2,402 matches
-
acesteia către președinte. O misiune mai dificilă nici că poate exista. Și nici mai înjositoare. Singurul capabil s-o suporte a fost și rămâne Manea Mănescu. Mircea Lungu, Detroit, SUA, 24 martie 1983, difuzată la 15 mai 1983 Mult stimată tovarășă Elena Ceaușescu Subsemnatul, Mircea Lungu, rezident al Statelor Unite la următoarea adresă [...], cu respect vă adresez prezentul memoriu. Sunt de origine etnică română, născut în comuna Galiciuica, jud. Dolj, la 17 septembrie 1931, dintr-o familie de țărani mijlocași. Educația am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
abuz de putere vine tot din partea dnei Lina Ciobanu, care profită inuman de prietenia cu domnia voastră, compromițând regimul, acesta a lăsat rușinat ochii în jos, neîndrăznind să facă vreo obiecțiune sau să justifice în vreun fel suspendarea vizei. Mult stimată tovarășă Elena Ceaușescu, sunteți și dumneavoastră mamă de copii și vă rog să vă transpuneți în situația mamei mele, care nu a putut să trăiască alături de unicul ei copil în acești ani grei ai bătrâneții și nici cel puțin să-și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cât putea pentru a scurta distanța dintre el și gura președintelui. Dar, în afara întrebărilor, nu se mai auzea nimica. Ceaușescu continua să tacă sau își mișca buzele fără a scoate vreun sunet. încă o sforțare a lui Miculescu cu întrebarea: Tovarășe președinte, sovieticii ne propun o colaborare la recoltatul și valorificarea algelor din Marea Neagră. Am putea să cerem pentru noi zona Insulei Șerpilor? Ca mușcat de șarpe, Ceaușescu se întunecă și mai mult și mormăi apoi ceva, la fel de neauzit. Ne dădurăm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înșelătoare? închei cu speranța că un asemenea apel disperat va fi luat în considerare sau va trebui să facem poate sacrificii supreme, ca să ușurăm situația unor alți conaționali? Un elev din România, 15 iulie 1983, difuzată la 25 septembrie 1983 Tovarășe Nicolae Ceaușescu, De Ziua Copilului, în toate ziarele au fost publicate scrisorile trimise dvs. de către noi, copiii României, prin care vă mulțumeam pentru grija ce ne-o purtați și pentru traiul fericit ce-l avem. La fel, ziarele au scris
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
presă a CC al PCR și Consiliului Culturii și Educației Socialiste, lăsând la libera alegere a acestor foruri să stabilească publicația în care să fie reprodus. Singur Consiliul Culturii și Educației Socialiste mi-a trimis un răspuns. Iată-l: Stimate tovarășe Dorin Tudoran, în legătură cu materialul trimis, sunteți rugat ca, potrivit Legii presei, să vă adresați direct publicației unde veți găsi de cuviință că poate fi tipărit. Totodată, ar fi util ca opinia dvs. cu privire la materialul pe care-l incriminați să o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
având ca temă misiunea intelectualilor, respectiv a profesorilor și responsabilitatea ce le revine față de tânăra generație. Ca urmare, am fost anchetată de Securitate, apoi chemată la partid, unde mi s-a spus pe un ton sarcastic: Dacă nu te astâmperi, tovarășă, te putem oricând da afară. Sunt destui membri de partid cu pregătire ideologică... și care fac naveta. Voi trece acum la partea a doua, cea mai importantă a acestui memoriu, unde voi încerca să explic premisele activității mele didactice din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lumina zilei atunci când cuvântarea se publică (și se plătește) sub numele dlui Ceaușescu. Despre eminența cenușie veți crede că poate fi dna Ceaușescu, căci ea cam gri e toată, în ciuda eforturilor pe care le fac coafezele și croitoresele, fostele sale tovarășe de muncă, spre a ascunde această culoare neconvenabilă. O eminență cenușie, vă trag atenția, acționează din umbră, confundându-se cu ea (ca să nu fie descoperită) și de aceea i se și zice gri, nu pentru că fostul cardinal Richelieu umbla în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la acuzațiile ce i se aduc, ci să le adune și să ia atitudine împotriva lor! Tăcerea pare uneori complice cu vinovăția! Vă mulțumesc și vă urăm sănătate tuturor! O voce din popor, [mai] 1984, difuzată la 3 iunie 1984 Tovarășe Ceaușescu, Pentru că în țara noastră critica nu se face decât de sus în jos, când avem ocazia, apelăm la bunăvoința postului de radio Europa Liberă ca să facem și critica de jos în sus. Și acum vă rog să ascultați cele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ziua și noaptea după mâncare! Țara este guvernată numai de membrii familiei Ceaușescu, frați, cumnați, fii etc Ca în orice țară condusă de tirani, cum a fost Somoza sau cum este Kim Ir Sen. Ați uitat de unde ați plecat? De ce tovarășa Ceaușescu pretinde să i se sărute mâna și își etalează toaletele și blănurile când apare la televizor? Nu am văzut-o niciodată îmbrăcată în ie, pe care a purtat-o în tinerețe! Nu vrem să se renunțe la socialism, dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
