4,311 matches
-
viață și altor persoane. Dumnezeu ne-a dat tuturor viață și nu cred că este fumos să ne batem joc de acest dar. Cei ce recurg la droguri renunța la Dumnezeu și viață frumoasă aruncându-se de bună voie în tentațiile diavolului și acceptând o viață plină de durere și necaz. Doresc să fac un apel către toți oamenii și să le spun că drogurile nu sunt bune deoarece distrug vieți și familii. STOP DROGURILOR!
Antidrog. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Ignat Alina Ionela, Furtuna Bogdan Ionuţ () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1965]
-
toate mendrele și meandrele vieții, eul liric întrezărește o posibilitate de izbăvire: Să storci din carnea și din sângele tău atât de trecătoare / doar partea de uitare și de cânt, / să fii dincolo de tăceri și cuvânt... Depășind însă toate aceste tentații, precum și voința opresivă a vieții, poetul meditează tot mai mult asupra zădărniciei, neantul devenind, în felul acesta, în ultima parte a cărții, un laitmotiv (Potir de neant, Restul e neant), de unde și titlul ales volumului, în alcătuirea căruia neantul poate
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sunt scânteia care declanșează demersul liric al lui N. Herișanu, și care compun o hartă a preocupărilor sale interioare, presupuse fragmente decupate dintr-un lung monolog meditație asupra secvențelor alcătuind, ca un puzzle, realitatea, și, pe fondul ei, viața. Fără tentații în direcția transformării lumii, altcumva decât prin artă, trecând Gol prin lume (în plină criză), îi înregistrează disfuncțiile: în stradă / pe stradă, în plină criză, / chiar și după criză. Unda de tristețe lucidă care străbate întregul volum, pornind de la imperfecțiunile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fugă, dacă mai aveam vreme îmi mai făceam o cafea, cu ochii mereu la ceas. Și când mai erau zece minute mă așezam în fotoliu aproape de telefon. Priveam cum treceau minutele și secundele. Fix la cinci, suna. O secundă aveam tentația să nu ridic imediat. Să nu mă trădez că așteptasem nerăbdătoare. Cu mâna întinsă spre receptor, lăsam să sune de două, trei ori. N-aveam curajul să-l las mai mult. Odată am încercat. Când soneria telefonului s-a oprit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
înduioșătoare) după valori arhaice, frumuseți specifice, tradiții și cutume sleite de mult și care, pensionate fiind, au dreptul cel puțin la o „secularizare amiabilă“. Trăim în reveria Căderii, cu prezentul ca sfârșit perpetuu (ceea ce ne oferă un sprijin ideal „împotriva tentației optimismului revoluționar“), postulând „invariabilitatea naturii umane, iremediabil sortită decăderii și corupției [...] Adesea reacționarul nu e decât un înțelept versat, un înțelept interesat care, explorând politic marile ade văruri metafizice, scrutează fără slăbiciune sau milă dede subturile fenomenului uman pentru a
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
insolația mea elină", mai veche și, din câte constat, mai durabilă decât slăbiciunea pentru Don Quijote, nu găsesc, uitîndu-mă în urmă. Oare rolul decisiv să-l fi avut întîlnirea cu marea? Pe lângă faptul că la mare am descoperit "lumina clasică" și tentația de a mă simți inactual, aici mi s-a clarificat o credință pe care am exprimat-o până acum tatonând nuanțele, fără să o fi formulat niciodată tranșant. Nu voi pretinde ca Oscar Wilde că "singurii oameni adevărați sunt cei
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
jumătate de oameni care secau râurile de câte ori se opreau să bea apă (așa pretinde Herodot). A urmat Termopile. Apoi, Salamina unde barbaria s-a făcut de râs. De furie că fuseseră înfrînți, perșii au bătut marea cu vergile. Și ce tentație să disprețuim, în numele civilizației, barbaria! Mai ales că specialiștii nu pierd nici un prilej pentru a ne aduce aminte că tot ce se găsea dincolo de aria civilizației clasice era "barbar". Uitând că atunci când barbarii au început să dea târcoale Romei antice
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
nu m-am simțit decât un modest învățător care, primind lumina cărții a pornit s-o răspândească mai departe celor care aveau nevoie de această lumină. A fi învățător a fost cel mai ardent vis al meu, fără să cedez tentației de ami schimba vocația didactică spre o nouă profesie. Faptul că ulterior am ajuns profesor n-a fost decât un fericit accident care a dus la împlinirea mea ca om și ai ales ca dascăl. În toate am fost și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
