2,938 matches
-
dar bine că-i tuns chilug. Printre strâmbături Steluța căsca și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă des. Până să facă rost de ea i-l cam chinuiau și-l sugeau dihăniile alea de lindini, și-l mai bușesc și țiganii ăștia de sus și se mai umple de julituri jucându-se prin toate gropile și șantierele astea dimprejur. Nu poate să-l țină În casă cu nici un chip. Numai când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
contemplându-și parcă Într-o oglindă umblătoare bicepșii și pectoralii Încordați, În timp ce ștremeleagul ăla de neam prost i se bălăngăne Încolo și-ncoace ca o coadă. A știut ștoarfa aia de Viorel pe ce a pus ochii și ce să sugă și-n ce să-și frece găoaza aia a lui pofticioasă. Păi la banii lui, ori ai lu’ tac-su, până la urmă mi-e că l-a luat pe nimica pe nerodu’ ăsta de prințișor mulatru. Și carne tânără, vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dâmburi și scobituri, ca o prelungire firească a căpățânii mele colțuroase și Îmbibându-se nu chiar fericit cu obrazul tânăr și Îmbujorat de somn al Steluței, care se Îndeasă În perna pulpei mele. Cei mai adesea așa o ia somnul. Suge și plescăie până adoarme, fără să scape biberonul meu din gură nici după ce nu mai are ce să tragă din el, dar eu adorm mai greu. Mă-nvârtesc și mă foiesc până ajung cu pacostea mea dă căpățână pe pulpa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâna să intre În detalii, după ce ăsta și-a dat În petic joia trecută cu hotelul și bordelul și miliția, dar uite că vameșul insistă: — Și de unde ziceți că sunteți de loc? Laur și Andrei Îmi aruncă priviri stinse, sunt supți și galbeni ca ceara, iar eu caut la rându-mi un semn și-un răspuns pe fețele lor, În timp ce vameșul ne măsoară pe câteștrei răbdător și circumspect. Suntem și noi, rup Într-un târziu, dintr-un loc de verdeață... — Aha
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Gemetele și urletele poporului se cățărau pe ziduri și scoteau pe ferestre steaguri și portrete de dictatori cu miile. Ei mugeau și urlau În noapte. Întunericul mustea de durerile lor imemoriale. Noaptea era un vaiet de moarte atotcuprinzător. Pământul a supt Însetat tot sângele și lacrimile lor și i-a Întors Într-un loc de verdeață și răcoare. Din nou ne-au zburătăcit și iarăși am fugit și de astă dată nu m-am mai oprit decât sub podul acela de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pentru prinderea teroriștilor. Continua să se facă folositor Revoluției căutând arme și otrăvuri lumea care circula cu metroul. M-a pipăit fără să mă recunoască, și n-ar fi lipsit mult să nu recunosc nici eu figura aia gălbejită și suptă de nesomn, mai cu seamă că-n locul gecii de rocker, purtate probabil și acum de Andrei, avea o șubă Îmblănită Îmbrăcată În postav negru. M-a condus Într-un fel de camping improvizat Într-un intrând al stației, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la turma asta de popor. Poporul era făcut pentru ei și ei pentru popor. Păi ăștia care l-au Împușcat În numele poporului sunt niște javre flămânde spre deosebire de el. Până s-or sătura și până și-or face plinul, or să sugă din noi ani de zile, așa că-n ce-l privește, pe Carol Îl bate gândul s-o taie peste graniță, oriunde, unde-o vedea cu ochii. Să nici nu stea pe gânduri, i-am spus, e tot ce-i rămâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
erau tixite de mulțimi de gură-cască, care se înghesuiau spre piață... Orașul se afla într-o larmă înăbușită. În Piața Unirii, marele miting era în plină desfășurare.. „ .. Vom alunga pe moșieri din țară, tovarăși !.. Pe toți.. pe toți !.. care au supt sângele poporului !”, cuvânta vorbitorul. „ Afară cu moșierii din țară..!”, glasul puternic al unui agitator, despica liniștea Pieții. „ Jos moșierii !.. Jos moșierii !.. Huoo !.. huooo !”, vuia Piața în delir, cu o ură care cutremura. „ Partidele „istorice”, tovarăși... elemente dușmănoase, tovarăși... care au
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
întâmpinau cu celebrele vorbe ale „trapiștilor”.. „Memento mori !” Ideea morții ne dădu fiori.. și, un fel de teamă puse stăpânire pe sufletul nostru. În „Patrat”, eram doar noi... și, castanii. Bieții copaci... și ei păreau niște octogenari obosiți, cu trupul supt de vlagă, retrași în lumea infinită a împărăției gândurilor. Am închis ochii strâns.. până la durere. Pentru o clipă, halucinantă... m-am văzut, ca într-un mic muzeu al relicvelor vieții.. un carnaval al pârdălniciei vieții și a luptelor noastre zi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
