3,153 matches
-
Economiei Naționale. Mașina venea de la Palatul Regal, în subsolul căruia avea loc ședința extraordinară și permanentă a noului guvern, avându-l în frunte ca prim ministru pe generalul Constantin Sănătescu. Ne-au adus imediat la cunoștință scopul vizitei lor: trebuia trimis Forțelor Aliate, în Italia, în special americanilor 7, un "memoriu", document diplomatic conceput și redactat de noul guvern, aprobat și semnat de Majestatea Sa, Regele Mihai I. Acest memoriu trebuia să parvină Forțelor Aliate cât mai rapid cu putință, având
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
aparținea, erau plini de admirație și emoție. Nu același lucru se petrecu cu cei ce făcuseră parte din delegația ce fusese la Viena. Astfel, această delegație, după un scurt conciliabul, ceru să vorbească cu șeful transportului și-i comunicară: "Tabloul trimis nu este cel ales de noi și cu regret el nu poate fi primit și delegatul Curții de la Viena este rugat să-l ia înapoi." Astfel, tabloul a fost reambalat și pornit înapoi spre Viena. În același timp, un curier
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o luase deodată 81 pe-o cale necunoscută, pe care aveam s-o urmez și care avea să mă ducă spre o destinație nebănuită. În lunile ce au urmat, n-am avut nici o veste de la Vlad. La cărțile poștale recomandate trimise Ministerului de Interne primeam ori răspunsul: nu figurează în registrele noastre, ori nici un răspuns... Spre sfârșitul anului, mi-a sosit, în sfârșit, o confirmare directă a arestării sale. După un apel telefonic, am primit vizita unui polițist care s-a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
biroul), o canapea și conținutul ultimului „pachet“ trimis din Franța de familia lui. Cred că am vorbit deja despre rolul „pachetelor“ din acea vreme. Aveam norocul de a avea rude în străinătate și de a beneficia de acest ajutor autorizat, trimis oficial prin poșta de la Paris, unde unele persoane se specializaseră în alegerea lucrurilor ușor de vândut în România, cum ar fi: faimoasele fuste plisate din tergal, cei trei metri de stofă pentru un costum bărbătesc, lame de ras și alte
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
curent cu ceea ce se întâmpla. Încet-încet, Popa 'Țanu' și-a scos toți oamenii de încredere la munci de răspundere în penitenciar, dar și în ateliere, după ce a discutat în prealabil cu ei, cerându-le să culeagă informații. 'Țanu' avea oameni trimiși și în echipa sanitară (Mihai Jianu, Dumitru Ungureanu, Vladimir Călinici), pe șantierul de construcții din cadrul închisorii ori la diverse activități interne. În paralel, a început să îi preseze pe Matei și Sucegan să înceapă acțiunea, prezentându-le informații obținute de la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Cuza. A urmat școala primară (din 1856) și liceul (din 1860) în orașul natal, absolvindu-l în 1867. În același an devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași. Din 1872 este membru al societății Junimea. Trimis, în 1879, de Titu Maiorescu la studii în Franța, se înscrie la École des Hautes Études și la Collège „Sainte-Barbe” din Paris. Atras de programul Partidului Liberal, P. se desprinde de Junimea politică. Tot în această perioadă stabilește legături cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
direcționate prin e-mail și 90% dintre ei deschid e-mailuri nesolicitate dar venite din surse în care ei au încredere. Companiile cu reputație bună, cu branduri admirate, îi motivează pe "e-fluentials" să deschidă e-mail-ul, să "audă" și să disemineze mesajele trimise lor. Recomandare: investiția în promovarea online și offline a brandurilor are efecte pozitive în direcționarea "e-influentials" către vizitarea web site-urilor. "Secretele" dezvăluite de toate companiile orientate pe cercetarea diverselor aspecte ce țin de relația organizație-mediul extern, pe lângă sublinierea importanței
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
carbonizate păsările din fundul lumii; / gonite din cuiburi și de pe vapoare, / au venit să moară păsările Sudului. // Printre materii anorganice, printre vizuini sălbatice și plante / mergea uriaș ca o mie de blocuri puse să meargă, / ca o mie de soldați trimiși să se omoare, / ca o mie de prizonieri întorși din război, / ca o mie de muncitori chemați la fabrică.” Reintrat în viața literară după o tăcere de aproape două decenii - tăcere impusă de închisorile comuniste de la Jilava, Aiud, Cavnic și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
