4,979 matches
-
este ignorarea rostului libertății pentru ființa umană. Numai că instituțiile libertății democratice nu funcționează de la sine. Orice mașinărie administrativă, ca să funcționeze, are nevoie de oameni calificați nu numai profesional, dar calificați și pentru democrație și libertate. Am văzut cum sistemul totalitar comunist a degradat simultan comportamentul instituțiilor și pe cel al oamenilor. Trebuie să recunoaștem că mentalitățile comuniste continuă să influențeze societatea românească. Am crezut că putem uita comunismul, dar nu a vrut el să ne uite pe noi. Astfel, condamnarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evoluțiile interne ale culturilor, produse de dezvoltarea tehnologiei, a cercetării, creșterea economică, schimbări politice, dezvoltare socială. De pildă, în societatea românească de după 1989 au intervenit schimbări politice și economice care au modificat modul de a trăi al oamenilor. Față de perioada totalitară, libertatea de expresie, libera circulație, concurența, apariția de mărfuri diverse pe piață au atras schimbări cum ar fi: curajul de a exprima un punct de vedere personal, transformarea treptată a turismului cu scop economic în turism cultural, preocuparea pentru diversitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
religiile lumii. Documentați-vă în legătură cu ea. Redactați un referat cu tema „Rolul cuvântului în religia...”. 19. Exprimați-vă opinia privind legătura dintre religie, familie și stat. Comentați această relație cu referire la un caz particular din istoria omenirii: societatea comunistă totalitară din România. 20. Comentați următoarea afirmație: „Cea mai universală calitate este diversitatea” (Montaigne). 21. Susțineți cu exemple următoarea afirmație: „Oamenii sunt și asemănători, și diferiți”. 22. Comentați următorul pasaj tradus din Hofstede, et al. (2002, p. 35): „Culturile celor mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alta e să te bucuri pur și simplu că ai pâine și vin. Aș spune că Vestului îi erau accesibile, în mai mare măsură decât nouă, bucuriile simple. Noi eram în situația de a ne mulțumi cu bucuriile minimale. Regimul totalitar nu ne-a putut lua marile bucurii, bucuriile de care orice om are parte, indiferent de condițiile în care trăiește: bucuria dragostei, a prieteniei, a creativității. Dar, obligându-ne să ne concentrăm asupra bucuriilor minimale, ne-a văduvit de bucuriile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
era un act de curaj moral, o formă pură de jubilație spirituală. A citi în ascuns un mare autor interzis, a avea o viață religioasă, a asculta „Europa Liberă”, a găzdui prieteni din străinătate, a face bancuri pe socoteala guvernului totalitar, a nu declara la poliție că ai mașină de scris - erau tot atîtea victorii, tot atîtea puncte cîștigate împotriva abuzului dictatorial. Bucuriile interzise sunt bucurii periculoase. Plăcerea e dublată de palpitația riscului. Chiar și anumite bucurii care - în condiții normale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sub dictatură, umorul era adeseori o sursă de bucurie compensatoare, o soluție de supraviețuire. Dar era un umor „de fermentație”, un umor fără mare legătură cu veselia. Un fel de a rîde în ciuda fundalului lipsit de orice haz al ideologiei totalitare. Peter Berger, un sociolog care trăiește la Boston, dar s-a născut la Viena, vorbea, la un moment dat, despre „teribila lipsă de umor a ideologiilor revoluționare din vremea noastră”. Nu există dictatori cu umor. Și singurul fel de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
forma cv-urilor este alta în Europa și în Japonia; scrisorile de intenție se scriu diferit de la o cultură la alta; există culturi care interzic difuzarea unor tipuri de texte (în Coreea de Nord, de pildă, este interzis accesul la internet, în societățile totalitare sunt interzise chemările la grevă; discursul publicitar a fost cvasiabsent în societatea românească totalitară). O comparație între două texte specifice tranzacțiilor comerciale va evidenția diferențele culturale (domeniul englez - francez), pe fundalul unui conținut comun (adresarea unei plângeri pentru livrarea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferit de la o cultură la alta; există culturi care interzic difuzarea unor tipuri de texte (în Coreea de Nord, de pildă, este interzis accesul la internet, în societățile totalitare sunt interzise chemările la grevă; discursul publicitar a fost cvasiabsent în societatea românească totalitară). O comparație între două texte specifice tranzacțiilor comerciale va evidenția diferențele culturale (domeniul englez - francez), pe fundalul unui conținut comun (adresarea unei plângeri pentru livrarea unor mărfuri de calitate necorespunzătoare): We have today received the boxes referred to in your
