2,656 matches
-
ne străduim să ne desprindem privirea de această imagine și începem să citim cartea. Din al ‹ nouălea cer al frumuseții (corpului feminin) cădem direct, cu un bâldâbâc specific, în mlaștina banalității emfatice: „Sunt asemenea / Unui fluture de noapte / Atras de tine / Ca de-o lumină.“ Chestia cu fluturele atras de lumină au mai folosit-o zeci de poeți, în literatura lor. În plus, găsim această imagine și în titlul unei piese a lui Paul Everac (care are însă în vedere, ce
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dragoste nu alunecă în „vulgara sexualitate“, aceea care îl îngrozește pe Mircea Micu). Se întâmplă chiar uneori ca inima să devină ea însăși un personaj, care are ochii și gândurile lui: „Inima mea / stă așa, pe gânduri, / cu ochii la tine / și se tot miră / că n-ai și tu nimic al tău / fără legătură cu mine.“ Mai rămâne ca în volumul următor să apară și ochi care să aibă, la rândul lor, inimă și gânduri. Poezii fara poezie Un volum
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
remarcă, la Victor Petru Vulcan, incapacitatea de a se situa în timpul său, de a vorbi cu adevărat despre sine, de a fi el însuși. Prin el vorbește „o străină gură“. Autenticitatea emoțiilor sale este nulă: „Mă-ntorc și azi la tine / Cuprins de un nestins dor. / Vei crede iar, iubito, / În șoapte de amor?“ La un concurs „Cine este autorul?“, nimeni n-ar ghici cui aparțin versurile citate. Se mai remarcă apoi o anumită grandomanie, care face versurile neconvingătoare: „În infinitul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de tablourile tale, de prietenii tăi celebri... - N-am știut... Nu mi-a spus niciodată. - Nici n-o să-ți spună. E prea mândru. Poate că voia ca tu să trăiești două vieți, să fii faimos de două ori, o dată pentru tine și o dată pentru fratele tău... - Măria ta se mai Înseninează, bag eu de seamă. Există viață și În afara tronului, a bătăliilor, a jocurilor de putere. Poate că măria ta va descoperi, acum, această viață. Formele și culorile ei. - Poate. - Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
deschidem către cei Ascunși în noi, uitați de vreme, Din ochii lor roiau scântei, Dar i-am umbrit mult prea devreme. Treapta a VII-a La moartea lui Nichita El nu va mai trăi sub soare, În umbra globului de tină... Icoana lui, în lumi astrale, Aleargă-n raza de lumină... Treapta a VIII-a Pământ Pământ - revărsare, pământ. Răsufletul tău ne urmează. Te știu așteptând un mormânt Când sufletul nu-mi va fi pază. Pământ - poticnire, cuvânt și faptă și
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
minune. Purtăm o discuție mult prea amicală... -Știi de ce te iubim noi, domnișoara? Și răspunsurile vin în avalanșă, din toate părțile: -Pentru că ne ești simpatică... -Tu nu strigi tot timpul la noi...doar când te supărăm prea tare... -Fără tine nu am ști multe lucruri... Încerc să închei și le zic: -Totul o să fie bine dacă voi o să vă străduiți să plecați din satul vostru și să vă faceți o situație în altă parte...Există locuri mai frumoase pe care
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
s-au jertfit în cinstea regăsirii noastre pe salcia pletoasă a deziluziilor. Dragul meu, de-aici încolo ce mă pot face când mi-e foarte dor de tine, Telepatic simt cum sunt curentată într-un vânt jilav al prelungirii spre tine... Ce-ai vrea să fac, atunci când m-aș putea înfometa cu oasele timpului, totul rămâne în seninătatea supusă mereu plăcerii de-a iubi cu sfințenie în miezul lor ancestral ca apoi râsul să mă purifice în tandrețea unui adevăr ce-
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
trebuie să-mi fac programul după tine ca să mă lași în pace, nebunule. Cum te cheamă, Doremi? Spune-mi, când înveți? — Doremi! Cumte cheamă? Cum te cheamă? — Fir-ar tu să fii! Ce mă tot sâcâi, că de vin la tine îți răsucesc gâtul ca la pui, uite așa, îi arată furioasă Prințesa, cum l-ar răsuci. — Și eu îți smulg părul ăla din cap, păcat că este frumos, de nu-ți mai las un fir, uite așa, îi arată studentul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