primele zile, să am și eu pantaloni scurți. La un moment dat, domnul Ioniță, om milostiv și cumsecade, mi-a făcut rost de o pereche. Nu erau noi și nu era nici sezonul potrivit pentru ei, dar n-am rezistat tentației de a-i îmbrăca, plecând în prima mea vacanță. Iarna debutase mai devreme. Căzuse zăpadă din belșug. Și, cum se apropia Crăciunul, era aglomerație mare pe trenuri. Încât n-am găsit loc în compartiment. Am tremurat pe coridor, foarte mândru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
azvîrle o Înjurătură În față străinului care se Întorcea de la al nu știu cîtelea salt mortal, dar tocmai atunci simți mîna iubitei sale, o mînă călduță care găsise locul unde-i creștea din ce În ce mai mult păr pe piept, nu putu rezista tentației de a-și aprinde o țigară și căzu pe bancă deschizînd un nou pachet de Chester... Cartierul Marconi se liniștea Încetul cu Încetul. Dar Chinezu, care era cam pe dinafară și n-avea iubită, consideră că treaba nu se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
repede și... Însă, pentru un plus de siguranță, e bine ca, mai întâi, să îndepărtez ceasul de pe noptieră. Dar, unde să-l pun în așa fel încât să nu fiu tentat să-i privesc cadranul? Ca să rezist cu adevărat oricărei tentații, am să-l așez cu cadranul spre geam. Iar pe cel fosforecent am să-l pun în sertarul noptierei. ...tic-tac, tic-tac... Să vedem ce-o să iasă! ...tic-tac, tic-tac, tic-tac, tic-tac, tic-tac, tic-tac ...Să dau drumul aparatului de radio? Ar fi
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
nicidecum nostalgia unei iubiri, pentru că toate scrisorile erau scrise mai mult din obligație și nicidecum de plăcere. După vreo câteva luni m-am dus la un bordel, undeva la marginea orașului. Mi se părea puțin imoral, dar n-am rezistat tentației. Acolo, mi-am amintit iarăși de ea, dar ea era acum departe, dispăruse, o eliminasem deja din viața mea. Mă îmbătasem puțin și mă simțeam îngrozitor de singur. A doua zi m-am dus iar la bordel, dar "fetița" mea era
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
sunt două lucururi aparent contradictorii, dar eu le percepeam doar ca pe niște tentative de evadare. Sentimentele mele erau cele ale unui individ care se știe închis într-o colivie, ca un canon, expus batjocurii ambițiilor sale. N-am rezistat tentației de a mă mai duce măcar o dată la Atena, unde am rămas vreo cinci zile. Împlinisem deja 25 de ani când eram la Atena. De ziua mea, am înotat cât am putut de mult, am colindat întreg orașul și am
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
fugi de sfinți și de biserici, ai prieteni luciferici, vii dar morți, că-s roși de patimi. Mergi în dodii, ceață, fum fără rost, nu ai nici cale; cu gunoaie sociale, nu mă prind să plec la drum. Circulăm printre tentații, printre neștiut și hăuri, sunt în lume-atâtea găuri, negre, ca pe mări pirații. Viața-i plină de răscruci, de contraste și suspine; izolat ca o rușine, omule, unde te duci? VARIAȚIUNI PE TEME INVERS LEONARDGAVRILIENE 1. Enigmatic e Pământul Vrajă
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
permanente. Căsătorit cu cea mai frumoasă dintre colegele sale, în care crede că a găsit idealul său de feminitate, cuplul cunoaște o schimbare a existenței, datorită unei moșteniri neașteptate lăsată de un unchi bogat, Tache. Ela se lasă în voia tentațiilor mondene, devenind din ce în ce mai preocupată de lux, petreceri și escapade, fapt ce intră în contradicție cu idealul feminin al eroului: "; " Viața lui Ștefan Gheorghidiu a devenit curând de nesuportat. Plimbarea la Odobești, într-un grup mai mare, declanșează criza de gelozie
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
trupul este în mănăstire, însă de cele mai multe ori mintea și 82 inima sunt afară de mănăstire. Așadar vor veni vremuri, dacă nu au și venit, de decrete interioare pe care ni le dăm noi înșine prin faptul că răspundem în totalitate tentațiilor lumii acesteia, tentații ce ușor ușor, dar sigur, ne vor îndepărta de adevărata vocație și viețuire monahală. Spunea un părinte că cea mai cumplită prigoană este cea dinăuntrul omului, din sufletul lui, când este stricat de pofte fără de Dumnezeu. Cel
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
mănăstire, însă de cele mai multe ori mintea și 82 inima sunt afară de mănăstire. Așadar vor veni vremuri, dacă nu au și venit, de decrete interioare pe care ni le dăm noi înșine prin faptul că răspundem în totalitate tentațiilor lumii acesteia, tentații ce ușor ușor, dar sigur, ne vor îndepărta de adevărata vocație și viețuire monahală. Spunea un părinte că cea mai cumplită prigoană este cea dinăuntrul omului, din sufletul lui, când este stricat de pofte fără de Dumnezeu. Cel prigonit nu poate