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și alta subordonată (umaniiă, ajungându-se până în pragul unor viziuni apocaliptice asupra societății. Temerile acestor critici, fie că au o orientare seculară, fie că au o bază religioasă, se fondează cu precădere pe posibilitatea amenințătoare a constituirii unui regim biotehnologic totalitar, care să forțeze omenirea să se adapteze noilor corporealități, fără a avea libertatea de a alege. Adesea, tonul critic dobândește tendințe neoluddite, distopice sau tehnofobe, ori chiar incriminează științele genetice de o perspectivă nazistă sau fascistă (vezi mai jos Virilioă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cea de-a treia revoluție, cea a transplantului și a endo-colonializării, a fundamentalismului tehnoștiințific (Virilio, 1993Ă. Această din urmă revoluție (a nanotehnologiei, a reproducerii in vitro, a biogeneticii etc.Ă este teoretizată ca fiind îndreptată, de către pancapitalismul tehnologic, dominator și totalitar, împotriva trupului și a identității umane. Dacă teoreticienii ciberneticii asociază progresul tehnologic cu demersul umanist, Virilio critică anexarea percepției, a identității și a corporalității la viteza și la automatizarea mașinilor numerice. Astfel, dacă pentru Negroponte (1999Ă, sistemele de calcul „tind
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
regimurile politice se clasifică, de asemenea, în două subcategorii: dictatoriale, în care o persoană sau un partid exercită controlul asupra cetățenilor prin violență. Deciziile în asemenea sisteme sunt luate într-un mod autocratic, în numeroase cazuri chiar prin încălcarea constituției; totalitare, caz în care un partid își exercită controlul complet asupra economiei, politicilor și cetățenilor, prin constrângeri ideologice și psihologice. Totalitarismul a apărut în Germania hitleristă și în Rusia stalinistă, după care s-a extins în China și Coreea de Nord (Bevir și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
fie unul critic, să evalueze obiectiv practicile educative și să propună strategii de emancipare a celor educați de sub presiunea constrângerilor instituționale. Însă uneori pedagogia socială poate propune ea însăși practici rigide, un sistem normativ dogmatic, cum se întâmplă în regimurile totalitare. În prezent, pedagogia socială ia în considerare și „analizele hermeneutice, studiile istorico-sociale, cercetările critico-ideologice și rezultatele empirico-analitice ale științelor educației” (Schaub, Zenke, 2001). În ultimul timp, pedagogia socială este asimilată „muncii sociale”, iar pedagogul social, ca practician, primește însărcinările unui
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
des adultes”, în Anne-Marie Franchi (coord.), Regards sur l’éducation des adultes en France, La Documentation française, Paris, pp. 116-120. Eminescu - un sistem de pedagogie socialătc "Eminescu - un sistem de pedagogie socială" Anul 1989 a însemnat nu numai schimbarea regimului totalitar din România, ci și sărbătorirea centenarului Mihai Eminescu 1. Au participat la acest eveniment nu numai oamenii de litere, ci și alți specialiști care au examinat din diferite perspective scrierile eminesciene, identificând preocupări, adesea dublate de o autentică competență, în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o manieră rațională. Apariția variabilei „om” în judecățile implicate de știința economică induce numeroase provocări pentru fundamentarea unei veritabile științe exacte. Înainte de toate, a considera că o anumită atitudine umană este cea normală nu reprezintă decât o latură a sistemelor totalitare de gândire. Suntem diferiți. Pe de altă parte, pentru persoana care ia deciziile la nivelul companiei este necesar să se identifice care este curentul general de gândire dintr-un anumit spațiu geografic la un anumit moment, pentru segmentul-țintă al produselor
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
poate fi dezastruos din altul, ceea ce îl poate debusola definitiv pe cel care dorește certitudini în universul relativ în care trăim. Deciziile economice în orice moment al civilizației umane, dar parcă mai mult decât oricând în cele conduse în mod totalitar, s-au luat de prea multe ori pe baza unor argumente de forță, fie date de forța decidentului (indiferent de calificarea sau logica acestuia), fie de aceea a credinței fundamentale a grupului (indiferent de nivelul de coerență al acesteia). Pierderile
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
mult sau mai puțin populiste. În acest caz, valoarea de piață poate deveni preferabilă. Două „povestiri adevărate” vor explica foarte bine această problemă (vezi cadrul 3.2). Cadrul 3.2. Contabilitatea - înger și/sau demon? În ultimii ani ai regimului totalitar comunist prezent în România (1947-1989), duratele de viață contabile ale anumitor active imobilizate erau majorate excesiv. Astfel, pentru unele echipamente de producție aceste durate ajungeau spre cifre foarte mari (uneori și 50 de ani). Scopul părea a fi reducerea (artificială
