2,970 matches
-
Str. Popa Tatu nr. 35, sector 1, București Telefax: 314.21.22, 314.21.26 Clubul cărții: C.P. 26-38, București e-mail: editura@nemira.ro www.nemira.ro ISBN 973-569-485-9 Capitolul 1 SOSIREA LA BUCUREȘTI Într-una dintre fioroasele, dar și tandrele zile ale lunii aprilie 1988, asupra unui București cuprins între dulcile spasme ale siestei de după-amiază, se aruncă Diavolul. Pogorîndu-se din înălțimile cerului ca un pietroi, întrecînd linia fortărețelor nevăzute din care, conform Cărții proorocului Daniel, capitolul 10 cu versetele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cuțit pe cuțit, privește buchetul de liliac, râde, ascute: hîrșt, hîrșt, cuțit pe cuțit. Într-un colț, un țigan își înmoaie vioara în halba de bere ca pe un miez de pâine. Mama se-nvîrte printre mese, veselă. Toți o ciupesc tandru, o mângâie, o strigă..." - Ai dracului!... O ciupesc pe mama lui ăstuia și el se bucură! - ...o mângâie, o strigă. Berea scîrțîie-n halbe, scârțâie pozele pe la încheieturi. [...] Mama servește, părul ei se revarsă în bucle blonde peste marginile halbei. Toate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu se mai sforțeze, dacă nu aveau calmul de a-și realiza distrugerea. Nu degeaba lângă prenumele Ulpiu se aciuiește particula amicală de Căpățânosul sau Cel într-o ureche, iar cei din Corpul de Detectivi ai Singuranței apelează, cu superioritate tandră, la el. Cunoaște astfel, din interior, o groază de afaceri interesante, demne de a fi cândva istorisite pe cearceaful dintr-un cinematograf. Rămâne același tip ascultător și discret, se îmbracă cuviincios, câștigă îndestulător. 170 DANIEL BĂNULESCU Pe Calea Victoriei, trăsuri, blagoslovite
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Simona Șerban, Florin Budescu, Diana Manole, actorul Radu Amzulescu și, unicul nostru editor de pe atunci, Paul Nancă. Un pomelnic. Mai mult, o forfotă. O primă tentativă a Nouăzecismului. Poate un iarmaroc. Conducătorul Cenaclului UNIVERSITAS, profesorul universitar Mircea Martin (numit cu tandră bășcălie de către cenacliști, Lamartine ori Paganini) era un domn retractil, distant, arogant chiar... Pe care nu generozitatea îți lăsa impresia că-l dădea afară din casă... Plimbîndu-și printre contemporani, ca pe-un cățel, micul său surâs de dezgust, căpătat în urma
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
însă se pare că fetei nu-i păsa. S-au așezat direct pe trotuar într-un colț mai întunecos; îi străjuia Marinică în picioare și Malvina, așezată jos lângă Flora< nu se feresc de restul lumii și își lipesc buzele tandru. Cedând impulsurilor, se așează în brațele lui Laur și îl sărută pătimaș. Marinică, înfierbântat de scenă, izbucnește necontrolat: - Malvina, hai să ne f<em și noi! În lumina felinarelor se observă fața Malvinei, înroșită brusc, cu privirea derutată și două
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de ori, dar așa, bătrână și zbârcită cum ești pentru mine, doamna mea, așa îți mulțumesc pentru grația ce ai fi în stare să[-mi] faci. Așa nu-mi vine decât să strig: Lume, lume! poveste 2290 îmi veni ideea tandră de a-i săruta șorțul. 2257 în fine, venise în acel stadiu care se numește atât de echivoc "tînăr plin de speranțe". 2257 - Știi ceva? - Știu. - Tare mi-ești dragă. - Și mata mie. - Cine ți-a spus-o [? ]. - Nu știu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de sine actuală, în ciuda importantei sale funcții de ofițer superior, nu exprimă o superioritate rece, ci se descrie ca fiind un comandant sensibil la nevoile soldaților săi, pe care dorește să-i ajute și să-i educe. Această tendință mai tandră, mai caldă este de asemenea reprezentată în amintirea din copilărie pe care o are despre educatoarea de la grădiniță, ce era „ca o pasăre mare ce-și întindea aripile peste cuib”. Povestea vieții lui Jacob nu a fost prezentată integral în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994; Borkenau și Ostendorf, 1989, apud Lieury, 2005) Caracterul Polul pozitiv Polul negativ Extravertit Extravertit Călduros Social Activ Vorbăreț Demn de încredere Introvertit Liniștit Rezervat Agreabil Agreabil Simpatic Amabil Apreciat Demn de încredere Loial Altruist Modest Tandru Dezagreabil Suspicios Rece Neprietenos Conștiincios Conștiincios Organizat Minuțios Eficient Competent Ordonat Disciplinat Boem Nepăsător Dezordonat Iresponsabil Stabil emoțional Stabil Calm Controlat Instabil emoțional Emotiv Anxios Coleric Depresiv Încordat Nervos Iritabil Predispus la stres Plâns nervos Deschis Deschis Interese vaste Plin
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
