3,565 matches
-
remarcabile pe care apoi le transferă din posibil în actual folosind substanța inefabilă a sentimentelor dar și instrumentele democrației. Paradisul lor este clădit pe iadul celorlalți. Printr-o abilă țesătură de povești, se stoarce nu numai mila, dar și buzunarele trecătorilor. În orice societate ar trăi, omul are nevoie de povești, e suficient să ne amintim de Povestașul lui Mario Vargas Llosa. Maestrul înființează o fundație, Filantropica, un fel de vas colector al milei. Inginerie financiară, cum a fost denumită printr-
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
foarte clar că nu aș fi fost un Dumnezeu bun, însă la început, chiar și eu am avut un vis... Voiam să fiu florăreasa. Să am o grădină mică, veșnic în floare, pe o străduță lăturalnică. Să ies în fața fiecărui trecător să-i mulțumesc că există și să-i ofer căte o floare. Aia, dragul meu, e fericirea!Cand ma voi preda? “Cănd magnoliile unei primăveri eterne se vor ofili, îmi voi pierde conturul; voi pieri în brațele nimicului meu, dar
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
de zi, ca să se regăsească. Uneori, se așeza pe pervaz și își lipea obrazul de fereastra rece, apoi rămănea privind strada, cu o concentrare pe care nu cred că o voi mai vedea vreodată. Mă intriga cum studia atent fiecare trecător, cum încerca să îl înțeleagă. Parcă îl implora să îi spună povestea lui, pentru că mai apoi, ea să îl sărute pe obraz și să îi spună că totul va fi bine. Atunci deveneam nespus de gelos, nu voiam că ea
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
spună povestea lui, pentru că mai apoi, ea să îl sărute pe obraz și să îi spună că totul va fi bine. Atunci deveneam nespus de gelos, nu voiam că ea să atingă pe altcineva în afară de mine. Voiam să fiu eu, trecătorul care să simtă binecuvăntarea buzelor ei. Eu și nimeni altul. Mie să îmi spună că totul va fi bine... tănjeam după minciunile ei. Cel mai mult îmi plăcea, însă, să o privesc atunci cănd scria. Mă durea atăt de mult
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
asta, mă sperie mai mult decăt orice altceva. Tot ce contează e că între noi era o iubire complicată. Eu eram personajul scris cu propriul sănge, pe hărtie creponată, iar ea era Demiurgul care îmi modela sufletul după cum îi șopteau trecătorii de pe stradă. Iubeam tăcerea cu care mă subjuga pe nesimțite. În tăcerea ei purficatoare, îmi care găseam tot adevărul nerostit. Noi trăiam o iubire de zămbete, ochi verzi și priviri contemplative, nu o iubire plină de vorbe și cuvinte smulse
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
timp, putem remarca faptul că invidia se poate furișa în noi și străfulgera doar pasager sau dimpotrivă ca un element dominant și dominator. Prin urmare, unii dintre noi parcurgem invidia, fiind doar un simțământ pe cât de superficial, pe atât de trecător, alții au tendința de a fi constant (din orice) invidioși, dacă nu cumva sunt ele însele firi invidioase. Ultimii, invidioșii prin firea lor, sunt în mod natural competitivi și înclinați spre rivalitate (Epstein, 2008). Competiția și rivalitatea constituie reperele esențiale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din viața de zi cu zi a cerșetoarei, fapt care nu lasă prin nimic a se înțelege că în timpul nopții ce vine 58 bătrâna nevolnică va fi eroina unei aventuri ieșite din comun. Nici măcar ivirea într-un târziu a ultimului trecător, care o smulge din toropeala de dinaintea somnului, nu vădește prin ceva anume că identitatea ei ar fi alta decât cea sesizată din primul moment. Cu cât fantasticul se accentuează mai deplin, cu atât elementul realist face cumpănă dreaptă cu fantasticitatea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pălească personajele bon vivant ale lui Balzac și Alexandre Dumas. De asemenea, trebuie auzit concertul de elogii care îl înconjoară întotdeauna! "Vorbiți-ne de Mondor! Trăiască Mondor! Este binefăcătorul lucrătorului; este providența poporului". În realitate, el se abandonează orgiei, împroașcă trecătorii cu noroi; demnitatea sa și demnitatea umană suferă întrucâtva .... Dar, eh, dacă nu se face util prin el însuși, se face util prin averea sa. Face să circule banul, curtea sa nu încetează să facă plinul furnizorilor care se retrag
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