face cât o grădină întreagă. 47. ea Poate că a fost timpul petrecut cu Sumayya. Poate altceva. Poate ochii ei nestăvilit de curioși, care scotociseră prin toată biblioteca lui Musa. Cu cât se apropia Leovigildo mai mult de Dumnezeul creș tinilor, de cădelnițele episcopilor și de obiceiurile plătitorilor de jarach, tributul învinșilor rămași în Al-Andalús, cu atât creștea setea ei după manuscrisele arabe care vorbeau despre stele și despre lumile dinlăuntrul lor, care deslușeau numele plantelor vindecătoare și arătau cum se
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
O, da! E un pic mai înalt ca tine, puțin mai bine legat, ceva mai bine dotat, cu multă pasiune și de o tandrețe care amintește de amorezii medievali! O noapte cu el valorează cât un an de nopți cu tine... Bine, dar astea toate nu țin de foame, Iosefina! Și nici de sete, după câte s-ar părea! Ce știi tu, Paraschive! Astea toate stâmpără setea de iubire, omule! Că fără mâncare se poate trăi, dar fără iubire, nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Nu, ultima a fost de fapt cea cu Testamentele, îl corectă Adrian. Zău că nu știu de ce-a vrut să-mi ia interviu. A fost doar o manevră. M-a sunat de fapt ca să-mi pună câteva întrebări despre tine... — Sper că nu i-ai spus nimic. — Bineînțeles că nu. — Ei bine, cineva i-a spus. Cineva i-a spus că eu... Șam lasă frază neterminata. — Că porți mesa? îl întreba Adrian. Apoi, văzând că Șam îl privește acuzator, adaugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
crească semințele,/ Să curgă pâraiele pe toate cărările,/ Să tragem clopotele, să ne crească pâinile,/ Că de când le ai încuiat, lacurile au secat,/ Câmpul s-a uscat, vitele-au zbierat,/ Pâinea s-a pălit, lumea s-a-ntristat,/ Noi la tine ne-am rugat, cu suflet curat/ Cu inima bună, Domnul s-aibă milă!" Se crăpa de ziuă. Ceremonia era pe sfârșite. Peste trei zile aveau să dezgroape fetișul. "A murit Tata Soarelui; a înviat Muma Ploii". Bătrânul părăsi mulțimea, pornind
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cu minciuna, cu marea minciună, că, de fapt, nu-l interesau mulțimile, decât, doar, pentru a fi, el, mărit și răsmărit, ridicat În slavă, pe când, mulțimile, aduse, acum, În starea de slugile sale, plecate, supuse și puse cu fruntea-n tină, ca sălciile, În fața furtunii dezlănțuite, din senin, și când era cazul și, mai ales, când nu era; deci, satisfacerea dorințelor mulțimilor trecuse, de multișor timp, pe un plan cu totul inferior. De altfel, timpul, dintotdeauna, este unul singur. Or, consacrânduți-l
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
devenind în felul acesta și o imagine a ceea ce ne este străin (în sensul că scapă controlului nostru), a Străinului din noi. Din această perspectivă, a spune că este "perechea ta" nu este total greșit: este perechea acelei părți din tine pe care n-o poți controla, a acelui Eu care este mai mult, și parcă altceva, decât Sine. Statistica poate fi o sursă de fericire; una apropiată cumva de absolut. Prin intermediul ei nu mai sunt limitat la a mă compara
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
înțelepciunii: deschiderea către mai multe sensuri posibile ale vieții, prin luarea unei distanțe față de sensul curent în care ești antrenat. Adică a-ți explora, fie și numai pe calea gândului, diversele posibilități de-a fi, o parte din variantele de "tine" pe care le refuzi odată cu fiecare alegere fundamentală; altfel spus, dorința de universalitate (dar care să nu izvorască dintr-o indecizie). Să luăm în considerare și posibilitatea ca limba română, în creuzetul căreia ni se formează conștiința, să nu suporte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
romanul „Moromeții”. —Cu ce lux de amănunte ne-ai povestit, parcă ai fi stat de vorbă cu Marin Preda. —Am citit „Viața ca o pradă”. Acolo sunt prezentate toate cele câte vi le-am spus și altele. Cele spuse de tine ne-au mărit apetitul. Meriți să ți dăm prăjitura cea mai mare. Matei căuta în cutia cu prăjituri pe cea mai arătoasă pentru a o oferi Ceciliei, în timp de ea zâmbind îl urmărea să vadă cât de îndemânatic este
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