fiind puternic corelat statistic cu factorul de instabilitate emoțională (nevrozismul). La fel, estetul sau idealistul corespund în mod pur factorului de deschidere spirituală (factorul al V-lea). Dar alte însușiri ale caracterului apar drept combinații: de exemplu, a fi cald, tandru sau altruist înseamnă să fii în același timp extravertit și agreabil, indivizii care iubesc ordinea sunt conștiincioși (III+) și puțin deschiși sau puțin creativi (V-) etc. I. EXTRAVERTIT entuziast activ II. AGREABIL simpatic amabil cooperant III. CONȘTIINCIOS organizat minuțios IV
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
puțin la un nivel superficial - „adevărul personal”, acela al apartenenței la un mediu (părinții, bunicii, casa, prietenii, pe scurt lumea în care scriitorul a copilărit). Ceea ce poate surprinde în cazul acestui portret al artistului în copilărie, creionat cu îndeajuns de tandră autoironie (dacă ne gândim că în alte împrejurări Lowell se arată necruțător cu propria-i biografie), este abundența detaliilor în aparență nesemnificative, mulțimea amănuntelor inexplicabile, care sfârșesc prin a crea un fel de mister, o magie sui-generis. Aceasta e alimentată
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se destramă, iar „oglinda purtată de-a lungul unei oglinzi” nu este în fapt deloc obedientă față de real, ci mai curând sfidează imaginea lumii, oglindind deja oglinditul: venea seara, orașul se anima, venea noaptea, străzile sfârâiau ca sifonul, să fim tandri, loz necâștigător, să fim tandri, bătător de covoare, să ne iubim, robinete, să facem excursii, mapă de plicuri! în rochii de moloz și nuiele verzi, de mezeluri și de brânzeturi, spoite cu vodcă și motorină, emoțiile ieșiseră la agățat. prin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de-a lungul unei oglinzi” nu este în fapt deloc obedientă față de real, ci mai curând sfidează imaginea lumii, oglindind deja oglinditul: venea seara, orașul se anima, venea noaptea, străzile sfârâiau ca sifonul, să fim tandri, loz necâștigător, să fim tandri, bătător de covoare, să ne iubim, robinete, să facem excursii, mapă de plicuri! în rochii de moloz și nuiele verzi, de mezeluri și de brânzeturi, spoite cu vodcă și motorină, emoțiile ieșiseră la agățat. prin ganguri și pasaje acoperite cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
iluzie, sentimentalismul înecat în râs, hiperbola comică și umorul absurd. Avem de-a face cu o oglindă care, practic, deformează imaginea lumii și sfârșește prin a zămisli ea însăși imagini, subminând în acest fel prestigiul și sensul reflectării: să fim tandri, bâigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptoase ale autobazei filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu, să fim tandri mai zise o muscă. În condițiile unei atari opacizări a discursului, care, e drept, nu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o oglindă care, practic, deformează imaginea lumii și sfârșește prin a zămisli ea însăși imagini, subminând în acest fel prestigiul și sensul reflectării: să fim tandri, bâigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptoase ale autobazei filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu, să fim tandri mai zise o muscă. În condițiile unei atari opacizări a discursului, care, e drept, nu are nimic în comun cu încifrarea elitistă a mesajului din modernism, ci mai curând cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a zămisli ea însăși imagini, subminând în acest fel prestigiul și sensul reflectării: să fim tandri, bâigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptoase ale autobazei filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu, să fim tandri mai zise o muscă. În condițiile unei atari opacizări a discursului, care, e drept, nu are nimic în comun cu încifrarea elitistă a mesajului din modernism, ci mai curând cu o anume ludicitate de desen animat, decodarea se dereferențializează luând
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de cornier înțesate cu carcase de televizor, casete AGFA, steckerul cu prelungitor, câmpul bioelectric al cactusului etc.), toate amintind de verva antipoetică și tehnicistă a avangardelor de la începutul secolului XX. În cea de-a doua serie, în schimb, întrezărim ironia tandră, recuperatoare, a postmodernului, care știe că literatura trecutului nu poate fi anihilată (fiindcă negarea ei ar conduce, în cele din urmă, la tăcere, la pagina albă), ci trebuie revizitată, nu fără ironie, desigur. În acest sens, sunt edificatoare secvențele prin
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ajut să desfaci radiocasetofoanele VEF/din ambalaj, toată viața/și să-ți cumpăr discurile cu Lătăreața”. Partea a șasea reia, în contrast cu precedenta, firul întrerupt al narațiunii, elementul de noutate fiind constituit acum de intercalarea unei secvențe dialogate în care - cu tandră ironie - este ridiculizată atitudinea kitsch (în spiritul aceleiași tendințe postmoderne amintite mai devreme). Strategiile de acostare „a damei” ne trimit cu gândul nu numai la Caragiale, ci și la Bunavestire a lui Breban (unde Grobei constituie un soi de prototip
