3,283 matches
-
afla și de alte comori ale Voievodului. Au fost arși pe piept cu fierul Înroșit, au fost strânși În cătușe și În data de 15 august 1714 ,când toată creștinătatea o cinstea pe Născătoarea Mântuitorului Iisus Hristos, porțile Îngrozitoare ale temniței celor Șapte tunuri s-au deschis și Voievodul Împreună cu familia și cu sfetnicul Ianache ies istoviți din Întunericul morții spre a merge către lumina și darul cerului. Au fost duși În fața sultanului Ahmet care l- a numit pe vrednicul Voievod
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
de la Înaintașii săi) au dus la pierderea Încrederii sultanului În domn și la mazilirea acestuia. În vinerea mare a anului 1714, Sf. Constantin Brâncoveanu cu toată casa lui au fost ridicați de turci și duși la Constantinopol, fiind Închiși În temnița celor 7 turnuri, numită Edicule. Timp de 4 luni, a fost supus la torturi groaznice, fiind biciuit, ars pe piept cu cârlige Înroșite În foc, strâns În cătușe și spânzurat de picioare, pentru a recunoaște Învinuirile aduse, pentru a trece
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
cu ginerele său Ianache Văcărescu și duși la Istanbul, asemenea unor tâlhari de rând. Cu șase luni În urmă, Constantin Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale, iar În Vinerea Mare Însoțit de o gardă turcească a ajuns la Istanbul și aruncat În temnița Edicule (Cele Șapte Turnuri) Împreună cu cei patru feciori și cu vistiernicul Ianache. În văzul tuturor, Constantin și-a luat rămas bun spunând: „Dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia Lui! Dacă sunt Însă fructul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
Încins, la subțiori erau arși cu bucăți de cânepă Înmuiată În păcură, le-au fost smulse bărbile și unghiile etc. Erau anchetați și mințiți, În cazul copiilor, că fratele anchetat anterior a trădat, apoi erau aruncați din nou În groapa temniței În care erau ținuți. Nimeni nu poate știi ce comunicau Între ei, Însă exista ceva ce Îi Întărea și Îi făcea să fie și mai mari susținători ai credinței lor. Chiar dacă știm că aceste chinuri au avut ca scop aflarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
fi părut tânărului din imaginația mea discursurile celor doi eliberați. „Vă cuprind pe toți, frați români“, spunea Ivanțoc, mirându-se totodată de celularele la care era pus să vorbească, obiecte străine, smulse dintr-un SF care, în 15 ani de temniță, s-a dezvoltat afară. În acel „afară“ pe care Ivanțoc și Petrov și l-au construit altfel, probabil, în închipuirea lor dintre gratii. „Avem aceleași sentimente ca în urmă cu 15 ani, aceeași cauză“ - au mai spus ambii eliberați, nedându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
sa [...] cu sprijinirea luptei oamenilor muncii din alte țări pentru pace, democrație și socialism“ <footnote Dicționarul enciclopedic român, Editura politică, vol. al II-lea, București, 1964. footnote> . În numele acestei poziții față de ideea națională au fost condamnați la ani grei de temniță numeroși intelectuali români după anul 1945. Nici astăzi însă poziția naționalismului ca ideologie și concepție nu e prea mult schimbată, iar motivul este simplu: cînd lumea e preocupată de crearea unei Europe unite, se mai poate vorbi de naționalism!? Răspunsul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prin prezența sa stranie interesul naratorului, care îi oferă o întreagă lume ficțională pentru a-și spune povestea. Notele din jurnalul său vor constitui materia primă a unei istorii perfect compatibile cu rezonanța apocaliptică a numelui - "Satana va ieși din temnița lui, ca să înșele neamurile, pe Gog și pe Magog". Autorul își asumă, după un scurt capitol explicativ, rolul intermediarului în relația cu textele ce alcătuiesc romanul. Însemnările refac o geografia unei neliniști suprarealiste - amoralul Gog își pune averea în slujba
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
cunoașterii”, să ghicesc acolo, jos, din luciolii apei negre, vii, chipuri și sensuri. Și-atunci, după mulți, mulți ani și multe Încercări, lupte, reveniri obsesive și descurajante, „În cerc”, cum ni se Întâmplă tuturor În ceea ce numim „circul vieții”, carnaval, temniță, dar și pustiu În același timp, cuvântul „retardat” aruncat cu decenii În urmă de o figură aproape ștearsă a propriei mele istorii „Învie” și se colorează brusc și strident: abia acum „Înțeleg” că G.H. a fost de fapt prima și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