dovedi că le dau invetatura a casă sau în veri unu institutu privatu. 34. Nu se poate lua unu copilu de la scola mai 'nainte de a fi dobînditu din partea invetatorului un certificat de cunoscintele coprinse în art. 32 de mai susu. 35. Nici o causa impedicatore nu poate dispensa de îndatorirea instrucțiunii obligatoria impusă prin art. 32, de nu va fi judecată și recunoscută ca atare de consiliulu municipale sau comunale. 36. Cînd părintele, tutorele sau stăpînul va lăsa pe copii a
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
numerul și numele candidatiloru admiși și respinși la esamenulu generale. 153. După unu anu, incependu de la promulgarea acestei legi, nu se voru mai dă certificate colective de urmărea clasiloru gimnasiali, ci numai diplome după condițiunile și în formă aci mai susu prescrise. V Despre Internate 154. Unu internatu se va institui sub direcțiunea directorului liceului, pe lîngă fie-care liceu și în același localu. 155. Fie-care internatu va ave unu provisoriu, mai mulți repetitori, unu economu și omeni de serviciu. Toți acești
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
ale caroru mijloace nu aru fi îndestule. 218. Municipalitățile oraseloru voru contribui spre a procura localulu scolei, mobile și lemnele de incalditu. Ele potu fondă asemene și stipendie. 219. Se va provede prin regulamentele speciali la esecutarea dispositiuniloru de mai susu relativu la scolele de agricultură, de industrie și comerciu. Apendice Scole secundarie de medicină I Scole de moșitu 220. Se va stabili în orasiele mari de prin județe pe lînga spitalulu centrale cate o maternitate și o scola de moșitu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
al douilea, voru fi, deosebitu de cele cuprinse în art. precedinte: a) Teologia dogmatica; ... b) Dreptulu canonicu; ... c) Algebra, geometria plana și mecanică elementaria; ... d) Psichologia; ... e) Elemente de limbele latină și elenă; ... f) Retorica. ... 235. Pe lînga invetaturele mai susu prescrise, școlarii voru face practică de serviciului religiosu în biserică sau în capelă, seminarului sub inspecțiunea directorelui. 236. Voru fi admiși că școlari de la etatea de patrusupradece pînă la septesupradece ani, juni de naționalitate română, cari voru justifica prin certificate
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
scolaru sau că invetatoru; 5) Unu certificatu de studie prin care să se constate că aspirantele a trecutu esamenulu generale de clasile liceului cu succesu. 323. Lista de inscripțiune a concurentiloru se va depune la Ministeru, însoțită de tote actele susu dise și cu avisulu rectorelui Universității asupra fie-cărui aspirante. 324. Concursulu se va începe la 10 Octobre. El va fi judecatu de o comisiune compusă de șepte membri, dintre cari trei voru fi numiți dintre profesorii de liceu și clasiloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
prescrise de dreptul comunu în privința transactiunilor de acest fel de averi. Articolul 17 În cașul articolul precedent, prețul nu se putea statornici de cat prin formă juriului aretat la Titlul V, Cap. ÎI. Articolul 18 Dupe îndeplinirea celor mai de susu, autoritățile îndrituite cu determinarea proprietățiloru de espropriat, sînt datore a cere dobendirea prin alcătuiri de bună voia. Articolul 19 Dacă încercarea de dobendire prin alcătuire de bună voia va remanea fără resultat, primarul, ori prefectul, trimite procurorului tribunalului, si a
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
perceptorii din localitățile unde încă nu sînt controlori. Partea ÎI DESPRE ÎMPLINIREA CONTRIBUTIILORU Articolul 8 În privința impliniriloru, perceptorii au urmatorele îndatoriri: 1) A împlini contribuțiunile, tacsele și decimele adiționale autorisate de legi de la toți imposabilii înscriși în rolurile citate mai susu. Perceperea contributiuniloru sau tacseloru de la ambulanții necoprinsi în roluri se va face dupe bileturile de clasificație ce se voru lilbera de către controlorulu respectivu dintr'unu registru de matcă. Pe unde nu sînt controlori, asemenea bileturi se voru liberă perceptoriloru de către
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
unu registru de matcă. Pe unde nu sînt controlori, asemenea bileturi se voru liberă perceptoriloru de către delegați comunali spre a le servi de base la împlinire pînă vor priimi roluri în buna regulă pentru toți ambulanții de catigoriile citate mai susu. 2) A liberă chitanțe sau patente tăiate din registre cu matcă pentru sumele sau tacsele ce voru împlini de la contribuabili de ori ce catigorie și de la patentabilii ambulanți. 3) A înscrie îndată după împlinire în marginea roluriloru prin colonele deschise
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