n-avem unde bejeni, bejenii grele, mai grele decât alții și sigur cele mai grele din lagărul (ce cuvânt bine ales) socialist. Nu uitați acest lucru! Vă mulțumesc. Un țăran din Valea Mureșului, [iunie] 1984, difuzată la 15 iulie 1984 Tovarășe Ceaușescu, Sunt țăran din Valea Mureșului și ascult și eu postul de radio E.L., astfel că mai aud ce se întâmplă în lumea largă și mai ales la noi, căci în ziarul Scânteia la care sunt abonat mai mult scrie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
oblige pe cei vinovați să le remedieze. Vă mulțumesc foarte mult pentru ajutorul acordat în această problemă și sper ca acest ajutor să fie de folos. Un grup de femei tinere, București, iunie 1984, difuzat la 22 iulie 1984 Stimată tovarășă Elena Ceaușescu, A cui a fost ideea ca noi, femeile tinere, să ne supunem unui control periodic, pentru a se constata dacă suntem însărcinate și să fim înregistrate? Am ajuns și noi, femeile, să fim înregistrate ca vitele, pentru ca Cel
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asupra lor, iar în azile, unde ajung în limitele locurilor reduse numai cei ce nu au reușit să moară încă și incomodează primăria prin reclamațiile vecinilor care vor să-și extindă spațiul își sfârșesc zilele în condiții indescriptibile. Numai cobaii tovarășei Aslan o duc mai bine pentru că trebuie aruncat praf în ochii Occidentului spre a vinde dopping-urile și a crea impresia grijii față de bătrâni în societatea socialistă. Propunere: într-o societate care pretinde că face totul pentru om, să se creeze
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un cadavru de carne de vacă. Alte erau timpurile. Ziarele aveau pagini culturale, recenzii și cronici diverse. La radio și TV puteai urmări viața culturală românească europeană și mondială , iar nu zi de zi monotona figură a tovarășului și a tovarășei sale, care se lăfăie pe hectare de pagini și pe micul ecran și pe undele celor două posturi. Noi postim și ei se lasă proslăviți cum neam din neamul nostru (și al lor) nu și-ar fi imaginat. E o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care și el, după un infarct miocardic, nu mai este ceea ce a fost. Faptul că în ultimii zece ani au rămas atâtea clinici fără profesori este consecința deciziei partidului de a nu numi niciun profesor universitar fără avizul expres al tovarășei Elena Ceaușescu. Situația devine îngrijorătoare pentru că, la oră actuală, medicina românească nu mai dispune de cadre tinere deosebit de valoroase, deoarece procesul de formare în ultimii zece ani a fost defectuos. Nu a mai existat posibilitatea ca medicii de valoare să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
autenticității, petrecându-se la o școală în clasa I: Profesoara întreabă: Copii, știți voi unde se produce electricitatea în țara noastră? Copiii tac, dar în fundul clasei Bulă ridică mâna: Ia spune tu, Bulă! Dar de unde știi tu, Bulă, așa ceva? Păi, tovarășa, aseară ni s-a întrerupt lumina și tata a spus: Iar ne-au oprit porcii ăștia electrica! Gheorghe Calciu-Dumitreasa, București, 14 octombrie 1984, difuzată la 10 iunie 1985 Despre libertatea mea Sunt profund emoționat: este ca și cum, scriind aceste rânduri, aș
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
adresantul necunoscut”. Doar farsa socialistă putea opera asemenea complicitate dintre bine și rău, ghinion și noroc. Dacă aș fi primit scrisoarea, este cert că nu mi s-ar fi aprobat pașaportul. Bursele culturale nu puteau depăși trei săptămâni, conform indicațiilor „Tovarășei”, care trebuia să le aprobe personal și, bineînțeles, nu le prea aproba. Cum de Îmi dăduseră totuși simpaticii mei urmăritori pașaportul? Ori compartimentul turistic nu știa de invitația de la Berlin și conta pe „rămânerea definitivă” În Occident a iritantului cuplu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
le prea aproba. Cum de Îmi dăduseră totuși simpaticii mei urmăritori pașaportul? Ori compartimentul turistic nu știa de invitația de la Berlin și conta pe „rămânerea definitivă” În Occident a iritantului cuplu, ori existase comunicare Între compartimentele Securității, dar, conștienți că Tovarășa va tresări, scârbită, fie și doar la auzul ciudatului meu nume, polițiștii deciseseră o subtilă manevră de evitare a canalului „cultural”, aprobând, pur și simplu, pașaportul turistic, cu speranța că voi Înțelege, În sfârșit, semnificația gestului și nu voi mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
