3,992 matches
-
and Bleack House de Alison Case. Narațiunea este cercetată în conexiunile ei cu psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
spune Monika Fludernik , istoria despre: „ascensiunea și căderea naratologiei” care începe cu Tzvetan Todorov, Roland Barthes și Algirdas Julien Greimas și care atinge punctul culminant în contribuțiile lui Gerard Genette, Franz Karl Stanzel, Mieke Bal, Seymour Chatman, Gerald Prince și Susan Lanser, după care cunoaște un declin. Ea se înscrie într-o istorie alternativă, în: în care naratologia clasică este numai o etapă dintr-o evoluție mai cuprinzătoare a teoriei narative, un stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour Chatman, Susan Lanser sau Franz Stanzel. Nu e lipsită
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour Chatman, Susan Lanser sau Franz Stanzel. Nu e lipsită nici de consecințe disciplinare pentru că, așa cum arată Fludernik în Histories of Narrative Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
promovează narațiunea homodiegetică vs. heterodiegetică sau extradiegetică vs. intradiegetică și care sunt corelate cu naratorul situat în ori în afara poveștii sau ideea de focalizare internă vs focalizare externă au fost reconsiderate și valorificate de Gerald Prince, Mieke Bal, Catherine Emmott, Susan Lanser, Monika Fludernik, Peter Huhn, David Herman sau Ansgar Nünning. Binarismul, tipologizarea și categorizarea au generat un veritabil imaginar geometric, un: transparent în ierarhiile din Gramatica decameronului la Tzvetan Todorov, în observațiile teoretice la Algirdas Julien Greimas despre lingvistul care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
and Bleack House de Alison Case. Narațiunea este cercetată în conexiunile ei cu psihanaliza de Laura Mulvey în Visual Pleasure and Narrative Cinema și Afterthoughts on Visual Pleasure and Narrative Inspired by Duel in the Sun și cu feminismul de Susan Snaider Lanser în Toward a Feminist Narratology, Nilli Diengott în Narratology and Feminism sau Teresa de Lauretis în Desire in Narrative . Narațiunea este abordată în asocierile ei cu deconstrucția de Jacques Derrida în La loi du genre , J. Hillis Miller
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și prietenii mei care au contribuit la această lucrare în diverse măsuri, fie prin sugestii bibliografice, fie prin discuții, fie cu comentarii, remarci directe sau critici la versiuni preliminare sau intermediare ale lucrării: Dorel Morândău, Corneliu Ioan Bucur, Lisanne Wilken, Susan Baca, Staffan Zetterholm, Dumitru Batâr, Bogdan Voicu, Mălina Voicu, Anca Bejenaru, Andrei Gheorghiță, Adela Popa, Camil Postelnicu. Sunt dator de asemenea cu mulțumiri lui Liviu Chelcea, pentru amabilitatea cu care m-a sprijinit în obținerea accesului la baza de date
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe, sfeșnice, cățui , fluiere , prima mea pereche nouă de pantofi, apoi dulciuri pentru frații mei: zahăr kandel, turtă dulce, covrigi cu mac, batoane cu susan... Deși la Iași ni se asigurase cazare, cum s-a încheiat ședința am părăsit sala din incinta Cinematografului Tineretului de pe Lăpușneanu și ...direcția gară. Se apropia ora plecării trenului care mergea spre Vaslui cu oprire în gara Rebricea unde era
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
The Politics of War, The World and United States Foreign Policy, 1943-1945, Vintage Books, New York, 1968 King, Robert R., and Brown, James F., Eastern Europe's Uncertain Future: A Selection of Radio Free Europe Research Reports, Praeger, New York, 1977 Kinnell, Susan K. (ed.), Communism in the World since 1945, Foreword by Herbert J. Ellison, ABC-CLIO, Santa Barbara, CA, 1987 Kiraly, Bela K., Lotze, Barbara, and Dreiszinger, Nandor F. (eds.), The First War between Socialist States: The Hungarian Revolution of 1956 and
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În termenii lui Joseph Nye, puterea devine "soft power" (vezi Le Leadership americain, Presses Universitaires de Nancy, 1992). Puterea poate fi coercitiv-militară și politică, instituțional-birocratică, dar și puterea ideilor, potrivit lui S. Lukes (Power, Oxford University Press, 1974). La rîndul ei, Susan Strange, vorbește despre "putere structurală", care poate fi de securitate, de producție și financiară și "structuri de cunoaștere". Reorganizarea lumii de către deținătorii de "soft-power" este o mișcare de fond, iar tehnologia se află în centrul acestei noi puteri. Tehnologia reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în spatele frontului și distrug obiective importante ș.a. 3.3.6. Un nou război economic? Edward Luttwak consideră că statele joacă în continuare un rol foarte important, chiar dacă sunt state și state, a se înțelege cu puteri diferite. John Stopford și Susan Strange consideră că axa puterii include statele și întreprinderile, în timp ce Robert Reich crede pur și simplu că proprietatea asupra mijloacelor de producție nu mai contează (Work of nations, Alfred Knopf, 1991). În războiul tehnologic, statele își utilizează întreaga putere. În