numai pentru anistorica, eterna categorie a acelora pentru care viața, existența socială, este o povară disproporționată, insuportabilă, „dezamăgirea” față de idealurile În care au crezut „odată” - uriașă, dar și un „fel” de a scăpa de propriul trup, când el Îți devine „temniță” și instrument În mâna inamicilor tăi și a libertății... Cum s-a Întâmplat În toate lagărele de concentrare al secolului și ale regimurilor dictatoriale trecute - ne amintim că, În unele dintre extrem de interesantele, cutremurătoarele memorii ale unor foști deținuți politici
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
-mi provocasem destinul. Nu mai eram tinerelul confuz, tembel, jucărie a tartorilor politici ai liceului lugojean, ai UTM-ului, ai politrucilor așarnați de la Uniunea Scriitorilor, plutind uimit, speriat și, cumva, inconștient, pe toate valurile acelui timp aspru pentru România, când temnițele gemeau de elita politică, financiară și culturală a țării, când generații de tineri trebuiau să-și plece grumazul sub lozincile moscovite, dușmane valorilor naționale și culturale. Există o frază din „maestrul meu, Nietzsche”, poate una dintre cele mai criptice pentru
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Cea mai grea pedeapsă a primit-o Sima Tulceanu (25 ani muncă silnică), dar el a fost condamnat în lipsă. Vasile Fedorciuc și Gheorghe Scurei au primit 20, respectiv 10 ani muncă silnică, iar ceilalți între 3 și 5 ani temniță grea. O pedeapsă exemplară a primit și plutonierul major Andrei Cojocaru, de la Grupul 7 Grăniceri, care a fost judecat de Tribunalul Militar al Corpului 6 Armată și a primit 20 ani muncă silnică. Un alt grup, Gligor Zambori, Ioan Tigy
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Diviziei 1 Infanterie condamnări de 15, 10, respectiv 8 ani de muncă silnică. Doi soldați de la Școala de Tir și Bombardament din Constanța, Petre Blidaru și Nicolae Doboșan, au primit din partea Tribunalului Militar al Diviziei 9 Infanterie câte 3 ani temniță grea pentru „spionaj în favoarea unei puteri străine”. La data respectivă urmau să fie judecate și condamnate 10 persoane. Dintre acestea, patru reprezentau un grup din Arad - Ion Gabor, Ludovic Kollar, Ernest Miskovits, Ștefan Bartha - care se afla în așteptarea pronunțării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care l-au tratat drept o activitate ilegală și i-au arestat pe semnatari. După un proces care a avut loc în mai 1894 și care a durat optsprezece zile, aceștia au primit condamnări de pînă la cinci ani de temniță. Acest protest al transilvănenilor s-a desfășurat paralel cu acțiuni similare organizate în România. În 1891, un grup de studenți și cadre didactice universitare din București au fondat Liga pentru Unitate Culturală. Grupul acesta a întocmit un memorandum în care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Bogrianov, douăzeci și cinci de membri ai cabinetelor din timpul războiului și șaizeci și opt de deputați au fost toți executați. Muraviev a fost condamnat pe viață, iar democratul Mușanov și agrarianul de dreapta Ghișev au primit sentințe la mulți ani de temniță. Guvernul a admis că au fost executate 2.138 din cele 10.897 de persoane judecate, dar cifrele reale au fost incontestabil mult mai mari.20 Ilegalitatea și brutalitatea acestor proceduri au avut ca efect imediat terorizarea unei mari părți
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
societatea fără clase" -, ceva care făcea ca sacrificiile și suferințele lor să fie nu numai ușor de suportat și plăcute, dar care le justifica în ochii lor însăși existența. Stalin devenea și el mai mult decît o ființă umană: În temnițele subterane și în holocaustul războiului și în nu mai puțin violentele crize și încleștări spirituale cu dușmanii interni și externi ai comunismului, Stalin era ceva mai mult decît un comandant militar. El era întruchiparea unei idei transfigurate în mințile comuniștilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cincisprezece bice. În ziua următoare procesului, pe când mă reîntorceam de la curtea domnească, pe drum, slujitorii acelor preoți m-au bătut, m-au făcut să cad la pământ de două ori, și mi-au sfâșiat haina, apoi m-au închis în temnița Episcopiei împreună cu sacristanul, unde am stat aproape o oră. Misionarilor Franciscani Conventuali li se datorează construirea primei biserici din București în 1639, în timpul domniei lui Leon vodă Tomșa, precum și a celei din Iași în 1633, cu un convent-mănăstire pentru frații
