2,360 matches
-
institutele similare din București și Iași. Din noua serie, colectivului clujean de lexicologie-lexicografie română i-au revenit, până în deceniul zece, următoarele tomuri care s-au publicat: tom VII, partea a 2-a, litera O (1969); tom IX, litera R (1975), tom XI, partea a 2-a, litera T: "t - tocăliță" (1982); tom XI, partea a 3-a, litera T: "tocă - twist" (1983); tom XII, partea 1, litera Ț (1994), ultimul distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Este notabilă activitatea de
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
de lexicologie-lexicografie română i-au revenit, până în deceniul zece, următoarele tomuri care s-au publicat: tom VII, partea a 2-a, litera O (1969); tom IX, litera R (1975), tom XI, partea a 2-a, litera T: "t - tocăliță" (1982); tom XI, partea a 3-a, litera T: "tocă - twist" (1983); tom XII, partea 1, litera Ț (1994), ultimul distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Este notabilă activitatea de coordonare lexicografică pe care a desfășurat-o în această perioadă lingvistul
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
care s-au publicat: tom VII, partea a 2-a, litera O (1969); tom IX, litera R (1975), tom XI, partea a 2-a, litera T: "t - tocăliță" (1982); tom XI, partea a 3-a, litera T: "tocă - twist" (1983); tom XII, partea 1, litera Ț (1994), ultimul distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Este notabilă activitatea de coordonare lexicografică pe care a desfășurat-o în această perioadă lingvistul Vasile Breban, autor sau coautor și a altor dicționare explicative și
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Ghica, domnitor al Moldovei în două rânduri (1764-1767 și 17774-1777). Și acest manuscris a dispărut fără urmă. În biserică se mai păstrează în prezent Biblia de la Buda, tipărita și prefațată în secolul al XVIII-lea de Samuil Micu Klein, un tom masiv de peste 5 kg. Clopotnița Bisericii "Înălțarea Sfintei Cruci” din Pătrăuți a fost construită în anul 1725, odată cu refacerea mănăstirii de maici la începutul secolului al XVIII-lea. Clopotnița este o construcție din lemn cu un etaj, cu influențe din partea
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Stilul său este unul urban, diferit de cel al fratelui său.Combină elemente rock, raggae (pierceing-uri și dread-uri) și hip-hop (haine largi, sneakerși și șepci XXL). Și în materie de preferințe muzicale cei doi frați se deosebesc, cu toate ca si Tom este atras de trupe precum Aerosmith sau AC/DC. Preferații lui rămân însă Sammy Deluxe și Bushido. Adoră graffiti-ul, fotbalul, artele marțiale și baschetul, dar pasiunea să numărul unu rămâne chitară, de care este nedespărțit și la care repeta
Tom Kaulitz () [Corola-website/Science/308780_a_310109]
-
valuation theory, Rev. Roum. Math. Pures et Appl. 31 (1986), 639-641. 43. On subfields of k(X), Red. Sem. Maț. Univ. Padova, vol. 75 (1986), 257-273. (with V. Alexandru) 44. On a class of intermediate Subfields, Studii și Cercetări Matematice, tom 39, Nr. 2 (1987), p. 156-162. (with E.L. Popescu) 45. Sur une clase de prolongements a K(X) d'une valuation sur un corps K, Rev. Roum. Math. Pures Appl. 33 (1988), 393-400. (with V. Alexandru) 46. A theorem of
Nicolae Popescu (matematician) () [Corola-website/Science/309314_a_310643]
-
mie de lei noi, a căror destinație pare în parte cel puțin de a vizita țară Oltului» (TS, III, 280). La Florești, Mihai Eminescu s-a simțit că și însănătoșit, cu poftă de lucru intens; a tradus din limba germană „tomul I“ de "Fragmente din Istoria Românilor" de Eudoxiu Hurmuzaki, lucrare ce i-a fost încredințată de Academia Română, în urma insistentelor lui Theodor Rosetti; Eminescu nu a semnat traducerea volumului I al "Fragmentelor"..., care a ieșit de sub tipar prin ianuarie 1879; paternitatea
