2,640 matches
-
și unul mai puțin conștient de gestul său. În această notă se încheie paginile dedicate bardului: "Clarul, lustruitul, retoricul Alecsandri este uneori ambiguu și profund, cum este în strofa desperecheată de mai jos. "Înger căzut! înfipt-ai piciorul tău în tină,/ Mișcînd din vreme-n vreme aripele-n lumină./ Putea-vei scăpa oare din glodul ce te-a prins?/ Vai! chiar pe-a ta aripă noroiul s-a întins!". O strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu un sfert
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
respect, simpatie, uneori chiar dragoste. Însă indiferent de sentimentele tale, așa cum spuneam anterior, nu uita nicio clipă că în primul rând ești jurnalist. Așadar, când te-ai așezat la cadru pentru transmisiunea în direct, trebuie să uiți că persoana de lângă tine îți este cunoscută, trebuie să îți amintești că ești jurnalist și să te comporți ca atare. Deci nu renunța la anumite întrebări, doar pentru că nu dorești să îl deranjezi pe interlocutor, nu nuanța întrebările și nu le îndulci pentru a
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
că, în cămara ascunsă a inimii noastre, cei mai mulți ne închinăm acelora cari, prin strălucirea culturii lor, împodobesc poarta orientului european, dar, rotind ochii împrejur nu trecem cu vederea nici pe cei cari, ca și noi, viermuiesc în neștire, aci, în tina acestui oraș. [...]Suntem convinși că țara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor de geniu, a oamenilor de știință, a filosofilor iscusiți ori a generalilor biruitori, ci ea este și opera mulțimei aceleia care muncește cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mozaice privind identitatea țării Magog pe care Ioan ne-o prezintă drept marele mister revelat numai lui în ceruri! În Apocriful genezei, coloana XVll, 16 găsim următoarele: ,,Și lui Gomer i-a dat primele ținuturi spre miază-noapte pînă la fluviul Tina și dincolo de el lui Magog.’’ Fluviul Tina este vechiul Tanais sau Donul de astăzi, iar textul ne arată fără putință de tăgadă că țara Magog era Geția. Din cele mai vechi izvoare istorice, locurile respective erau locuite de sciții regali
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ioan ne-o prezintă drept marele mister revelat numai lui în ceruri! În Apocriful genezei, coloana XVll, 16 găsim următoarele: ,,Și lui Gomer i-a dat primele ținuturi spre miază-noapte pînă la fluviul Tina și dincolo de el lui Magog.’’ Fluviul Tina este vechiul Tanais sau Donul de astăzi, iar textul ne arată fără putință de tăgadă că țara Magog era Geția. Din cele mai vechi izvoare istorice, locurile respective erau locuite de sciții regali iar mai către est erau sciții nomazi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere de Rădășeni”), tehnici ale descântecelor („oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată se pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opasul încălțării, ori, mai în grabă, lua funingenă de la gura sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!” și-mi făcea apoi câte-un benchiu boghet în
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
mele. Nu mă lepăda de la fața Ta, și duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii tale, și cu duh stăpânitor mă întărește. învăța-voi pe cei fărădelege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsare de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele voi deschide, și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă ți-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
darul veșniciei și năzuința spre veșnicie, a cărei împlinire o așteptăm fiecare dintre noi. Este mântuirea despre care Fericitul Augustin, după ce a umblat prin valurile plăcerilor vieții, auzind chemarea lui Iisus la mântuire, a spus un mare adevăr: „Doamne, pentru Tine ne-ai făcut”. „Sufletul meu nu va fi liniștit până nu se va regăsi în Tine, Doamne”. Și așa este. Sufletul nostru nu poate fi liniștit până nu va răspunde la chemarea lui Iisus și nu va străbate împreună cu El
