naționale de a influența capacitatea de vot a membrilor Parlamentului European este net superioară celei pe care o au partidele europene. Partidele naționale dețin controlul
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
etatic) depinde de trei criterii: suveranitate, recunoașterea statalității și controlul asupra teritoriului și populației (ibidem). În privința unor entități precum organizațiile internaționale interguvernamentale sau corporațiile transnaționale, participarea lor la interacțiunile internaționale este uneori recunoscută, însă realiștii consideră că funcțiile lor se subordonează funcțiilor statelor. Versiunea structurală a realismului neorealismul păstrează intact statocentrismul studiilor mai vechi, precum și perspectiva lor orientată către putere. Kenneth Waltz recunoaște că statele nu sunt singurii actori, însă, la fel cum economiștii definesc piețele pornind de la firme, el definește
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
motrică respectivă. Acesta poate fi foarte bine apreciat prin prisma celor trei elemente specifice (volum, intensitate și complexitate), consemnate în literatura de specialitate și sub denumirea de „parametrii” efortului fizic. 2) Mișcările corpului sau ale segmentelor acestuia. Aceste mișcări, fiind subordonate scopurilor urmărite, sunt condiționate ca execuție de unele prevederi regulamentare naționale sau internaționale. În sport sau în activitatea competițional sportivă predomină prevederile regulamentare internaționale, în timp ce în educația fizică predomină cele naționale. 3) Efortul psihic depus pentru efectuare actelor sau acțiunilor
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
devin coresponsabili de calitatea procesului instructiveducativ. Profesorul nu se retrage din activitate, nu-și diminuează prerogativele, el e mereu prezent, dar este ajutat, complementat de elevi). * relații de tip laisser - faire (în acest caz domină interesele și dorințele elevilor, profesorul subordonându-se maximal în favoarea acestor determinări. Se pleacă de la premisa că se manifestă în mod natural la copil tendința de a se dezvolta spre bine, fără nici o dirijare sau imixtiune din afară. Inițiativa învățării revine aproape exclusiv elevului. De aceea, elevii
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care a stat la baza distribuirii diferențiate a suprafețelor de pământ date în folosință de către stăpânii de moșii. Semnificativă, pentru problema aflată în discuție, este preocuparea administrației de stat de a crește în permanență numărul de birnici - categoria
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de simț, permițând astfel, depășirea experienței senzoriale. În perioada micii școlarități are loc o dezvoltare a senzațiilor. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Senzațiile elevului mic se subordonează noului tip de activitate învățarea. Ele se vor modela în funcție de solicitările specifice acestei acțiuni. Copilul posedă numeroase reprezentări despre obiectele de uz casnic, despre fructe, despre tot ce-l înconjoară, dar cu toate acestea, reprezentările lor sunt încă confuze, puțin
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în defavoarea păcii. Astfel, politica internațională este percepută în mod esențial ca fiind un joc cu sumă nulă, gândit în termeni de câștigul propriu, pierderea adversarului. 6. Principiile realismului mențin autonomia sferei politicii în raport cu toate celelalte care trebuie să i se subordoneze. Astfel, dimensiunea biologică și cea spirituală vor fi considerate secundare în raport cu cea rațională politică. Lupta pentru putere și dominație în raport cu ceilalți, puterea și voința de putere în sine diferențiază politica în mod fundamental de orice altă sferă, fie ea economică
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
-se nu atât legile naturii, cât și legile juridice, care exprimă stringențele inevitabile ale conviețuirii oamenilor în cadrul societății. Această corelație va sta la baza ideii statului de drept, stat în care fiecare cetățean este liber deoarece voința sa nu se subordonează nici unei alte voințe subiective,după cum afirmă J. J. Rousseau, nici unui ordin arbitrar ci numai necesității sociale obiective exprimate de legile statului: Prin urmare, nu există libertate acolo unde nu sunt legi sau unde cineva este deasupra legilor, nici chiar în