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
I al "Fragmentelor"..., care a ieșit de sub tipar prin ianuarie 1879; paternitatea eminesciana a traducerii a fost stabilită de Ion Cretu, în 1961, iar «autenticitatea formelor de limbă folosite» (COtr, 605), ne dă certitudinea că poetul a supravegheat nemijlocit tipărirea „tomului I“, celelalte două fiind traduse mai tarziu (în 1900) de Ioan Slavici. Fiind secretarul comisiei pentru traducerea «documentelor Hurmuzaki», Ioan Slavici l-a vizitat pe Eminescu la Florești, prilej cu care notează în "Amintiri:" «... l-am găsit acolo sănătos tun
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
București, Editura pentru Literatură, 1964. HamH = J. de Hammer, "Histoire de l’Empire Ottoman depuis son origine jusqu’à nos jours", livre ÎI, Paris, MDCCCXXXV (traduit de l’Allemand par J. J. Hellert). HF = Eudoxiu Hurmuzaki, "Fragmente din Istoria Românilor", tomul I, București, Editura Ministerului Cultelor și al Învățăturilor Publice, 1879. LIns = Barbu Lăzăreanu, "Însemnări istoriografice", în revistă "Adam", nr. 114 (anul X), 14 ianuarie 1938. R = "Ramuri" (Craiova, serie nouă), nr. 10, octombrie 1968. ȘAm = I. Slavici, "Amintiri", București, Editura
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
de veac, suplinind munca unui întreg colectiv de cercetători, un dar neprețuit făcut Cetății Banilor și oamenilor săi"”, așa cum a remarcat criticul literar Ovidiu Ghidirmic. Cartea a primit Premiul „"Alexandru Piru"„, în decembrie 2001, juriul apreciind-o ca fiind „"monumentalul tom Oameni și evenimente craiovene"”. 12. Volumul de versuri "„Rondeluri” (260 p., 2001)" este structurat pe patru cicluri: "„Rondeluri pentru timpul cel etern”, „Rondeluri pentru lunile anului”, „Rondeluri de dragoste” și „Rondeluri pentru țara mea”." 13. Volumul de memorii "„Despre Craiova
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
vreme, a tipărit la Râmnicu Vâlcea, în limba neobulgară, în anul 1806 Chiriacodromionul sau Nedelnic, care reprezintă un eveniment important în istoria Bisericii Bulgare și bineînțeles un eveniment semnificativ al relațiilor de amiciție dintre România și Bulgaria. Atât prin acest tom tipărit, ca și prin celelalte care au rămas în manuscris, Sfântul Sofronie Vraceanski a adus un deosebit aport Bisericii din Bulgaria, limbii și literaturii neobulgare, poporului bulgar, la începutul renașterii sale naționale. Mitropolitul Ungrovlahiei Grigorie IV (1823-1834), deși a avut
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
aspect editorial-tipografic, autorul reușind să tipărească unele culegeri religioase și folclorice, să adauge multe alte lucrări și, în același timp, să ofere stranei românești, toate cărțile de cântări bisericești. După douăzeci de ani de așteptare reușește să tipărească Noul Doxastar, tomul 1, în tipografia lui Constantin Pencovici, cu binecuvântarea noului mitropolit al Ungrovlahiei, Neofit, ales în scaun în iulie 1840. La scurt timp după înscăunarea mitropolitului Neofit, Anton Pann îi adresează o scrisoare în care îi dezvăluie îndelungata sa muncă de
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
să poată înainta și să ajungă la o știință temeinică și folositoare, iar cântăreții să nu neglijeze cântarea ci să se desăvârșească în meșteșugul musichiei. În anul 1847, tipărește unsprezece cărți, șase „politicești” și cinci cu cântări bisericești, respectiv: "Heruvico-Chinonicar", tom I și II; "Prescurtare din Bazul muzicii bisericești și din Anastasimatar"; "Rânduiala Sfintei și Dumnezeieștei Liturghii" și "Păresimier". În anul 1848, anul revoluției de la Islaz, activitatea sa editorial-tipografică este mult mai redusă, reușind să dea la lumină doar patru cărți