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Cel ce este în toate lucrurile și în tăria Sa neajuns și nepătruns, Cel ce mai înainte ți-a rânduit ție, diavole, pedeapsa muncii de veci, prin noi nevrednicii robii Lui îți poruncește ție și la toată puterea cea împreună cu tine lucrătoare, să te depărtezi de la noul însemnat cu numele Domnului nostru Iisus Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu. Juru-te dar, întru tot viclene și necurate și spurcate și urâte și duhule străine, cu puterea lui Iisus Hristos, Care are toată puterea în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vrei să semeni cu el, trebuie să ți-l schimbi"870. O primă trimitere la gestul arhetipal, mitic, o găsim în Evanghelia după Ioan, capitolul 9, unde se relatează cum Isus a vindecat orbul: "A scuipat jos și a făcut tină din scuipat și a uns cu tină ochii orbului. Și i-a zis: Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuiește: trimis). Deci s-a dus și s-a spălat și a venit văzând". Jidovul încearcă să repete
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ți-l schimbi"870. O primă trimitere la gestul arhetipal, mitic, o găsim în Evanghelia după Ioan, capitolul 9, unde se relatează cum Isus a vindecat orbul: "A scuipat jos și a făcut tină din scuipat și a uns cu tină ochii orbului. Și i-a zis: Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamului (care se tâlcuiește: trimis). Deci s-a dus și s-a spălat și a venit văzând". Jidovul încearcă să repete gestul sacru, fără a face minunea ("n-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
http://paginiortodoxe.tripod.com/vsmar/03-26-soborul sf arh gavriil.html 293 Sfântul Nicolae Velimirovici, op. cit., p. 239. 294 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. IV, București, Editura Fundației Culturale Române, 1992, p. 25; Un text similar despre scufundarea în materie, într-o haină de tină și boccie care ocultează esența: "Și nu e globuleț, din câte vezi/În zboru-i să nu cânte ca un înger / Din corul heruvimilor cu ochi vii.../ Atare armonie dăinuiește / Și-n sufletele cele făr' de moarte,/ Dar noi - atâta timp cât stăm
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Și nu e globuleț, din câte vezi/În zboru-i să nu cânte ca un înger / Din corul heruvimilor cu ochi vii.../ Atare armonie dăinuiește / Și-n sufletele cele făr' de moarte,/ Dar noi - atâta timp cât stăm vârâți / În haina ast' de tină și boccie (s.m.)-/ Noi n-auzim această armonie" (Neguțătorul din Veneția). 295 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 176. 296 Ibidem, p. 174. 297 M. Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sufletului", "nevăzutul soare", "soarele/ în ceru-ascuns, doar luminând"62. Nu e însă strălucirea soarelui care cuprinde fața evanescentă a lumii sensibile: "nu vei mai avea soarele ca lumină/ ziua și strălucirea nu te va mai lumina// necuprinsul va risipi peste tine/ neînserata lui lumină"63. Ascunsul nerevelat pune în lumină și în vedere tot ce iese din ascundere, se arată ca taină a tainelor ce luminează tăinuind. Or acest absconditum rămâne în noaptea numinosului, nu are față pe care să o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
uită de sine./ A privi în inima răului, acolo/ nu există inimă, e doar o seninătate sulfurică,/ ea îmi mănâncă poemul"; "am fost șters, am atins mutul"; "din lăuntrul meu urcă spre ceruri/ bestia învingătoare"11. Atunci "simți că fără tine/ Dumnezeu ar fi o totală transparență, și îți vine/ să-ți dai drumul în gol, să se vadă toate dintr-o dată,/ în seninătăți, de-acum, de altădată, de peste vremi"12. Niciun apofatism nu vine să irizeze viziunea. Căci viziune e
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe dos? Dar abia întors pe dos, frânt și răsfrânt, poemul spune ceva; abia în chipul gol al morții se vede dincolo, mai presus de orice închipuire: "Pulverizează-te, fii lumina pe care o vede limbajul/ când îl simte în tine/ pe cel care va muri"15. "Arătarea ce ne însoțește" nu are chip, dar ne privește; nimicitorul vorbește, face "ca lucrurile să se vadă,/ așa cum se văd lucrurile pe vreme senină"16. În dispariția ce reduce totul la nimic, Nimicul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
predicțiunea posibilului. Și în răspărul lumii care își face sieși ecou, în ritmul nesfârșitei sale petreceri. Clipa aceasta supremă te arată întors până în ungherul cel mai intim al ființei, totuși nu o beatitudine, nu extazul desprinderii. "Vei ști totul despre tine/ în acea ultimă și nemăsurată așteptare/ în care vei sta cu toată intimitatea ta,/ speriat doar la gândul/ că ai putea învia/ înainte de moarte". O așteptare suspendată în gol, ultimă și nemăsurată, căci nimic nu îi dă măsura unui conținut