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și alți gânditori ai secolului al XVIII-lea considerau că rolul legilor și al statului este de a asigura condițiile necesare conviețuirii oamenilor, desfășurării normale a vieții sociale, prin asigurarea respectării drepturilor și libertăților umane. În viziunea lor, statul se subordonează societății slujind-o prin crearea cadrului de drept necesar activității libere a oamenilor și a grupurilor sociale. Din nefericire secolul următor, raportul dintre stat și societate va căpăta și alte interpretări, dintre care unele vor avea consecințe nefaste pentru soluționarea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
legitimă numai când, prin intermediul ei se previn alte încălcări mai mari, ale libertății oamenilor. Preocuparea gândirii liberale este aceea de a limita puterea de stat și de a minimaliza constrângerile pentru a preveni abuzurile, încălcările libertății umane, nu societatea se subordonează statului, ci statul se subordonează societății; nu se sacrifică libertatea de dragul egalității și echității, ci se sacrifică cerințele de egalitate și echitate pentru a menține libertatea individuală. Istoria politică a secolului XX a dovedit importanța cerinței apărării drepturilor și libertăților
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se previn alte încălcări mai mari, ale libertății oamenilor. Preocuparea gândirii liberale este aceea de a limita puterea de stat și de a minimaliza constrângerile pentru a preveni abuzurile, încălcările libertății umane, nu societatea se subordonează statului, ci statul se subordonează societății; nu se sacrifică libertatea de dragul egalității și echității, ci se sacrifică cerințele de egalitate și echitate pentru a menține libertatea individuală. Istoria politică a secolului XX a dovedit importanța cerinței apărării drepturilor și libertăților individuale, precum și a cerinței prevenirii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
personalității umane. Există două dimensiuni fundamentale ale personalității: afectivitatea și voliția. Până în secolul XVII, omul era văzut drept o ființă înzestrată cu și condusă de rațiune. În viziunea clasică, omul gândește, compară , evaluează diverse alternative, apoi decide. Voința ar fi subordonată gândirii.Omul este ceea ce este conform naturii sale interne și nu se poate schimba, libertatea interioară este văzută ca libertate de alegere, de opțiune. III.1.4. Libertatea ca problemă social politică Prin necesitate se înțeleg nu atât legile naturii
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
III.1.4. Libertatea ca problemă social politică Prin necesitate se înțeleg nu atât legile naturii cât legile juridice ce vor sta la baza ideii statului de drept, stat în care fiecare cetățean este liber deoarece voința sa nu se subordonează nici unei alte voințe subiective, nici unui ordin arbitrar, ci numai necesității sociale obiective exprimate de legile statului. Când fiecare face ce-i place, nu este liber. Libertatea înseamnă a nu supune voința altuia voinței noastre. În libertatea comună nimeni nu are
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
datorită reliefului și solurilor variate. Din această interferență de elemente naturale și antropice a luat naștere un complex geografic sau un peisaj a cărui analiză trebuie să evidențieze în primul rând legăturile existente între componente. Acestui scop principal i se subordonează necesitatea găsirii elementelor, care o leagă de platourile structurale din vest Și nord-vest (Platoul structural Sângeap-Sticăria , Platoul Basaraba) sau platorile structurale din est (Platoul Bobeica , Platoul Holm ) precum Și de dealurile Hârlăului din partea estică, unități ce flanchează Valea Bahluiului. Suprapus pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe realitatea existențială sau esențială a subiectului gînditor și că gîndirea, înainte de a fi gîndirea lui Dumnezeu, este gîndire pur și simplu, sau mai exact știința de sine. Nu este deci surprinzător că Pascal respinge total această ordine, pentru că ea subordonează infinitul finitului. Însă Descartes se apărase deja de această acuzație, distingînd între „ a ști” și „a înțelege”. Și totuși, ce știm de fapt? O intuiție este o cunoștință reală? Presupunînd chiar că Descartes ar fi admis principiul divin înainte de a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
unește argumentul ontologic cu celelalte două dovezi. Totuși discuția care-i opune pe Martial Gueroult și Henri Gouhier merită a fi evocat aici. Amintim că Martial Gueroult susținea, în cartea sa Descartes selon lâordre de raisons, că dovada ontologică este subordonată dovezii ab effectu și că datorită acestui fapt ordinea Meditațiilor este una a raționamentelor și nu una a conținuturilor.) Dovada a posteriori precede dovada a priori care nu apare decât în Meditația a V-a deci trebuie ca aceasta să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]