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Prooftexts 2 (1), ian. 1982, pp. 78-94. -, "Representing Auschwitz", History and Memory 7 (2), toamna-iarna 1996, pp. 121-153. Eckardt, Alice L., "Post-Holocaust Theology: A Journey out of Kingdom of Night", Holocaust and Genocide Studies 1 (2), 1986, pp. 229-240. Einbinder, Susan L., Beautiful Death. Jewish Poetry and Martyrdom in Medieval France, Princeton University Press, Princeton/Oxford, 2002. El Kenz, David (ed.), Le Massacre, objet d'histoire, Gallimard, col. "Folio Histoire-Inédit", Paris, 2005. Elkana, Yehuda, "Elogiul uitării", Ha'aretz, 2 martie 1988
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Haym Soloveitchik, "Halakhah, Hermeneutics, and Martyrdom in Medieval Ashkenaz", partea a II-a, The Jewish Quarterly Review 94 (2), primăvara 2004, p. 285. 15 S. Shepkaru, "From after Death...", op. cit., pp. 43-44. 16 Despre poezia martirologică, a se vedea îndeosebi Susan L. Einbinder, Beautiful Death. Jewish Poetry and Martyrdom in Medieval France, Princeton University Press, Princeton/Oxford, 2002. 17 Yossef Dan, " Problema sfințirii Numelui lui Dumnezeu în gândirea pietistă a așkenazilor", în Război sfânt și martirologie în istoria Israelului și în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
the Holocaust in History. In Honour of Franklin H. Littell", Holocaust and Genocide Studies 2 (2), 1987, pp. 209-220. 27 Alvin H. Rosenfeld, A Double Dying. Reflections on Holocaust Literature, Indiana University Press, Bloomington/Londra, 1980; Byron L. Sherwin și Susan G. Ament (ed.), Encountering Holocaust: An Interdisciplinary Survey, Impact Press, Chicago, 1979; Edward Alexander, The Resonance of Dust. Essays on Holocaust Literature and Jewish Fate, Ohio State University Press, Colombus, 1979. Pentru citate, vezi David G. Roskies, "The Holocaust According
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Polirom, Iași, 1999; Soros George, Despre globalizare, Polirom, Iași, 2001; Soros George, Noua paradigmă a piețelor financiare, Litera, București, 2009; Stieglitz Joseph E., The Roaring nineties, W.W. Norton, New York, 2003; Stieglitz Joseph E., Mecanismele globalizării, Polirom, Iași, 2008; Strange Susan, State și piețe, Institutul European, Iași, 1997; Strange Susan, Retragerea statului. Difuziunea puterii în economia mondială, Editura Trei, București, 2002; Talbott Stobe, The russian hand, Random House, New York, 2003; Tanzi V., Globalization tax competition and the future of tax systems
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2001; Soros George, Noua paradigmă a piețelor financiare, Litera, București, 2009; Stieglitz Joseph E., The Roaring nineties, W.W. Norton, New York, 2003; Stieglitz Joseph E., Mecanismele globalizării, Polirom, Iași, 2008; Strange Susan, State și piețe, Institutul European, Iași, 1997; Strange Susan, Retragerea statului. Difuziunea puterii în economia mondială, Editura Trei, București, 2002; Talbott Stobe, The russian hand, Random House, New York, 2003; Tanzi V., Globalization tax competition and the future of tax systems, IMF Working Paper, New York, 1998; Tipler Frank J., Fizica
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Nu te oferi să împarți diferența. În țara aceasta există un simț al corectitudinii incredibil. Astfel știm că, dacă ambele părți dau părți egale, atunci e corect. Dacă Fred îțui scoate casa la vânzare cu 200.000 de dolari, iar Susan face o ofetă de 190.000 de dolari și ambii sunt dispuși să facă compromisuri, atunci automat se gândesc că „Dacă cădem de acord la 195.000 de dolari e corect, pentru că este egal.” Corectitudinea depinde de pozițiile inițiale de
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
000 de dolari și ambii sunt dispuși să facă compromisuri, atunci automat se gândesc că „Dacă cădem de acord la 195.000 de dolari e corect, pentru că este egal.” Corectitudinea depinde de pozițiile inițiale de negociere ale lui Fred și Susan. Dacă casa valorează 190.000 de dolari, iar Fred ține la prețul încărcat doar ca să profite de faptul că Susan s-a îndrăgostit de casa lui, atunci nu e corect. Dacă casa valorează 200.000 de dolari, bani pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