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
atinsă doar ușor și din afară cu vârful picioarelor și al ini-mii, fără să se simtă parte integrată din ea. În această apartenență la Biserică, în care nu se știe dacă este dominată mai mult de distanță sau de apropiere, tentația de a o părăsi cu totul devine puternică sau, dacă se rămâne în ea, se rămâne superficial, abia atinsă, cu un anumit sentiment de înstrăinare. Un astfel de membru al Bisericii este de fapt o contra-figură a ecleziasticului care iubește
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
le realizează mai mult decât oricare altul. Ecleziasticul ține la patrimoniul revelat și demn de crezut, dar și la datoria de a străbate calea iubirii (via amoris), pentru că este calea străbătută de Cristos: „Exact ca Newman, el nu suferă deloc tentația de a reduce în fărâme marea moștenire a gândirii, ce ne-a fost încredințată pentru timpurile noastre de oameni ca sfântul Irineu, sfântul Atanasiu, sfântul Augustin sau sfântul Toma. [...] Dar intransigența credinței, atașamentul față de tradiție, în adevăratul om al bisericii
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
celui care ascultă; - concretețea care orientează și știe să judece istoria în lumina Cuvântului; - esențialitatea care caută întâlnirea rodnică dintre Cu-vânt și trăirea creștină. Preotul nu poate renunța să fie un predicator și, ca atare, trebuie să evite trei tentații: aceea de a predica cu anxietate pentru că simte că este o datorie prea dificilă de în-deplinit în mod suficient de bine; aceea de a reține că eficacitatea sa depinde de bravura și de grija puse în vestirea Cu-vântului; aceea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
foarte concret, în care marile viziuni ale Sfintei Scripturi și ale tradiției sunt aplicate modului de a acționa al Episcopilor și al preoților într-un timp și un loc bine determinate. Dar în aceasta nu trebuia să se dea crezare tentației de a lua personal politica în mână și din păstori să se transforme în călăuze politice. Într-adevăr, problema cea mai concretă în fața căreia păstorii se află în continuu este tocmai aceasta: cum putem fi realiști și practici, fără a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
se laicizeze; pe această cale nu se rezolvă nici problemele de misiune ale preoților, nici proble-mele de rol ale laicilor. Chiar în împrejurările istorice cele mai precarii, preotul trebuie să rămână preot și laicul să rămână laic, nu trecând la tentații iluzorii și periculoase de schimbare de roluri. Problema preoți-laici-politică trebuie plasată întâi de toate în corectitudinea poziției teologice. Totuși, nu întotdea-una așa numita „ecleziologie a totalității” este bine cunoscută și aplicată: „Nu este de susținut o atitudine care aduce la
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
de preafrumoasele lor coapse și șolduri pe care le văd la un televizor agățat de zid, în braseria din Gara de Nord, în timp ce sorb dintr-o bere Bragadiru. Renunț, așadar, refac cu grijă sintaxa, dau cu îndreptarul peste mortarul atâtor și atâtor tentații, dezbateri, polemici, bibliografii, interese și mă simt foarte motivat, îmi suflec mânecile hotărît să nu (mai) spun, să nu mă (mai) arăt, să nu mă (mai) avânt cu aplicație și cu măsură, cu inteligență și cu tot ceea ce mai trebuie
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
sacrificiul suprem al propriei vieți, la fel cum o făcuseră și ceilalți. Nevoia de a se identifica total cu popi nul venusian aproape că eclipsa orice alt sentiment. Apoi, în mod inconștient, punându-și cortexul la lucru îndepărtă de această tentație morbidă. Nu tot ce era just pentru ei, era în mod obligatoriu just și pentru el. Prin însăși esența gândirii non-A două situații nu puteau fi niciodată identice. Iar el era Gilbert Gosseyn, posesorul singurului creier suplimentar din întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
fi trebuit totuși să știu de la început că pângăresc o zonă care, datorită structurii și deprinderilor mele, se lasă transcrisă, și încă destul de vag, numai prin mijlo cirea a ceea ce numesc pohem; ar fi trebuit să nu uit că, altfel, tentația de a o descrie cât de cât aduce după sine texte a căror inocență artizanală nu are decât un merit : acela de a mă situa în afara literaturii... 18. Înainte de plecarea în mlaștini obișnuiam să fac plimbări lungi, fără o țintă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]