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
pentru considerarea statului drept stakeholder din interiorul companiei pornește de la ipoteza că într-un stat democratic, de drept, este opțiunea liber consimțită a comunității de a plăti impozite și taxe, în vederea maximizării binelui comun. La limită, și într-un stat totalitar, statul își va legitima statutul de stakeholder prin aceea că acceptă ca societatea comercială să funcționeze. footnote>. Fluxurile prin care sunt remunerați acești „parteneri” ai întreprinderii și care se deduc treptat din valoarea adăugată creată sunt următoarele: • cheltuielile de personal
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cenzurii, spre tema crizei cuplului. Instaurarea în existență, în real a unei "idei de cal" (ceva ce nu e, dar credem că e deși știm că ne prefacem, că nu credem că e adevărat...) este o soluție absurdă, cu substanță totalitară, incapabilă să elimine disperarea, și mai ales cauzele ei, să suplinească autoritatea personală, echilibrul moral, identitatea individului amenințată să dispară, pe deoparte, iar pe de altă parte să rezolve un raport vicios al individului cu realitatea socio-politico-culturală, raport în care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mesajul fundamental. Și aici, totalitarismul nu ne apare doar ca distrugător politic, sau nu numai politic, ci ca o forță ce invadează cu cea mai mare brutalitate tocmai în zona cea mai puțin controlabilă a ființei umane dragostea. Forța politică totalitară nu se mulțumește cu supunerea fizică, și nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de vînt", acordînd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Constantin Paiu ("Opinia", nr. 451, 1991) Regulamentul de bloc În această seară, la ora 19, Teatrul Nașțional "Vasile Alecsandri" inaugurează stagiunea '91-'92 cu o premieră absolută: "Regulamentul de bloc" de Constantin Popa. Textul este parabola imixtiunii agresive a sistemului totalitar în trăirea individuală, a violării teritoriului propriu fiecăruia (și nu ne referim doar la spațiul fizic, material, ci și la mutilarea intelectuală și emoțională), a dizolvării personalității pînă la completa uniformizare. Năvălirea unor specimene de "homo canis, numit pe românește
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la puterea N, instrument malefic al unei puteri oculte (ca să fim în clar: puterea comunistă), se ițește cînd nu te aștepți, cînd ici, cînd colo, furișînd insinuări despre "puritatea" conjugală ultragiată și invocînd la tot pasul cu argumente de substanță totalitară "ordinea și legea", care tolerează iubirea, dar, amendament monstruos: o "iubire cu limite". El 1: (în stupoare, ca într-o anticameră a spaimei, privește după Ea 2, apoi, cu un soi de grabă, adună manuscrise și le bagă în sertar
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
soția lui, față de care, de altfel, nu are nici un resentiment. "El la puterea N" este instrumentul puterii necruțătoare, a securității a tot văzătoare și a tot ascultătoare, este servitorul "mașinii de vînt", adică al forței distrugătoare care este un regim totalitar. Maleficul personaj știe perfect alfabetul distrugerii; el știe că stabilitatea, cîtă poate să fie, evident, este dată de echilibrul erotic; castrează-l pe om de iubire, și restul demolărilor e un fleac. Asta se întîmplă în "Mașina de vînt"; în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a persoanelor care, din cauza conduitelor sexuale aberante în raport cu modelul sociocultural respectiv, sunt persecutate sau chiar eliminate din societate. Atât stigmatizarea, cât și excluderea sunt acte juridice care privesc „regimul delictelor sexuale”. Ele sunt mai pregnante ca manifestare represivă în societățile totalitare și mult mai deschise, mai tolerante în societățile democratice. Rolul lor formal-juridic este de a ocroti societatea prin normarea controlată a conduitelor sexuale. Din punct de vedere psihomoral, stigmatizarea și excluderea au o motivație internă raportată la niște „tabuuri” ancestrale
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
le oprește/ și nu se aude cine le întoarce/ la capăt când nisipul se afundă/ de patru ori și botul dat pe spate/ de spaima fiarei care vine urlă". Situațiile par a se desfășura într-o temniță a unui regim totalitar. Un aer de solemnitate se face prezent în "Epistolele", (1969) și "Etica" (1971). "Epistolele" sunt scrisori lirice cărora paradoxal le lipsește lirismul manifest. Ritmica și muzica impun o anumită scandare, ce amintește gravitatea poeziei antice sau incantația de cântec liturgic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]