om. Eu îi tot explicam că nu sânt față de Hegel decât un fel de apostol Pavel, care merge cu toiagul în mână și propovăduiește ideea altuia. "Ba ești o cocotă de lux, mi-a șoptit ea la ureche, care ademenește trecătorii în bordelul lui Hegel." Ce ziceți de treaba asta? Dar spunîndu-vă povestea cu Hegel și cocota de lux, mi-am adus aminte că am o surpriză pentru Sorel. I-am scris acum trei zile lui Geo Bogza, și în post-scriptum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
știu asta. De câte ori plecam de la Institutul de Istoria Artei în jos pe Calea Victoriei, ajungând în piața unde se afla clădirea Comitetului Central, îmi spuneam: dacă acum cineva ar scoate o pancardă pe care ar scrie "Jos Ceaușescu!" sau "Jos comunismul!", trecătorii care ar asista la scenă s-ar grăbi să traverseze. "Un nebun", și-ar fi spus toți în gând. Când Jan Palach și-a dat foc la Praga, mii și mii de studenți au asistat la funeraliile lui, iar memoria
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lua măsuri de precauțiune - cel puțin ziarele din Ardeal vestesc că o comisie specială va inspecta în decursul lunei iulie obiectele de fortificație, iar mai cu samă trecătorile munților Carpați dintre România și Transilvania, și va hotărî cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibă frică! Vavilonienii au alte treburi. [18 iunie 1876] SERBIA ["DESPRE POZIȚIA STRATEGICĂ... "] Despre poziția strategică a oștirilor sârbești se vestesc următoarele. Ele sunt împărțite în trei divizii. Cea dentîi, divizia Ciacika
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apă, spre a aduce aminte de mărețul act al facerii lumii. Acolo locuiește o parte a poporului ales de Dumnezeu, carele prin diferite apucături ingenioase, prin clădirea sistematică de movilițe de gunoaie, prin așezarea de scânduri rupte caută a forma trecători prin împărăția lui Neptun și a nu sta cu totul izolați de restul umanității. Dar să lăsăm aceste formațiuni geografice pe seama unui Herodot al viitorului și să ne întoarcem la puncte mai cunoscute. șoseua Socolei e cunoscută de toți ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Și cu toate acestea în depărtare de o oră și jumătate, în vârful Repedei, sunt minunate cariere de piatră și numai cu zece, cincisprezece cară s-ar putea repara punctul în cestiune, s-ar putea pune capăt neplăcerilor miilor de trecători. Nu știm într-adevăr cine a luat întreprinderea reparării acelei șosele, știm însă atâta că nu se găsește nici un motiv care să scuze asemenea neregularități. Esplicăm pân-la un punct neglijarea unor strade puțin frecuentate, dar o cale {EminescuOpIX 380} atât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nouă știri, între care o telegramă a colonelului Bogoliubof, atașat rusesc la Curtea din Cetinie, luptele din urmă ale muntenegrenilor nu sânt tocmai fericite. La 4 iunie st. n. au avut loc lupta de la Krstaț și Goransko, amândouă puncte ale trecătorii Duga. 17 batalioane de muntenegreni sub comanda voievodului Vucotici apărau aceste puncte în contra lui Suleiman Pașa, care le atacă dinspre Gațko. Krstaț, ocupat de 8 batalioane muntenegreni, au fost atacate de puterile principale ale lui Suleiman, de 20 pân la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2 biserici, {EminescuOpIX 404} 1600 case mohametane și 1500 case creștinești. Orășelul are pentru armia rusească oarecare însămnătate, de vreme ce acolo se adună mai multe drumuri de țară, din care unul merge la Lovaț și la Solia și comunică cu patru trecători ale Balcanilor. Deci la 8/20 c. un detașament din corpul Krudener, și anume o brigadă din divizia a V-ea, compusă din regimentele de infanterie no. 17 (Archangel) și no. 18 (Wologda) au atacat Plevna dinspre nord, iar reg.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai puțin numai din îndărătnicie războinică. Încă pe când corpul generalului Gurko se retrăsese de peste Balcani generalul Nepocoișițki propusese evacuarea strâmtorilor de la Șipca și concentrarea tuturor trupelor la Tîrnova. Astfel rușii nu vor fi dispuși a aduce aceleași sacrificii pentru apărarea trecătorii de la Șipca pe care turcii trebuiesc să fie gata a le face pentru forțarea ei. Mai multe zile rușii s-au susținut în pozițiunile lor; aceste zile au fost un câștig pentru armata rusască, care în fiecare din aceste zile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că situația corpurilor turcești din Bulgaria e critică și că astfel, precum sânt astăzi dizlocate, ele nu sânt capabile de acțiune. Dacă dar astăzi ori mâne ne-ar sosi știrea că rușii nu mai vor să se sacrifice pentru apărarea trecătorii de la Șipca și că Suleiman Pașa înaintează vom trebui să ne așteptăm la o luptă