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
dat la lumină în tipografia sa, cu binecuvântarea mitropolitului Nifon. În anul 1852 tipărește alte cărți cu conținut politicesc. După o întrerupere de cinci ani, anul 1853 va fi benefic sub aspectul cărților muzicale bisericești. Acum va da la lumină tomurile II și III ale "Doxastarului", tălmăcit din grecește în românește, după cel scris în sistema veche, al seradului Dionisie Fotino; "Epitaful" sau "Prohodul Domnului", ediția a II-a, prelucrat și dat la lumină cu binecuvântarea mitropolitului Nifon și "Antifoane" ce
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
e” a fost inclusă în programa de învățământ în școlile din Israel și ulterior și în programa de bacalaureat. La sfârșitul anilor cincizeci a apărut și romanul său de mari dimensiuni, „Zilele Țiklagului”, de peste o mie de pagini, în două tomuri, care descrie viața unui pluton de soldați evrei care se pregătește de luptă în timpul Războiului de independență al Israelului din 1948 - 1949, povestea vieților lor personale și a zbuciumurilor lor sufletești: iubiri, frică, și suferințe. Acest roman a schimbat cu
S. Izhar () [Corola-website/Science/314260_a_315589]
-
bună parte din cartografii spanioli (în special cei din școala mallorcană) călătoresc și se stabilesc în Italia. În Olanda dezvoltarea cartografică are un mare avânt. Astfel Wilhelm Janszoon Blaeu (1571-1638) a elaborat “Novus Atlas” cunoscut ca „Geografia blaviana” conținând 6 tomuri și 400 de hărți. El face referiri la prima triangulație executată în Țările de Jos în anul 1610. Hărțile olandeze conțineau numeroase elemente decorative fin elaborate atât în interiorul cât și exteriorul hărții (roze ale vânturilor, animale reale și fantastice, etc.
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
e fără legătură cu temperatura morală a momentului. Agitațiile politice din deceniul al IV-lea îl neliniștesc, și, văzînd ce înfumurate, intolerante confuzii amenință din nou cultura română, criticul se gîndește să reactualizeze spiritul clarvăzător al lui Maiorescu. Cele două tomuri ale monografiei T. Maiorescu (1940), urmate de T. Maiorescu și contemporanii lui, I, II (1943, 1944), T. Maiorescu și posteritatea lui critică(1943), de broșura Petre Carp (1941) și de o Antologie a ideologiei junimiste constitue o operă critică impresionantă
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
a fost adesea ridiculizată pentru sintaxa ei înțepenită și încercările de a combina tonul polemic cu un vast arsenal de termeni nou inventați. Totuși, acuzații similare fuseseră formulate și la adresa operelor din epocile precedente, de la idealismul lui Immanuel Kant, la tomurile voluminoase ale epocii Victoriene, cum ar fi "Nașterea tragediei" a lui Friedrich Nietzsche. Mai important decât rolul postmodernismului în limbaj este accentul pus asupra sensurilor implicite ale cuvintelor și formelor, structurile care exprimă puterea sunt parte ale felului în care
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
literare românești din secolul al XIX-lea”, Ed. Minerva, București, 1968, pp. 374-375. BUȚURCĂ 1978: Ștefan Buțurcă, Expoziția "Creion și mină", în „Viața Nouă”, Galați, 26 mai 1978, pp. 5-6. CAION 1905: Caion, "Un mort: Șt. Petică", în „Românul literar”, tom. III, nr. 38, 16 octombrie 1905, pp. 514-515. CAION 1907: Caion, "Câțiva morți", în „Românul literar”, tom. VI, nr. 29, 2 decembrie 1907, pp. 421-423. CAION 1911: Caion, "Ștefan Petică, "în „Românul, revistă politică și literară”, tom. IX, nr.1