I. Perceptorii Clasa I la postulu de șefu de biurou în Direcția centrală a comptabilitatiloru în urma unui concursu cu impiegații immediat inferiori din acea direcțiune și astu-felu mai departe. Articolul 26 Controlorii contributiuniloru directe, cu gradele corespundetore celoru de mai susu, au acelesi drepturi de înaintare la posturile de perceptori în urmă implinirei condițiuinloru de serviciu și de esamenu prescrisu la Art. 24 pentru perceptori, daca însă voru putea dispune de garanta cerută prin legea de fatia. Articolul 27 În casu
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
împlinite și respunse. Articolul 33 Adjutorele comptabile voru avea numai retribuțiuni fixe. Articolul 34 Retribuțiunile fixe și remisele proporționale se reguleda dupe tarifa de mai josu. RETRIBUȚIUNI FIXE Articolul 35 Perceptorii, osebitu de retribuția fixă și remisă proporțională preveduta mai susu, au dreptu a se împărtăși cu 1/3 din amendlile împlinite în virtutea legei de urmărire. Articolul 36 Agenții de urmărire asemenea au dreptu a se împărtăși cu 1/3 din amendile ce voru împlini din despărțirea fie-căruia, totu în virtutea legei
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
dreptu a se împărtăși cu 1/3 din amendlile împlinite în virtutea legei de urmărire. Articolul 36 Agenții de urmărire asemenea au dreptu a se împărtăși cu 1/3 din amendile ce voru împlini din despărțirea fie-căruia, totu în virtutea legei mai susu citată. Articolul 37 Adjutorele Comptabile se impartasescu assemenea cu 1/3 din tote amendile de urmărire. Articolul 38 Perceptorii de Clasă I și ÎI, pentru considerația greutatiloru serviciului loru voru avea dreptu la unu premiu echivalentu cu retribuția ficsa pe
LEGE nr. 555 din 23 martie 1865 de instituirea perceptorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125627_a_126956]
-
septamani. Causa intreruperei se insemnedia în processulu verbalu, care subscrisu chiaru în sedintia de toți membrii biuroului, se tramite nemijlocitu Prefectului. În cele dece dile ce urmedia, Prefectulu este datoru a face o nouă convocare colegiului, observendu formele statornicite mai susu. La espirarea terminului de trei septamani se procede la alegere, ori care ar fi numerulu alegetoriloru de fatia. Articolul 17 Pentru candidații carii n'ar fi dobanditu majoritatea absolută a voturiloru, se procede la unu alu duoilea scrutinu. Acei carii
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
de administrațiune. Nici o întrunire seu dezlipire a unei comune nu se va pute face de catu din trei în trei ani, socotindu-se de la anteia classificare. Articolul 6 Tote întrunirile și deslipirile despre care se vorbesce în articolulu de mai susu, nu se voru pute efectua de catu după urmatorele moduri: Consiliulu comunalu, despre care se va vorbi mai la vale, alu comunei care aru dori întrunirea șea cu o altă comună, seu dezlipirea uneia din părțile sale, va fi datoru
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
9 Membrii - de la 3,000 pînă la 5,000. De 11 Membrii - 5,000 pînă 15,000. De 13 Membrii - 15,000 pînă 30,000. De 15 Membrii - 30,000 pînă 50,000. De 17 Membrii - 50,000 pînă în susu. Articolul 20 Nu potu fi Consiliari în comunele urbane cei ce nu sciu scrie și ceti. Capitolul 4 DESPRE ALEGĂTORII COMUNALI Articolul 21 Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de catra adunarea alegetoriloru comunei. Articolul 22 Sînt alegetori în comuna
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
de urgentie. Ori-ce persona admise în listele electorale poate reclamă înscrierea seu ștergerea ori cărui individu omisu seu nedreptu înscrisu în lista alegetoriloru comunei din care elu însuși face parte. Articolul 31 Listele odată redigiate după îndeplinirea formalitatiloru de mai susu devinu definitive de la 1 Martie și pentru totu cursulu anului, pînă la urmatorulu 1 Martie. Capitolul 5 DESPRE ADUNAREA ALEGATORILORU COMUNALI Articolul 32 Adunarea alegatoriloru în comunele urbane are locu din patru în patru ani spre alegerea Membriloru Consiliului Comunalu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Cumperarile, înstreinările, schimbările de averi nemiscatore seu de drepturi ale comunei, constituirea de ipotece (amanetările), delimitatia și împărțirea de nemiscatore în de a valmagie, afară dacă acesta inpartire s'aru ordona de catra autoritatea juditiara. Dacă valoarea celoru de mai susu, întrece trei mii lei, seu doue-decimi din venitulu obicinuitu alu comunei, se cere incuviintiarea Domnesca. 4) Darea cu dobîndă și intrebuintiarea baniloru comunei. 5) Condițiile inposessierei seu incherierei de nemiscatore ale comunei catra alte fetie, precumu și de acele pe
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]