decisivă, pe care rușii o încep ori primesc în condițiuni favorabile pentru dânșii. E însă cu putință că această luptă va urma chiar mai înainte de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fereastră, o deschide grăbit și se apleacă în afară. Compozitorul arată întrebător la fundul impresarului. Pianista dă din cap aprobator. Se repede la fereastră și îl împing pe impresar în afară. Un strigăt și bufnitura și din nou strigăte ale trecătorilor. Compozitorul și pianista bat din palme și râd destinși. Cântăreața strigă, Mecena sare în sus și începe agitat să se scarpine. Cântăreața se repede la fereastră și se uită în jos) MECENA: A... venit în moarte? CÂNTĂREAȚA: De la înălțimea asta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
drum...” Sub lozinca „Trăiască România”, după intonarea imnului „Despărțirea”, cu refrenul: „Rămâneți cu bine, rămâneți cu bine”, cei 69 de emigranți pleacă de la mitingu l celor peste 5000 de bârlădeni, de lângă grădina publică, către Zorleni, Banca, spre Vaslui, înconjurați de trecători, continuând a cânta imnul despărțirii...” Ziarul mai cuprinde „scrisori i ntime, printre care și una din New‐ York semnată de Herșcu Haim, student - sub chirurg, către un prieten român, poezia „Drumeț ii” semnată de A. Axelrod, de șapte strofe, informații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a muncitorul ui vorbesc și versurile de la rubrica „Viața literară”, semnate de Ath. Gh. Mândru, cu titlul „Cerșetorul”: „De două zile fără pâine / Și ochii scurși mi‐ s de plânsori; / Cu groază‐aștept ziua de mâine ‐ / Oh! Milă... milă !... 106 trecători...!/ O viață toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un câine / Gonit - cerșesc din zori în zori; / Și... n
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ochii scurși mi‐ s de plânsori; / Cu groază‐aștept ziua de mâine ‐ / Oh! Milă... milă !... 106 trecători...!/ O viață toată‐am dus‐o‐n luptă / Muncind la curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un câine / Gonit - cerșesc din zori în zori; / Și... n‐ am de pâine... n‐am de pâine... / Oh! Milă... milă! trecători!...” * Peste ani, în perioada 1958 - 1962, pe strada Ștefan cel Mare, vis a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
curți plin de sudori; / Sub zdrențe port o mână ruptă / Oh! Milă ... milă!... trecători...!/ Din ușă‐n ușă ‐ ca și‐un câine / Gonit - cerșesc din zori în zori; / Și... n‐ am de pâine... n‐am de pâine... / Oh! Milă... milă! trecători!...” * Peste ani, în perioada 1958 - 1962, pe strada Ștefan cel Mare, vis a vis de Biblioteca Centrală, zilnic, pe trotuar, într‐o parte a ușii unui imobil cu ieșirea la stradă, stătea în scaun un bătrânel împuținat la trup, dar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Diamantul Hope” al transmisiunilor televizate? A introdus perlele. Perlele reprezintă acele lumini albe, delicate, pe care le vedeți în oraș în fiecare iarnă, scânteind în copacii din fața clădirilor mari. Cine le-a inventat? CBS, care a surprins și a impresionat trecătorii în 1960, când a agățat aceste luminițe în copacii din fața sediului central din Manhattan. Perlele completau negrul simplu pe care CBS începuse să îl poarte - faimoasa clădire cunoscută drept Black Rock. Arhitectul Eero Saarinen, care a lucrat cu mofturosul președinte
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
bizarului Selivanov întemeietorul sectei "scopiților" care propăvăduiau găsirea mântuirii prin castrare. Scoși în afara legii și urmăriți de poliția țaristă o parte și-au găsit refugiu și în Iași, pe strada Sărăriei... nici o prevedere: furturi absurde și inutile, tâlhărie asupra unui trecător, scandal aparent nemotivat într-un local public, fugi fără scop precis. Tentativele de viol nu sunt excepținale, nu mai puțin exhibiționismul sau conduitele sexuale aberante 10. Adesea însă, intrarea în boală nu îmbracă o alură atât de acută ci are
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
așteptau tinerii de la ideea de "libertate": "puteam să lipsim de acasă noaptea și să mergem pe străzi și să nu fie nici o problemă, pentru că, atunci, pe vremea respectivă, era o problemă dacă ieșeai noaptea pe stradă", căci milițienii legitimau oricând trecătorii, cerându-le explicații (Zoltán Rostás, Florentina Țone, op. cit., p. 21). 164 Se pare că situația nu se datora întru totul faptului că "era un oraș mic". În București, în aprilie 1982, orice trecător ar fi putut vedea o "coadă imensă
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]