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pe care Conachi Îl amintește mereu În reveriile lui erotice: „frumuseță, nur și haz”. Nu-i place femeia „ciudoasă”, cu umoarea schimbătoare. Într-un poem (Ești nurlie, ești frumoasă) ceartă, În stilul de mai tîrziu al lui Eminescu (stilul Învinuirii tandre!), femeia capricioasă care omoară fără simțire călcînd peste firea dreaptă. Însă mustrarea devine un elogiu, supărarea se transformă Într-o patetică declarație. Conachi vorbește, Înaintea lui Eminescu, și de cruzimea femeii Îndrăgostite. Apelativul „crudo” apare Într-un poem În care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o dovadă de socializare a instinctelor. În ordine retorică, discursul erotic se caracterizează printr-un mare devotament față de obiectul erotic. „Discursul Îndrăgostit - zice Barthes, - este În mod obișnuit o anvelopă linsă care se lipsește pe Imagine, o mănușă moale și tandră În jurul ființei iubite. Este un discurs pios, cucernic.” Un discurs, totuși, fragil, o devoțiune ce se destramă cînd Imaginea se alterează. Poetul român se refugiază, atunci, În morală și Într-o filozofie a resemnării. Se bocește, de regulă, dîndu-se de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vis cu păianjenul. La Castel Nuovo însă își dădu seama că era tratat mai bine. A trăit acea perioadă cu zbucium și entuziasm, cu neîncetate căderi în halucinații; născocea dialoguri imaginare cu stelele, cu luna, cu esența lucrurilor. Numea lucrurile: "tandră, floare, măduvă, pâine a ființelor neînsuflețite". Adesea se adresa pietrelor din bolta tavanului și, îngenunchind, se ruga: "Tu piatră deții taina vieții și a morții, de aceea deschide-ți brațele, ia-mă și du-mă departe, fă-mă să zbor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
au obișnuit să le care aici și gunoaiele se adună mai rău ca înainte. A-nnebunit lumea. — Vai, ție, se tângui Isaia, trăgând o dușcă. Neam păcătos, popor împovărat de nedreptate, fii ai pieirii... Bețivii sunt toți niște labagii, explică, tandru, Marchiza, primind capul călugărului fără schit în poala ei. Îi mângâie pletele soioase și cornul pe care i-l sădiseră profețiile în frunte. Isaia încuviință, copleșit de îngăduința coapselor ei. Da’ și ăștia, continuă Marchiza, sunt de două feluri. Bețivi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spre perete. Fata își desfăcu prosopul, dar își apără goliciunea, ghemuindu-se. El întinse degetele și o mângâie pe obraz. Fata îi îndepărtă iarăși mâna, întorcându-se în cercul ei. Maca stărui, pipăind, pe bâjbâitelea și de aceea tot mai tandru. Ea rămase nemișcată câteva clipe și atunci bărbatul, coborându-și degetele sub lobul urechii, spre claviculă, crezu că izbutise. Fata însă, uitând cu totul că o chemase Beatrice, se scutură, cu ochi răi. Această mișcare făcu prosopul să cadă cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
suflet, o personalitate" (Osho, 2006, p.133); prin el, ne lărgim și ne îmbogățim ființa. În general, sentimentul de dragoste se instalează treptat (el poate debuta, însă, și violent); iar pentru a dura, el trebuie punctat cu emoții și momente tandre, elegante, încărcate de grație. Majoritatea oamenilor cred că dragostea începe o dată cu atracția. Suntem atrași de o persoană și o iubim. A. Moreau (2007) consideră însă că "în mod fundamental, o dragoste reușită începe înlăuntrul meu. Mă iubesc, sunt plin de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoane pe baza unei planșe cu un bărbat și o tânără: Pare a fi un bărbat drăguț și o fată dulce. Pare să fie un moment fericit. El pare să-i spună fetei că o iubește sau ceva drăguț și tandru. Pare foarte încrezătoare și fericită. Îmi place. Hm! Stai! El pare cam în vârstă dar ea pare eficientă și dulce. Nu pare acum eficientă dar îmi imaginez (pune cartea pe masă). (Ce a condus la asta?) cred că el predă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
între Franța și francezi, între simpla denumire prescurtată, abstractă a tuturor individualităților și aceste individualități există raporturi de tată și fiu, de tutor și pupil, de profesor și școlar? Știu foarte bine că spunem uneori metaforic: Patria este o mamă tandră. Însă pentru a prinde în flagrant delict de deșărtăciune propoziția constituțională este suficient să arătăm că ea poate fi întoarsă pe dos, nu aș spune fără neajuns, ba chiar cu avantaj. Exactitatea ar suferi dacă preambulul ar fi spus: Francezii
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]