pe jefuit, dar pe cine să învinovățești, când nici condiții pentru aceast a nu existau? Au venit anii 1946-1950, ani de secetă și foame , anii grăbitei, insistentei și asprei colectivizări, a transformării socialiste a agriculturii - cum ziceau ziarele și activiștii trimiși să o înfăptuiască - anii când pentru că familia Gorea nu se lăsa convinsă să facă pasul a fost trecută în rândul chiaburilor, că avea aproape 14 hectare de teren, iar o dată cu această măsură politico-administrativ ă a venit și măsura sporirii impozitelor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bazată pe respect și înțelegere. Începută din vremea studenției sale, Lapedatu fiind printre studenții preferați ai marelui savant, legătura s-a consolidat prin intermediul Comisiunii Monumentelor Istorice. Alexandru Lapedatu îi trimitea savantului diverse documente și informații bibliografice, fapt evidențiat de scrisorile trimise acestuia. Un exemplu îl constituie scrisoarea trimisă de Lapedatu la 12 iunie 1909, în care îl informa pe Nicolae Iorga de trimiterea documentului cerut de acesta 10 . Nicolae Iorga îl caracteriza pe Alexandru Lapedatu: ,,Ucenic al școlilor noastre, el s-
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Sextil Pușcariu, care în virtutea prieteniei lor, i-a cerut de multe ori ajutorul pentru Dicționarul Limbii Române. Lapedatu a mijlocit în repetate rânduri finanțarea acestei opere importante. Și Alexandru Vlahuță i-a cerut ajutorul, exprimându-și nemulțumirea, printr-o scrisoare trimisă ministrului Lapedatu la 10 februarie 1926, în legătură cu proiectul de lege pentru crearea Institutului Arheologic, care nu fusese aprobat. El a cerut ministrului mărirea salariilor funcționarilor bibliotecii Academiei Române, având în vedere salariile mici ale acestora 13 . În perioada primului său ministeriat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cum am putut, la nimenea n-am cerut. C-am avut o cărărușă, până la mândra la ușă, Dușmanii m-au oblicit, cărărușa-or îngrădit. Tot cu pari și cu nuiele Și cu multe vorbe rele. Dar Dumnezeu mare Sfânt, O trimis ploaie și vânt. Cărărușa-o dezgrădit, Eu cu mândra m-am iubit. Bocet după mamă Dragă măiculița mea, dragă dacă aș putea în chimniță te-aș băga. Și te aș ține la răcoare,și te-aș sădi ca pe-o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
telefon de afaceri: a) vorbiți aproape numai dumneavoastră, dându-i interlocutorului puțin timp de vorbire? b) petreceți mai mult timp ascultând și făcând diferite comentarii asupra a ce spune interlocutorul? 30. Când aveți timp liber, preferați să citiți: a) scrisorile trimise către redacție dintr-o revistă cu noutăți? b) un articol despre dezvoltarea orașului? 31. Atunci când alegeți un film, aveți tendința de a selecta: a) filme care explică perioade istorice și condiții sociale? b) filme care produc râsete sau lacrimi? 32
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
tot dragul, numai a ta, Minuța. Joi, 13 februarie 1941 Ora 6.13, seara Terminată la 7 fără 7 minute Expediată imediat Dulce, dulce și neprețuit odor, Nici nu-ți închipui ce mare bucurie mi-au făcut rândurile ce miai trimis și pe care le-am primit acum zece minute. De ce așa târziu? Ieri după masă am făcut un voiaj la Suraia. Ce m-a purtat pe acolo? Nimic altceva decât faptul de a-mi aduce bagajul, căci la plecarea din
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pozitiv. Am văzut că ai uitat chiar să pui data pe scrisoare, din graba de a mă pune în curent cu știrile. E o scăpare din vedere foarte naturală care îmi face cu atât mai plăcute și mai dragi rândurile trimise. Eu îți scriu acum cu aceeași grabă căci vreau ca imediat să expediez ambele scrisori la cutie. Desigur, nu am vreme să mă duc cu ele la poștă, dar orice cutie de poștă face acest serviciu. Duminică vei avea aceste
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
6 septembrie 1973 Dragul meu Alecu, Cu multă plăcere am găsit acasă scrisoarea de la tine pe ziua de 30 august când timp de două luni fusesem plecat în concediu cu întreaga familie. Bucuria cea mare mi-a cauzat-o fotografia trimisă care m a dus cu gândul în trecutul nu atât de apropiat. Noi suntem bine. Băiatul este în anul IV la Institutul Politehnic Iași iar fata este profesoară de chimie tot cu mine, la Trifești. Eu și cu Lorica - soția
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ies la pensie la 1 iulie 1975. Cu drag, Iliuță și Lorica Mardare. Trifești, 8 aprilie 1977 Dragii noștri, Cu ocazia sfintelor sărbători, urăm întregii familii un călduros Hristos a înviat, mulți ani cu sănătate și fericire. Am primit scrisoarea trimisă și suntem nerăbdători a ajunge în clipa întâlnirii colegiale. Consimt toate obligațiile și te felicităm pentru frumoasa dar greaua răspundere de a ne reîntâlni. Mai multe rânduri despre noi vei primi pe curând. Iliuță și Lorica. Trifești, 11 mai 1977
