4,948 matches
-
și profesionale, profund nerealiste care mai târziu, sunt urmate de eșecuri răsunătoare și de prăbușirea respectului de sine, fie de debarasarea de sarcinile didactice, ca menifestare a unor niveluri de aspirație nerealist de coborâte. O posibilitate similară este aceea ca trebuința excesivă de realizare pe tărâm școlar să dăuneze capacității elevului de a-și percepe limitele, putându-l predispune la raționalizarea eșecurilor sale și la nerecunoașterea faptului că vederile sale sunt de nesusținut din punct de vedere logic și pragmatic. Un
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
profesionale profund nerealiste, care mai târziu sunt urmate fie de eșecuri răsunătoare și de prăbușirea respectului de sine, fie de debarasarea de sarcinile didactice, ca manifestare a unor niveluri de aspirație nerealist de coborâte. O posibilitate similară este aceea ca trebuința excesivă de realizare pe tărâm școlar să dăuneze capacității elevului de a-și percepe limitele, putându-l predispune la raționalizarea eșecurilor sale și nerecunoașterea faptului că vederile sale sunt de nesusținut din punct de vedere logic și pragmatic. Educatorii par
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
n” achievement - are drept scop măsurarea unor trăsături generale ale motivației randamentului și derivă dintr-o probă nestructurată, potrivit căreia subiecții născocesc o poveste prin care arată ce gândesc că se petrece în diferite tablouri care reprezintă raporturi interumane. Deși ”trebuința de a obține realizări” corelează în mod semnificativ, după unele constatări, cu performanțe la învățătură la școală, această măsurare este vizibil lipsită de stabilitate pe termen lung. Mai mult, se ridică problema dacă măsurarea produselor fanteziei reflectă cu acuratețe nivelurile
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
de French și Thomas (1958) care specifică tipurile de rezultate obținute în mod obișnuit, în cadrul acestei cercetări, am selectat un grup de subiecți cu rezultate bune și foarte bune la învățătură, care a fost împărțit în două subgrupuri pe baza ”trebuinței de a obține rezultate cât mai bune”. Atunci când li s-a dat spre rezolvare o problemă intelectuală dificilă, membrii grupului ”n”, animați de trebuința obținerii de rezultate superioare, au lucrat de două ori mai mult înainte de a se da bătuți
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
rezultate bune și foarte bune la învățătură, care a fost împărțit în două subgrupuri pe baza ”trebuinței de a obține rezultate cât mai bune”. Atunci când li s-a dat spre rezolvare o problemă intelectuală dificilă, membrii grupului ”n”, animați de trebuința obținerii de rezultate superioare, au lucrat de două ori mai mult înainte de a se da bătuți și cei mai mulți dintre ei au găsit o soluție corectă. Am constatat de asemenea, că factorul motivațional este un mai bun predictor al
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
o structură a motivației învățării caracteristică preadolescenței și mai puțin de caracteristicile motivației învățării uneia sau alteia dintre clase. CONCLUZII 1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate de factori cognitivi optimal prezentați în așa fel încât fiecare unitate de informație și fiecare sistem de acțiuni educative să aibă și o încărcătură de motivație intrinsecă care să mențină condițiile de stimulare la un nivel optim
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
firmei. 5.7.3. Opțiuni strategice în raport cu performanța deținute de firmă Atingerea obiectivelor stabilite de către o firmă este condiționată de utilizarea resurselor necesare. De aceea managerul trebuie să țină cont în formularea strategiilor de resursele de care dispune și de trebuințele pe care Marketing și auditul în marketing le are în vederea creșterii nivelului societății pe diferite axe. Resursele nu sunt doar activele circulante deținute de firmă ci cuprind totalitatea instrumentelor folosite cum ar fi: forța de muncă, timpul, informația, resurse materiale
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
lumină spirituală în suflet, închizându-și astfel ușa fericirii și comuniunii veșnice. Pentru a nu se întâmpla acest lucru, Sfântul Vasile trage învățături folositoare amintind de un obicei al corăbierilor: „Corăbierii, chiar dacă ar duce în corabia lor mărfuri de mare trebuință, dar dacă furtuna mării s-ar ridica clocotind în jurul lor și ar amenința să acopere corabia îngreuiată de încărcătură, se vor descotorosi cât vor putea mai repede de tot ce împovărează corabia, vor arunca fără milă mărfurile în mare, ca să
