2,637 matches
-
s-a construit pe supoziția că transcendentul e raționalizabil și formulabil. • Kant, analizând pretențiile metafizicii raționaliste, va argumenta că încercarea rațiunii de a trece dincolo de limitele experienței, pentru a cuprinde transcendentul, duce la construcții antinomice. De aici va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian, își va
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian, își va construi metafizica pe o supoziție raționalistă modificată: transcendentul e dialectic raționalizabil și formulabil. • Plotin, Schelling, Bergson, Goethe vor alege o altă cale, în care rațiunea nu mai joacă nici un rol. Pentru ei, transcendentul este trăibil printr-un fel de intuiție intelectuală. • În sfârșit, o cale aparte este cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian, își va construi metafizica pe o supoziție raționalistă modificată: transcendentul e dialectic raționalizabil și formulabil. • Plotin, Schelling, Bergson, Goethe vor alege o altă cale, în care rațiunea nu mai joacă nici un rol. Pentru ei, transcendentul este trăibil printr-un fel de intuiție intelectuală. • În sfârșit, o cale aparte este cea pe care au mers Philon din Alexandria, părinții bisericii creștine sau unii gnostici, calea dogmatică, ce are ca supoziție ideea că transcendentul e neraționalizabil, dar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rol. Pentru ei, transcendentul este trăibil printr-un fel de intuiție intelectuală. • În sfârșit, o cale aparte este cea pe care au mers Philon din Alexandria, părinții bisericii creștine sau unii gnostici, calea dogmatică, ce are ca supoziție ideea că transcendentul e neraționalizabil, dar formulabil. Lucian Blaga consideră calea hegeliană și cea a lui Plotin sau Schelling drept variante hibride, născute dintr-o tendință confuză de a împăca intelectul cu concretul intuitiv, astfel că le exclude din acest tablou 127.În cadrul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau Schelling drept variante hibride, născute dintr-o tendință confuză de a împăca intelectul cu concretul intuitiv, astfel că le exclude din acest tablou 127.În cadrul situațiilor rămase, filosoful român respinge mai întâi poziția raționalistă. El constată că teza raționalizării transcendentului a produs sisteme metafizice pline de dificultăți logice, pe care autorii lor (un Spinoza sau un Leibniz) nu au știut să le învingă, în schimb s-au priceput să le ocolească. Nici un sistem de metafizică întemeiat pe metode ale intelectului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Spinoza sau un Leibniz) nu au știut să le învingă, în schimb s-au priceput să le ocolească. Nici un sistem de metafizică întemeiat pe metode ale intelectului enstatic n-a fost în stare să raționalizeze neted și complet experiența și transcendentul, spune Blaga; după toate au rămas resturi neraționalizabile"128. De aceea, spune el, "metafizica raționalistă a lăsat în urma ei mai multe îndoieli decât certitudini"129, critica lui Immanuel Kant apărându-i, în felul acesta, ca perfect justificată. Pe de altă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
decât certitudini"129, critica lui Immanuel Kant apărându-i, în felul acesta, ca perfect justificată. Pe de altă parte, Blaga se delimitează și de poziția lui Kant. În primul rând, nu este chiar așa de sigur că aplicarea categoriilor asupra transcendentului duce inevitabil la antinomii, cum afirmase acesta. Demonstrațiile filosofului german nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 130. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asupra transcendentului duce inevitabil la antinomii, cum afirmase acesta. Demonstrațiile filosofului german nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 130. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu sunt convingătoare, fiind în repetate rânduri criticate, unul dintre critici fiind marele Hegel 130. În al doilea rând, chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chiar dacă ar fi cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și decât Immanuel Kant posibilitățile rațiunii de abordare a transcendentului. Deși nu a fost luată în seamă, de teama contradicției, această supoziție de construcție metafizică, că transcendentul este neraționalizabil dar formulabil, se dovedește a fi deosebit de fertilă. Dogma este produsul acestui mod de gândire. Prin ea se formulează un ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști și decât Immanuel Kant posibilitățile rațiunii de abordare a transcendentului. Deși nu a fost luată în seamă, de teama contradicției, această supoziție de construcție metafizică, că transcendentul este neraționalizabil dar formulabil, se dovedește a fi deosebit de fertilă. Dogma este produsul acestui mod de gândire. Prin ea se formulează un ce transcendent care depășește posibilitățile raționale de înțelegere. Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Deși nu a fost luată în seamă, de teama contradicției, această supoziție de construcție metafizică, că transcendentul este neraționalizabil dar formulabil, se dovedește a fi deosebit de fertilă. Dogma este produsul acestui mod de gândire. Prin ea se formulează un ce transcendent care depășește posibilitățile raționale de înțelegere. Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este produsul acestui mod de gândire. Prin ea se formulează un ce transcendent care depășește posibilitățile raționale de înțelegere. Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței sau misterului său
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își cultivă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își cultivă obiectul. Toate celelalte formule metafizice urmăresc pătrunderea transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își cultivă obiectul. Toate celelalte formule metafizice urmăresc pătrunderea transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței. Spre deosebire de acestea, formula metafizică dogmatică postulează transcendentul, îl articulează, îi dă consistență și îl învăluie și mai mult în depărtarea sa. În acest sens, Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau misterului său. Tocmai aici a văzut, cred, Lucian Blaga sursa revitalizării metafizicii. Pentru că metafizica dogmatică este una care își cultivă obiectul. Toate celelalte formule metafizice urmăresc pătrunderea transcendentului, aducerea lui în lumina cunoștinței. Spre deosebire de acestea, formula metafizică dogmatică postulează transcendentul, îl articulează, îi dă consistență și îl învăluie și mai mult în depărtarea sa. În acest sens, Blaga dezvoltă 133 o idee a "particularismului" misterului în cunoașterea dogmatică. El susține că, spre deosebire de misterul agnosticismului kantian, care este unul "oarecum omogen
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unicului acategorial". Pledoaria lui Blaga pentru metoda dogmatică are și un alt argument: spre deosebire de toate celelalte metode, ale intelectului enstatic, metoda dogmatică nu exclude pe nici una dintre ele. Ea doar se aplică "acolo unde nici una din metodele enstatice nu istovește transcendentul și unde transcendentul devine opac pentru ele"134. Altfel spus, ea este pașnică, conviețuind cu celelalte într-un climat de pluralism și toleranță metodologică. Încheierea Eonului dogmatic este o pledoarie și o profeție a lui Blaga pentru folosirea viitoare a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Blaga pentru metoda dogmatică are și un alt argument: spre deosebire de toate celelalte metode, ale intelectului enstatic, metoda dogmatică nu exclude pe nici una dintre ele. Ea doar se aplică "acolo unde nici una din metodele enstatice nu istovește transcendentul și unde transcendentul devine opac pentru ele"134. Altfel spus, ea este pașnică, conviețuind cu celelalte într-un climat de pluralism și toleranță metodologică. Încheierea Eonului dogmatic este o pledoarie și o profeție a lui Blaga pentru folosirea viitoare a metodei dogmatice și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în continuare argumentul său135. Orice sistem metafizic bazat pe intelectul enstatic atinge inevitabil contradicția. Contradicția, antinomia este, cum a dovedit Immanuel Kant, țărmul la care eșuează orice metafizică raționalistă, limita oricărui sistem raționalist încrezător în puterea rațiunii de a organiza transcendentul. Pentru a da șanse metafizicii de a depăși acest obstacol inevitabil, soluția ar fi metoda dogmatică, raționalismul ecstatic. Astfel, susține Blaga, contradicția (antinomia) ar intra în mod constitutiv în metafizică. Aceasta înseamnă că antinomia devine o punte către înțelegerea (un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
metafizice sunt într-un fel sau altul produsul încercării de a rezolva contradicțiile. Acceptând metafizici bazate pe antinomic, goana după rezolvarea contradicțiilor ar înceta, fiind posibilă o colaborare a metafizicienilor, printr-o întâlnire între concepții opuse. Această cunoaștere antinomică a transcendentului, pe care o propune Lucian Blaga, pare să fie greu de asociat cu vreo altă formă de cunoaștere metafizică ce s-a teoretizat în istoria filosofiei. Ea "se deosebește atât de supracunoașterea evocată de Plotin sau de gânditorii influențați de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]