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
sau Ion Mihalache, sfârșind în carcerele gulagului românesc. Sistemul concentraționar elaborat de regimul socialist a îngropat, la propriu și la figurat, mare parte a elitei politice și intelectuale vechiului regim. În același timp în care opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul eliminării rezistenței armate anticomuniste a mișcărilor refugiate la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională elaborată de-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
închisorile Gherla, Aiud, Sighet etc. Analogia dintre Doftana și Pitești, Galata și Gherla, Tg. Ocna și Aiud poate părea hazardată și de-a dreptul ofensatoare pentru miile de victime ale fostului regim comunist. Suferința celor care au trecut prin chinurile temnițelor comuniste este inimaginabilă și incontestabilă. La fel cum nici realitatea suferinței ilegaliștilor comuniști nu trebuie discreditată. Analogia nu își propune nici să bagatelizeze suferința victimelor regimului comunist, nici să pună pe același plan al suferinței și terorii sistemele concentraționare în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Adecă eu, giupâneasa lui Dumitrașco Soldan ce-au fost vornic mare...scriem și mărturisim cu acest zapis al mieu...(precum) am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu...locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios tot locul până în giumătate de temniță, și din uliță de la fântână până în Bahlui; deci cât îl va cuprinde temnița, acela las eu să hie domnescu, iar celălalt loc încolo tot le-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
acest zapis al mieu...(precum) am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu...locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios tot locul până în giumătate de temniță, și din uliță de la fântână până în Bahlui; deci cât îl va cuprinde temnița, acela las eu să hie domnescu, iar celălalt loc încolo tot le-am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli.” - Drept să spun, mărite Spirit, m-au cam
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
moșie a părintelui mieu...locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios tot locul până în giumătate de temniță, și din uliță de la fântână până în Bahlui; deci cât îl va cuprinde temnița, acela las eu să hie domnescu, iar celălalt loc încolo tot le-am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli.” - Drept să spun, mărite Spirit, m-au cam trecut fiorii când am auzit că în apropierea Trei Sfetitelor se afla temnița
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
temnița, acela las eu să hie domnescu, iar celălalt loc încolo tot le-am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli.” - Drept să spun, mărite Spirit, m-au cam trecut fiorii când am auzit că în apropierea Trei Sfetitelor se afla temnița domnească. Stiam de fântânile din fața Curții Domnești, știam că au fost și spânzurători în preajma acestora, dar despre temnița domnească habar nu aveam. - Uite că ai aflat acum. Dar să mergem mai departe și să vorbim despre alte danii. Una, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Tri Svetiteli.” - Drept să spun, mărite Spirit, m-au cam trecut fiorii când am auzit că în apropierea Trei Sfetitelor se afla temnița domnească. Stiam de fântânile din fața Curții Domnești, știam că au fost și spânzurători în preajma acestora, dar despre temnița domnească habar nu aveam. - Uite că ai aflat acum. Dar să mergem mai departe și să vorbim despre alte danii. Una, care o să te mire, este o velniță. Aceasta a fost făcută de Gheorghe Duca voievod la 4 august 1670
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai atenți la cine ne vrea răul, și nu binele, cine ne urmărește. Sunt persoane ce-s puse să ne spioneze, să ne toarne la organele lor de cercetare, anchetă, judecare și în final la condamnare cu ani grei de temniță, dacă numai atât. Și aceasta, pentru că am slujit cauza dreaptă a românismului. Avem multe să ne spunem, să ne informăm pentru a fi mai siguri că nu vom cădea în plasa lor. Îți propun o întâlnire undeva, unde să fim
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]