195.000 de dolari e corect, pentru că este egal.” Corectitudinea depinde de pozițiile inițiale de negociere ale lui Fred și Susan. Dacă casa valorează 190.000 de dolari, iar Fred ține la prețul încărcat doar ca să profite de faptul că Susan s-a îndrăgostit de casa lui, atunci nu e corect. Dacă casa valorează 200.000 de dolari, bani pe care Susan îi poate plăti atât, dar profită de pe urma problemelor financiare ale lui Fred, iar nu e corect. Deci, nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Dacă casa valorează 190.000 de dolari, iar Fred ține la prețul încărcat doar ca să profite de faptul că Susan s-a îndrăgostit de casa lui, atunci nu e corect. Dacă casa valorează 200.000 de dolari, bani pe care Susan îi poate plăti atât, dar profită de pe urma problemelor financiare ale lui Fred, iar nu e corect. Deci, nu vă gândiți că împărțirea diferenței este corectă când nu puteți rezolva această discrepanță de preț. După ce am clarificat această concepție greșită, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
prea mult de cele din perioada imperialistă. Însă globalizarea nu se poate defini în termeni cantitativi. Spre deosebire de globalizare, internaționalizarea de dinainte de primul război mondial se baza pe schimburi între state naționale; acestea erau actorii principali în cadrul acestor procese (Strangexe "Strange, Susan", 1996). Diferența majoră între internaționalizare și globalizare este aceea că, spre sfârșitul secolului XX, actorii economici și politici naționali au început să fie supuși logicii și condițiilor unei competiții globale. Statul național continuă să fie important, dar este obligat să
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
totul statul drept aparat al controlului și dominației masculine 8, ci chiar se strâng în jurul „statului providențial patriarhal”, statul nu mai este o bază a suveranității și subiectul exclusiv al politicii interne și internaționale (Sassenxe "Sassen, Saskia", 1996; Strangexe "Strange, Susan", 1996). Acceptarea tot mai largă a statului ca vehicul al activităților feministe, începând cu anii ’80, și capacitatea sa tot mai redusă de a controla activitățile economice interne sunt legate de revoluția neoliberală adusă de Thatcherxe "Thatcher, Margaret" și Reaganxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
orientată strict înspre piață, cu disprețul pe care îl promovează față de valorile solidarității colective și a caracteristicilor naționale, a sporit 9 - dacă nu nivelul politizării generale a mișcării feministe - nesiguranța feministelor de toate rangurile. „Reacția violentă” a neoliberalilor (Faludixe "Faludi, Susan", 1991) împotriva realizărilor încă marginale în cele mai multe cazuri și adesea simbolice în domeniul egalității politice și economice între sexe din țările occidentale capitaliste a semnalat un interes feminist mai concentrat asupra proprietăților statului național, în curs de reconfigurare, în lumina
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
blocurile comerciale și economice transnaționale precum MERCOSOR, ASEAN, NAFTAxe "NAFTA (Acordul American de Liber Schimb)" și Uniunea Europeană, organizațiile nonguvernamentale ca Amnesty International, Organizația Sporturilor Olimpice și Biserica Catolică, precum și asociațiile și rețelele transnaționale, inclusiv Mafia și speculanții internaționali (Strangexe "Strange, Susan", 1996). Legăturile tot mai strânse dintre state și organizațiile nestatale cu privire la activitățile interne, internaționale, supranaționale și transnaționale nu mai pot fi analizate doar cu instrumentele teoretice și metodologice puse la îndemână de discipline precum științele politice, sociologia sau economia. Societatea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
oarecum mai libere datorită banilor câștigați, care le permit să își cumpere bunuri de consum și să iasă de sub controlul familiei (Chowduryxe "Chowdury, D.P.", 1997). Într-un studiu privind salariatele din întreprinderile maquila și menajerele din orașul Mexicali, Tianoxe "Tiano, Susan" (1991) arată că două treimi dintre femeile care lucrează ca menajere sau în industria electronică și mai mult de jumătate dintre cele ce muncesc în domeniul confecțiilor spun că ar continua să lucreze și dacă nu ar avea nevoie de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]