2,711 matches
-
lui de a face din prieteni și camarazi de luptă o comunitate de creștini în căutarea izbăvirii finale. Împreună cu prietenii și camarazii lui, înscriu, prin filele acestei cărți, o pagină în istoria neamului românesc pe care a săpat-o, cu trudă, sânge și sudoare Mișcarea Legionară. Mircea Nicolau Iubite cititorule, Netrebnic lucru este să vorbești despre tine însuți. Mai ușor mi-a fost să-mi mărturisesc păcatele decât să-mi arăt, cumva, virtuțile. Nu prezentarea suferinței personale sau colective aș vrea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scopul. Ultimului pe listă, dar nu celui din urmă, îi mulțumesc Centrului de Studii Românești din Iași, care a făcut posibilă publicarea biografiei lui Iorga scrisă de mine, și mai ales dlui Dr. Kurt W. Treptow pentru că a depus atîta trudă asupra manuscrisului meu. CUVÎNT ÎNAINTE Cu cele peste două mii de volume și douăzeci de mii de articole, N. Iorga concurează cu bune șanse pentru titlul de cel mai prolific savant din toate timpurile. În semn de înaltă prețuire a meritelor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
trei sute de ani mai devreme. Între timp, Iorga a continuat să citească literatură engleză: Bulwer-Lytton, Dickens și Thackeray. A citit (în portugheză) O Parnaso Lusitano, i-a citit pe Luis Camões și pe Gil Vicente și și-a croit cu trudă drumul spre opera originală danezonorvegiană a lui Bjornsterne Bjoernson. Se descurca bine în orice limbă, cu excepția celor slave și turanice. Era păcat, pentru că documentele românești de pînă în secolul al XVII-lea erau scrise în slavona bisericească un handicap pe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca Șeicaru) o considerau "un sertar cu fișe puse în dezordine care a fost răsturnat"50. Nici un istoric din sud-estul Europei nu poate să nu fie recunoscător pentru ceea ce a realizat Iorga. El i-a scutit pe mulți istorici de trudă, de confruntările cu birocrații și de ore lungi petrecute în arhive pline de praf și neîncălzite. Adnotările lui pot fi "deconcertante" sau "haotice", dar este mai ușor să le citești decît să-ți asumi sarcina de a descoperi documentele 51
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aceasta era evidentă în comportamentul lui Brătianu, chiar și în vocea lui, care cerea autoritar respect și era obișnuită (de generații) să i se răspundă prin supunere. Brătianu nu prea avea conștiință socială, considerînd că are prin naștere dreptul asupra trudei, sudorii și chiar a vieții țăranilor. Și, aidoma despoților orientali, punea pe același plan interesele lui personale și pe cele ale României. Pentru un om ca el, lucrul acesta nu era contradictoriu, ci complementar. I-a făcut României numai bine
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Germaniei", scria el în 1915, "încearcă să achiziționeze cît mai mulți sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante". Vorbind despre socialismul german, Iorga considera că muncitorul german era îmburghezit; ca "boier" ce era, standardul lui ridicat de viață avea nevoie de truda sclavilor. Așa încît muncitorul german era împotriva "raselor inferioare", de care avea nevoie doar în calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand și Reginei Maria, îi venea greu să accepte că dinastia regală română era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
se accentua. Sinteza analizei făcute de Iorga vieții și realităților moderne a fost "Agonia economiilor industriale". El nu înțelegea că, în ciuda unei recolte bogate și a unei producții industriale extraordinare, oamenii erau în continuare flămînzi și goi, trăgînd concluzia că truda umană submina fericirea oamenilor ca urmare a Revoluției Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum și a logicii carteziene. Individul era lăsat liber, pradă poftelor sălbatice și incapacității lui de a se adapta și de a prevedea viitorul. "Nebunia individului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unde lumina îl orbește, iar aerul este poluat de reziduurile fumului și înnegrit de particulele de cărbune. Aici, în locuința lui dintr-un colț al unui bloc, expus unui mediu în continuă schimbare și dezordonat, trudește acest biet om modern. Truda lui îl stoarce (de toată vlaga) și îl forțează să-și caute refugiu în plăceri care îi distrug nervii bolnavi. Martirul acesta al unei civilizații absurde e singur. Familia este (doar) o amintire. Atunci cînd nu este copleșit de necazuri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui august 1985, într-o după-amiază însorită, mă aflam în mașina mea în drum spre Garmisch-Partenkirchen, însoțit de cea de a treia doamnă Boeru, ca să mă întîlnesc cu Traian Boeru. Eram copleșit de un sentiment straniu: după atîția ani de trudă la biografia lui Iorga, aveam cum să-l întîlnesc pe asasinul lui. Conducînd pe autostradă, mașina în care ne aflam se pierdea într-o mare de vilegiaturiști, toți îndreptîndu-se spre sud. Erau alte vremuri, într-o Germanie nouă reprezentînd o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