istoriei pe care ți-o spune Îți scapă. Cine știe ce poroclă porți și tu!”. Poreclele ținteau, de-a valma, dușmani, personaje oficiale (Michaux - Vasile Nicolescu, traducătorul poetului francez; Răcănel - Nicolae Dragoș; Ziarul Costache - România liberă, condusă Într-o vreme de o tovarășă Costache), ca și prieteni (Krohadze, Umanistul de Serviciu, Berdiaev, Anchetatorul apatic, Hașurelu, Păcătoasa Magdalena, Tête d’Or, Bulgarul abisal, Ana Ipătescu și Micul Soț, Ponderosul, Nasul În coate). Jocul burlesc diminua doar momentan asprimile militante. Diavolul cu limba ascuțită se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
editorul datorită cărora aveam să fiu invitat, după alți câțiva ani, În Berlinul Occidental, și aveam să plonjez, apoi, În tumultul eliberator al exilului. Exilul dinaintea exilului stătuse sub sceptrul socialist al Despotului care reprezenta Legea și Calendarul și al Tovarășei Sale, care purta zilnic alt „colier cu inimioare proaspete”, cum ne amintește poemul lui Michael, Aus dem alten Rumänien (Din vechea Românie). Limba Însăși ajunsese În grea suferință, poeții Își pierdeau vocea, iar poporul făcea (n-am uitat acest amănunt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Absolvent al liceului Alexandru cel Bun din Constanța. Era nepot de văr al lui Lucrețiu Pătrașcanu, ministrul Justiției în primul Guvern comunist din România. Acesta avusese de suferit din cauza Anei Pauker, pentru că refuzase să ia în căsătorie o nepoată a „tovarășei Ana”, așa cum dorea ea. De la început Nuti a conlucrat cu Țurcanu și indirect cu Nicolschi. Se bucura de încrederea celor doi și a fost trimis la Spitalul TBC Tg. Ocna ca să organizeze „reeducarea” acolo. În această calitate a stabilit legături
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
muncă) Salcia și i-am spus ce se întâmplă acolo, dar el nu a fost de acord. Atunci m-am enervat și i-am spus: Dar ce crezi dumneata pentru cei care mor cine răspunde? El s-a plâns la tovarășa Gruia și aceasta vine și îmi spune că de ce mă dau la oameni? în continuarea declarației sale Pavel Ștefan explică: „Tot ce se întâmpla ... se datora și faptului că, în primul rând, conducerea închisorilor și lagărelor era formată din elemente
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
41, elev de școală în clasa a X-a când l-au arestat: "Mă, ia spune de ce ai vrut să treci granița?" "Păi, tovarășe căpitan, m-a chemat Germania!" "Te-a chemat Germania!? - făcu căpitanul o figură surprinsă - pentru ce?" "Tovarășe căpitan, s-o reunific!" L-a înjurat, l-a dat la o parte. Și tot așa, altul i-a zis că taică-său este șef de trib în Africa și l-a chemat. C. I.: Și căpitanul nu reacționa? S.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Erați martori? S. Ț.: Ne uitam acolo la tot bâlciul ăsta. La care Curea spune: "'Tu-vă dumnezeii mamii voastre, s-au defectat armele!" Și ca să vedeți puterea caracterului unor oameni așa simpli cum erau: Nu face nimic tovarășe comandant, noi suntem aici, aduceți alte arme noi!", au spus ei. Tărie de caracter și de credință. Sigur, credința e puternică dar este vorba despre caracterul omului, de tăria lui, de felul cum gândește asupra vieții, de felul cum trăiește
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
motocicletă 57 care făcea un zgomot..., că dacă ar intra acum în Bârlad noi am auzi-o. Odată ne-a întrebat: "Bă, voi ziceți că sunteți intelectuali? Ia, spuneți-mi, pe ce stă casa, mă?" "Păi, pe ce să stea tovarășe sergent, stă pe fundație!" Nu, mă, degeaba vă dați voi rotunzi că sunteți intelectuali! Stă pe baza fundamentului, mă!" Altădată ne spune: "Bă, am fost la București la o expoziție unde am văzut niște avioane, n-am văzut în viața
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de el. Diriginta lui chiar l-a întrebat la un moment dat: "Ricu, tu spui că mama ta a murit. Dar tu vii mai curat și mai îngrijit la școală decât mulți alții. Cine te îngrijește în acest fel?" "Tata, tovarășă dirigintă!" Făceam așa: plecam la 6 dimineața, mă întorceam la 6-7 seara. Înainte de a mă întoarce făceam aprovizionare, apoi găteam până noaptea târziu, spălam, călcam până la 12-1 noaptea. Îl purtam, vorba ceea, la patru ace! Și când a dat examen
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]