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Skeat W.Walter, Concise Dictionary of English Etymology, Wordsworth Reference Series, London. ȘĂINEANU, 1922: Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ediția a IV-a revăzută și adăugită, Institutul de Editură "Scrisul Românesc", Craiova. VPPP, 2012: Vocabulaire panlatin des pneumopathies professionnelles, Tina Celestin, Xavier Darras (coord.), preparare manuscris Denis Godbout: 2012, Quebéc, Office Québécois de la langue française. ZAMFIRESCU D., MIHĂILĂ G. (coord.), 1970: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, studiu introductiv și note de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă, Editura
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
După cum observă Roland Dorgelès, "nu-i ușor să placi femeilor când singurele tale haine de gală sunt o vestă lălâie care-ți atârnă până la fund, niște moletiere destrămate și niște ghete din care ies cuiele". "Gloria, rezumă doctorul Huot, înseamnă tină și purici, iar femeia nici nu vrea s-audă de-așa ceva"77. Soldații aflați pe front trebuie să se mulțumească prin urmare cu visele, cu fanteziile, cu scrisorile schimbate cu femeile de acasă. Când nu mai pot îndura dorința, apelează
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
celui de al n-lea templu ce ne sta în față de cînd am pus piciorul încălțat sau desculț pe pămînt hindus. Chiar și fără toate justificările subsemnatei, mulți dintre colegii de grup mi se alătură, descurajați de stratul gros de tină ce trebuie înfruntat de la butic la templu, cu picioarele desculțe. Rămînem în fața dughenei care mai are și marea calitate de a vinde sticle de apă minerală direct dintr-un frigider impresionant. Pentru o biată sticlă de apă, plătită cu echivalentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
drept sancțiune pentru uciderea unui cerb consacrat zeiței, sacrificarea Ifigeniei este pusă la cale de Kalkhas, preotul a cărui fiică, vestala Chryseis, s-a sinucis după ce a fost necinstită de Agamemnon (O zi prea mult dorită :/ Am răzbunat copila de tine pângărită - III, p. 327). Apolo nu-i mai cere lui Oreste să-și răzbune tatăl prin comiterea matricidului ca în Purtătoarele de prinoase, Electra fiind singura responsabilă pentru instigarea la crimă (V). E adevărat că în final Oreste are viziunea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Personajele sale feminine adesea se autodefinesc prin acte de violență, angajîndu-se într-un comportament extremist "macho". Femeile sînt în general mai pasive și mai neputincioase, deși, ocazional, cum se întîmplă cu sora lui Mookie, Jade, și cu soția lui portoricană, Tina, ele asaltează verbal personajele masculine. Într-adevăr, aceste exemple demonstrează tendința lui Lee de a utiliza imagini stereotipe de "scorpii" feminine, deși Jade, interpretată de sora lui, Joie Lee, este un personaj care dovedește multă înțelegere. Așa cum notează Michelle Wallace
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care Îl ținea de mână cu o Încredere Înduioșătoare, și Încruntându-se la soața sa, care uitase să ureze bun venit ducelui. Din fericire, părintele Anselm salvă situația, binecu vântându-l pe oaspete și urându-i bun venit În limba la tină, pe care ducele o vorbea cu deosebită plăcere. Între timp, castelana pricepu mustrarea soțului ei și murmură ruși nată cuvin tele pe care și le pregătise pe Îndelete În cursul dimineții. * * * În zilele care au urmat, bătrâna doamnă se strădui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de apă. Stătea câteva clipe descumpănit, apoi scotea câteva lătrături puternice, până când bunica îi punea apă, nu însă fără a-l "gratula" cu vorbe de ocară: Și ai măi jăboi, și, țâ s-o făcut săti?? Na! ie di crapâ-n tini șî tacâ-ți fleoanca!! Nu putea pricepe cum de s-a modificat comportamentul stăpânei față de el. De ce oare? Ce s-a întâmplat? Nu-i nimic și-a zis el în sinea lui -, stăpânii mei sunt, în fond, oameni de treabă, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
atâta ură, încât, de durere, s-a întins cu burta la pământ. Văzând cine i-a aplicat corecția nemiloasă, și-a adunat ultimele puteri și s-a târât anevoie spre adăpost, la locul lui, sub prispă. Dar-ar naiba-n tini di strâmbăturî afurisitî! Ti omor amu! Îț crăp capu'! Auzâtu-m-ai, dihanii flocoasî??! Eu n-am mai asistat până atunci și nici de atunci până în momentul în care scriu aceste rânduri la o manifestare atât de violentă din partea unei femei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]