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
O răzbunare a lui Jurijri, una din "mumele vânatului" care ocrotesc animalele pădurii. Chiar în ajun, înarmat cu o pușcă pe care tocmai o căpătase prin troc, indianul măcelărise niște maimuțe, ucisese mai multe decât i-ar fi fost de trebuință familiei și le lăsase baltă pe cele rănite. Așadar, "a încălcat etica vânătorii și a sfidat convenția implicită care îi leagă pe Achuari de spiritele protectoare ale vânatului" (ibid.). Represaliile nu s-au lăsat prea mult așteptate... Pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, au dreptul de a se aduna pașnici și fără arme, conformandu-se legilor care regulează exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; întru aceasta nu este trebuința de autorizare prealabilă. Întrunirile sub cerul liber sunt permise, afară de piețele și căile publice. Întrunirile, procesiunile și manifestațiile pe căile și piețele publice sunt supuse legilor polițienești“. Libertatea de asociere era stipulată în articolul 29: “Românii, fără deosebire de originea
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de religie, au dreptul de a se aduna pașnici și fără arme, conformându-se legilor cari regulează exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; întru aceasta nu este trebuință de autorizare prealabilă. Întrunirile sub cerul liber sunt permise, afără de piețele și căile publice. Întrunirile, procesiunile și manifestațiile pe căile și piețele publice sunt supuse legilor polițienești. ART. 29 Românii, fără deosebire de originea etnică, de limbă sau de
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
săi mai mari și își convinge tatăl că este superior și primește de la acesta ultimele sfaturi. Mergi de-acum tot înainte că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi pută. Îl sfătuiește, de asemenea, să-și asculte calul în orice situație. În drum călătorii întâlnesc pădurea, percepută în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
existența a mai multor orientări cu privire la disciplina școlară 7: A. Teoria disciplinei permisive (liberale) își are rădăcinile în concepția pedagogului J. J. Rousseau, conform căreia constrângerea exterioară prin dispoziții, ordine, interdicții, pedepse înăbușă manifestările spontane ale copilului potrivit cerințelor și trebuințelor lui naturale și implicit construirea armonioasă a personalității. Promotorii acestei orientări susțin ideea că disciplina se instalează în urma asigurării libertății de mișcare și gândire a copilului. B. Teoria disciplinei autoritare pornește de la premisa potrivit căreia natura umană este prin excelență
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
după Ioan, II, 23-25): "Pe cînd era Iisus în Ierusalim, la praznicul Paștelor, mulți au crezut în Numele Lui; căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Iisus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoștea pe toți. Și nu avea trebuință să-I facă cineva măturisiri despre nici un om, fiindcă El însuși știa ce este în om" (motivele și superstițiile care ne fac să credem în minuni). Citatul acesta exclude total credința în miracolele supranaturale. Așa-zisele miracole sînt simboluri ale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
unde probabilitatea succesului este ridicată, sau în sarcini foarte grele, în care nereușita este evidentprin dificultatea sarcinii. Elevul evitacele sarcini la care probabilitatea reușitei/nereușitei este medie. în cazul acestor elevi, profesorul trebuie sacționeze, pe de o parte, pentru satisfacerea trebuințelor de deficiențîn special prin asigurarea în clasa unui climat permisiv, relaxat, sigur, nonevaluativă, cât și pentru dezvoltarea motivației de realizare a elevilor prin implicarea lor în activități captivante în care li se asigurșanse reale de reușită. Impulsul cognitiv este potențial
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
stabile, ci satribuie unor cauze externe și stabile dificultatea sarciniiă, ori a unor cauze interne și instabile efort insuficientă; În cadrul colaborărilor cu familia am discutat despre necesitatea de a consolida respectul de sine al elevului, de a-i fi asigurat trebuința de afiliere prin dragostea și încrederea părinților. CONFLICTUL SOCIOCOGNITIV, SURS DE PROGRES INDIVIDUAL La Geneva în anul 1970, a luat naștere o noușcoală, care se autodefinește drept școalde psihologie socialgenetică. Reprezentanții acestei școli susțin faptul cinteracțiunile sociale reprezintcadrul privilegiat al