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Expoziția "Creion și mină", în „Viața Nouă”, Galați, 26 mai 1978, pp. 5-6. CAION 1905: Caion, "Un mort: Șt. Petică", în „Românul literar”, tom. III, nr. 38, 16 octombrie 1905, pp. 514-515. CAION 1907: Caion, "Câțiva morți", în „Românul literar”, tom. VI, nr. 29, 2 decembrie 1907, pp. 421-423. CAION 1911: Caion, "Ștefan Petică, "în „Românul, revistă politică și literară”, tom. IX, nr.1, 1 - 16 decembrie 1911, p. 38-40. CARACOSTEA 1909: D. Caracostea, "Poezia română de azi", în „Conferințele "Vieței
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în „Românul literar”, tom. III, nr. 38, 16 octombrie 1905, pp. 514-515. CAION 1907: Caion, "Câțiva morți", în „Românul literar”, tom. VI, nr. 29, 2 decembrie 1907, pp. 421-423. CAION 1911: Caion, "Ștefan Petică, "în „Românul, revistă politică și literară”, tom. IX, nr.1, 1 - 16 decembrie 1911, p. 38-40. CARACOSTEA 1909: D. Caracostea, "Poezia română de azi", în „Conferințele "Vieței nouă"”, Seria întâi, 1909, București, Ed. Vieței Nouă, 1910, pp. 122-125. CARACOSTEA 1940: D. Caracostea, "Semnificația lui Titu Maiorescu", București
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Pagini alese”, II, nr. 9, 15 octombrie 1902, pp. 15-16. SIMION 1978: Eugen Simion, "Scriitori români de azi." Vol. 1-4, București, Editura Cartea Românească, 1978. SMIRNOV 1968: Noe Smirnov, "Teatrul lui Ștefan Petică", în „Revista de istorie și teorie literară”, tomul 17, nr. 1, 1968, pp. 39-58. SMIRNOV 1999: Noe Smirnov, "Ștefan Petică, dramaturg, "în „Adevărul literar și artistic”, V, 470, 1 iunie 1999, p. 7. STAMATIAD 1915: Alexandru Teodor Stamatiad, "Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică", "cu o poezie de
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
severitate în procesul de învățământ. Profesorii proveneau cu precădere din Austria, întocmeau studii și colaborau la publicațiile vremii. Se înființează și o catedră de română, destul de târziu, după 1848. Este ocupată de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu românesc, în patru tomuri, tipărit la Viena între 1862 și 1865, cea dintâi istorie a literaturii române în texte. Frecventează cursurile la Obergymnasium și frații săi, Șerban, Nicolae, Gheorghe și Ilie. Termină clasa I cu rezultate bune la învățătură. Nu are notă la română
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
tânărul M. Eminovici a solicitat pașaport pentru trecere în Bucovina. În toamnă s-a aflat în gazdă la profesorul său, Aron Pumnul, ca îngrijitor al bibliotecii acestuia. Situația lui școlară era de „privatist“. Cunoștea însă biblioteca lui Pumnul până la ultimul tom. 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broșură, "Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziști" (Lăcrimioare... la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare și poezia "La mormântul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
Averescu. Activitatea sa publicistică a continuat în acel an într-un ritm alert, prezidând pentru prima dată Școala Românească din Fontenay-aux-Roses; a publicat "Histoire des roumains et de leur civilisation" („Istoria Românilor și civilizația lor”) în două volume și trei tomuri din "Istoria românilor prin călătorii", "Ideea Daciei românești", "Istoria Evului Mediu" și alte lucrări științifice. Studiile sale biografice se concentrau asupra predecesorului său Mihail Kogălniceanu. A mai scris două drame: una centrată în jurul voievodului moldovean Constantin Cantemir ("Cantemir bătrânul"), și
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]