înarmat cu un cutter s-ar putea să-ți sufle cele șapte minute. Sigur, pot să te înregistreze și să te dea a doua zi, dar nu prea se întâmplă. Au materiale pentru toată săptămâna, și să dea banda cu tine a doua zi înseamnă să taie pe altcineva... În ultimul lor minut împreună, doar ei doi în camera verde, spilcuitul o întreabă dacă-i mai poate face o favoare. Vrei să-mi dai locul tău în grilă?, întreabă ea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cutezător Din pajiște. Dar sub al zilei zbor, Te spulberai, putere corosivă! Când însă către cuibul său aprins Pribeagul oaspe prinse să coboare Pe urma lui de foc, triumfătoare O zgură plumburie ai întins... Ea mușcă din pășune și din tină Se-mplîntă-adînc și neînduplecat În câmpul pînă-atunci transfigurat De calda revărsare de lumină. O! valul tău trufaș și-mpotrivirea Celor din urmă insule-aurii... O, moartea strălucirilor târzii Și doliul ce-nvestmîntă iarăși firea! Căci nu e loc unde să nu fi pus
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să cerceteze podurile, și unde va afla vre o pode stricată sau smintită din locul ei, să puie să o tocmească”. După aceea, căpitanul trebuie să aibă grijă ca: „Fieștecare dughengiu să măture podul de două ori pe săptămână, de tină (praf) și de gunoiu cât va cuprinde dughiana sa; iar pe unde n-ar fi dughene, să măture podarii”. Pe urmă: „Să nu îngăduiască pe nimine a ieși cu dughiana sau cu casa sa, lăcomind ca să ia din locul uliții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
PREA ÎNDEPÅRTATE Se ascunde sub fruntea mea timpul håituit de Eos și gândul cåutând urmele de tine nelåsate secundarul scrâșnind peste tâmplele azurii ale ferestrei precum o padelå valuri de aer måsurând Mai cald îmi este visul sau mai rece în ochiu-mi aburit de råsuflarea dimineților tale prea îndepårtate
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1610]
-
sonoriza orice atom. Plouă Da, plouă cum n-am mai văzut... Și grele tălăngi adormite, Cum sună sub șuri învechite! Cum sună în sufletu-mi mut! Oh, plânsul tălăngii când plouă! Și ce enervare pe gînd! Ce zi primitivă de tină! O bolnavă fată vecină Răcnește la ploaie râzând... Oh, plânsul tălăngii când plouă! Da, plouă... și sună umil Ca tot ce-i iubire și ură - Cu-o muzică tristă, de gură, Pe-aproape s-aude-un copil. Oh, plânsul tălăngii când plouă
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
șoaptele pădurii, poate că te-am sărutat Ascultând ecoul rece, înspre toamna friguroasă Ce-aducea-ntîlnirii noastre un adio-ndepărtat? Între ziduri Cum trec pe lângă case mari... cătând pe nu știu cine... O, toamnă-n foșnetul de somn s-adorm șoptind cu tine... Pe strada goală vântul deodată face-un salt, Tăcere e în ganguri și în ogrăzi de-asfalt. Cum totu-i glorios... cu niciodată pace... O, toamnă-n foșnet lung șoptește-mi cum se tace... O, nu-i nimic, nimic, a
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
primești de la mine da mami te iubesc mult de tot. A. R. T. 15. 11. 2001 Mădă + Vali = IUBIRE Scumpul meu soț și iubirea vieți mele Mami astăzi pe data de 14. 11. 2001 am primit cele două exive de la tine care au fost scrise pe data de 13. 11. 2001 și m-am bucurat foarte mult mami. Și eu mami te cred tot ce spui tu și nu mă îndoiesc niciodată de tine pentru că știu că îmi spui numai adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
da timpul înapoi, aș face la fel, pentru că, vedeți dumneavoastră, viața e de așa natură - simți că trăiești și nu știi ce urmează, și dacă nu știi și dacă te preocupă, nu mai ești tu, nu mai ai adrenalina cu tine care să te pună să ai simțuri ascuțite. Sunt niște lucruri pe care le-am descoperit, după vârsta de 13 ani, până atunci cred că gimnastica a fost un impediment între mine și adevăratele simțuri, energia mea. Am ajuns în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
concentrate în preajma Magistratului, tot mai amenințat. Pe singurul ins care le-ar fi putut veni de hac, organizând o apărare eficientă, l-ai ucis într-o proză anterioară. Doar Vânătorul de lupi albi cunoaște obiceiul acestor fiare fabuloase, tot de către tine scornite. Vor năvăli într-o zi, spre prânz, sute. Mai pregătești o molimă - o boală necunoscută - apoi o cădere generală în misticism. Sau vei deschide o Școală de Mistere, în care toți, Maeștri și discipoli, se vor strădui să afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]