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și noi 9 jaluzele cu dimensiunea de 50 cm. lățime și 150 cm. lungime, mai urmează să căutăm două bucăți cu dimensiunea de 60 cm. lățime. Suntem în continuare în căutare, vom urmări și pe unde vom merge. Dacă suma trimisă nu acoperă cheltuiala, ne veți debita contul și la finalizarea operațiunilor vom achita promt și conștiincios. În privința jaluzelelor, ele sunt de culoare bej cu maro, se asortează bine și cu pereții verzi și de alte culori, nouă ne plac, bătaia
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dat trei zile concediu medical având traumatism intercostal, nu i-am scris până acum pentru că nu-i știam adresa. Cred că știi că le-am trimis fotografiile de la revederea din 1972, mulți nu mi-au confirmat de primire, iar cele trimise lui Harnagea mi-au venit înapoi. Vă urează sănătate și numai bine, Mohonea. Cu ocazia Noului an 1977, în felicitarea expediată, Mohonea mai nota: „Am reținut anul revederii noastre, urmează să știu data întâlnirii”. Craiova 29 iulie 1977 30 scrisori
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
că totul s-a terminat cu bine. La vârsta noastră deplasările se fac cu multă oboseală. Acasă am găsit scrisoarea trimisă cu ocazia împlinirii vârstei mele de 75 ani. Abia acum, țin să mulțumesc mult, mult de tot, pentru felicitările trimise, pentru atenție și pentru căldura ce rezultă din rândurile scrise și sentimentele de aleasă prețuire pe care mi le atribui. Poate pentru umila mea persoană sunt la gradul superlativ și nu le merit întru totul. Întotdeauna elevii văd în profesorii
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și fericire. Iartă-mă că nu pot răspunde și eu prezent, al tău, Iancu. O carte de vizită: prof. univ. dr. Ștefan Vancea, Laboratorul de Zoologie, Universitatea Iași, telefon 30588 - Vă mulțumește pentru urările de Anul nou și pentru fotografia trimisă, și la rândul meu vă exprim cele mai bune gânduri și calde urări de sănătate, fericire și prosperitate în toate. La mulți ani 1979 ! Șt. Vancea. Altă carte de vizită: La mulți și fericiți ani, cu sănătate, fericire și voie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
respectuoase sărutări de mâini. Cu cele mai bune gânduri, al D-tale Ștefan Vancea. O carte de vizită: prof. univ. dr. Ștefan Vancea, Laboratorul de Zoologie, Universitatea Iași, telefon 30588 - Vă mulțumește pentru urările de Anul nou și pentru fotografia trimisă, și la rândul meu vă exprim cele mai bune gânduri și calde urări de sănătate, fericire și prosperitate în toate. La mulți ani 1979 ! Șt. Vancea. Altă carte de vizită: La mulți și fericiți ani, cu sănătate, fericire și voie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Cu dragoste, Apostoleanu”. Pe o vedere tip Întreprinderea Poligrafică Sibiu, la 28 august 1987, din Iași, sosea la Bârlad următorul mesaj: „Cu ocazia zilei numelui, vă doresc sănătate și multe bucurii în viață. La mulți ani ! Mulțumesc pentru c.i. trimisă din Băile Herculane. Liniștea, odihna și băile sunt sigur că au adus un spor de sănătate. Cu toată dragostea, Apostoleanu” La 15 septembrie 1987 din Iași, sosea la Bârlad o vedere cu imaginea Teatrului Național, foto M. Volbură : « Iubite domnule
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai lăsând de jur-împrejur și o margine goală pentru iarbă? Fiul bunicii, sfârtecat în război de o mină, seamănă, întins pe batista din iarbă, cu o grămăjoară de frunze putrezite adunate de vânt. Cum de cutează o fotografie de pe front, trimisă ca veste de moarte, să confunde între ele lințoliul cu batista, omul cu o mână de frunziș? Nimeni n-a putut lua de pe umerii bunicii povara pierderii fiului ei. Așa cum mie caișii îmi aduceau aminte de tatăl meu mort, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
trupe auxiliare de bulgari de pe Volga, din oastea emirului de la Cetatea Albă, au ucis la începutul anului 1314 pe călugărul franciscan Angelo de Epoleto. Faptul nu a fost urmat de consecințe. O singură scrisoare a papei Clement al V-lea, trimisă, în 1 februarie același an, regelui Ungariei cerea întreprinderea unei cruciade, acordând tuturor credincioșilor iertare de păcate, dacă s-ar întâmpla să moară pentru apărarea credinței, împotriva „tătarilor păgâni” și a „schismaticilor” români. Bineînțeles că nimeni nu s-a mișcat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]