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
echilibrați și cu spirit creativ. Reforma de azi, reforma de mâine presupun schimbarea ca dascăl, capabil sînvețe, screeze și sse autodepășească. ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN PREDAREA DISCIPLINEI “ȘTIINȚE” In clasele I-IV, una dintre metodele care răspund cel mai bine trebuințelor copilului este jocul. Jocul este o activitate de învățare cu mai multe valențe educative, ce îmbinactivitatea de învățare cu forma distractiv a jocului și stimuleazgândirea, imaginația, creativitatea. In viața fiecărui copil, jocul ocupă, evident, locul preferat. Pentru copil, aproape orice
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
1843, „deși pe un teatru strâmt și cu mici mijloace, au săvârșit lucruri uriașe” Insistând asupra rolului pe care istoria națională îl are pentru stimularea sentimentului național, Mihail Kogălniceanu subliniază și un alte aspect, asupra căruia se opriseră istoricii transilvăneni. „trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine”. Pornind de la o idee a lui Aaron Florian, el arată că „începutul nostru ni s-a tăgăduit, numile ni s-a prefăcut, driturile ni s au încălcat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și a declarat război Imperiului Otoman la 30 aprilie/ 12 mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina guvernului imperial. Articolul 2. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul Majestății sale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
mai 1877. „În articolul 1. convenția prevedea: Guvernul Alteței sale Domnului României Carol I asigură armatei ruse (...) libera trecere pe teritoriul României (...). Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuințele armatei ruse, de transportul său, precum și pentru satisfacerea tuturor trebuințelor sale, cad naturalmente în sarcina guvernului imperial. Articolul 2. Pentru ca nici un inconvenient sau pericol să nu rezulte pentru România din faptul trecerii trupelor ruse pe teritoriul său, guvernul Majestății sale împăratul tuturor Rusiilor se obligă a menține și a face
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
-i pese. De aceea suntem și trupești și duhovnicești, ca nu doar să ajutăm fizic pe cineva, ci să-l și mângâiem la vreme de boală, încercare și necaz. Pe patul de suferință, creștinul și orice ins, în general, are trebuință mai mult decât oricând de atenția, sprijinul, întărirea, încurajarea și mângâierea celor din jur. În aceste vremuri, mulți dintre semenii noștri rămân singuri în suferința lor, departe de familie și părăsiți de prieteni, sfârșindu-și adeseori viața într-o cameră
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
el mângâierea dumnezeiască. Și el este răsplătit de Hristos cu mângâiere dumnezeiască potrivit cu durerea lui pentru aproapele. De aceea i-a dat Dumnezeu omului cuvânt, mâini, picioare, tărie trupească, minte și pricepere, ca toate acestea să fie nu doar spre trebuința și mântuirea lui proprie, ci și spre folosul aproapelui. Sfinții Părinți conchid că nimeni nu-i atât de bun prieten al lui Dumnezeu ca acela care trăiește spre folosul celor din jurul său. Împărtășirea de slava cerească prin suferință Prin credință
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
-i pese. De aceea suntem și trupești și duhovnicești, ca nu doar să ajutăm fizic pe cineva, ci să-l și mângâiem la vreme de boală, încercare și necaz. Pe patul de suferință, creștinul și orice ins, în general, are trebuință mai mult decât oricând de atenția, sprijinul, întărirea, încurajarea și mângâierea celor din jur. În aceste vremuri, mulți dintre semenii noștri rămân singuri în suferința lor, departe de familie și părăsiți de prieteni, sfârșindu-și adeseori viața într-o cameră
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
el mângâierea dumnezeiască. Și el este răsplătit de Hristos cu mângâiere dumnezeiască potrivit cu durerea lui pentru aproapele. De aceea i-a dat Dumnezeu omului cuvânt, mâini, picioare, tărie trupească, minte și pricepere, ca toate acestea să fie nu doar spre trebuința și mântuirea lui proprie, ci și spre folosul aproapelui. Sfinții Părinți conchid că nimeni nu-i atât de bun prieten al lui Dumnezeu ca acela care trăiește spre folosul celor din jurul său. Împărtășirea de slava cerească prin suferință Prin credință
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]