p. 79 17 Șeicaru, op. cit., pp. 92-93. Șeicaru a fost studentul lui Iorga, menținînd relații strînse cu el în timpul Războiului cel Mare și după aceea. "Îmi amintesc", scrie Șeicaru, "nesfîrșita tristețe din ochii lui Nicolae Iorga. Poate că îneca în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica era abstractă prin definiție, sensibilizînd infinitul, și acesta este motivul, aceasta este explicația dezinteresului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Mihai Eminescu și emitent al unor medalii, insigne și plachete dedicate poetului; 25. Constantin Cublesan, scriitor și publicist, cadru didactic universitar, autor al lucrărilor "Eminescu în conștiința critică", "Luceafărul și alte studii eminesciene"; 26. Anca Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 27. Laurențiu Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 28. Mariana Dan (Șerbia), critic și istoric literar; 29. Ioan Dănilă, inițiatorul și coordonatorul unor acțiuni culturale privind sărbătorirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu; 30. Ioan
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
dedicate poetului; 25. Constantin Cublesan, scriitor și publicist, cadru didactic universitar, autor al lucrărilor "Eminescu în conștiința critică", "Luceafărul și alte studii eminesciene"; 26. Anca Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 27. Laurențiu Damian, realizator al filmului "Eminescu truda intru cuvânt"; 28. Mariana Dan (Șerbia), critic și istoric literar; 29. Ioan Dănilă, inițiatorul și coordonatorul unor acțiuni culturale privind sărbătorirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu; 30. Ioan Dumitru Denciu, prozator, eseist, profesor de limbă și literatura română
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică nu mai sta locului... Și mai nu-l prindea somnul de harnic ce era.” (I. Creangă, 167) • forme verbal-nominale: „Necunoscând că jertfa i-a fost în cer primită, Își socotește truda, mâhnit, neizbutită.” (T. Arghezi, 68) „Ajuns prea târziu acolo, n-a mai găsit pe nimeni...” (M. Preda, Cel mai iubit..., II, 110) • locuțiuni adverbiale: de aceea, de asta: „De-aceea zilele îmi sunt / Pustii ca niște stepe, Dar nopțile-s
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sa este apreciată și astăzi, reprodusă prin si turi și volumele vremii așa cum o găsim în lucrarea h ușanului Avram D.Tudosie „Podgorii românești în literatură” din care reproducem poezia: Dionysos plânge în Cotnar Strugurii Din miere, din tăcere, din trudă, din paparudă, din cântec, din jivine, din suspine, din stea, din lalea, din soare, din Carul Mare, din humă, din cărbuni, din nebuni, din mine, din tine, mor, tulburător, în vii, Amin! ȘTEFAN BOBOC -PUNGEȘTEANU Născut la 14 mai 1932
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
declari la Cotnari, că nu bei Cotnar! Cum să mai fii ale s? Și așa am ajuns deputat. Am sărbătorit victoria în alegeri la un canton silvic din împrejurimi. Șeful pădurarilor, un oltean hât ru, m-a asigurat că, datorită trudei lui persuasive, m-a votat tot personalul silvic. „Ia spune - l-a ridicat în picioare pe pădurarul cu nume predestinat (Minciună) - cu cine ți-am spus eu să votezi?” Minciună nu mă văzuse până atunci, ia poziție de drepți, mă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
toamnă binecuvântată de roadele pământului. Se inaugura o pivniță de stat și era zarvă mare la Cotnari. Mașini zgomotoase urcau și coborau pantele. Retras în sihăstria sa, bătrânul, mult mai bătrân decât cei cincizeci și patr u de ani de trudă literară pe care îi număra, dar prea se meț, cu mustățile lui înviforate și cu privirea albastră, directă, spre a putea fi etichetat bătrân, scria la o măsuță de lemn. Venind vorba de vârstă, mi am amintit că în 1933
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
câștigat pe viață un bun și drag tovarăș. Cu toată legătura aproape frățească, după bucuria și căldura revederii, Irimia s-a tulburat grozav, întunecându-se mai ceva ca vremea de afară, când a auzit de scopul vizitei tovarășului său. Multă trudă și dibăcie de cuvinte a împletit Rareș, chemând în ajuto r și o u șoară formă de șantaj sentimental, până când Neculai Irimia, rebel și proscris încă din septembrie, a început să-și ogoaie teama, revolta și pornirea răzbunătoare ce o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
locuri se subțiase pe cuprinsul întinsorii, fiind purtată de vifore dinspre deschiderea și lumina acestor locuri, spre dosurile și încâlcelile depărtărilor. Ajunși în răscruce, aproape de înserare, au întâlnit cele aflate în orice așezare, în timp de iarnă. Cărările ușurau mult truda călătorului, iar fumurile hogeagurilor îndemn au vrere a omului și animalului întovărășitor spre tihna și căldura căminului și șurii. Drumeții zăpezilor au tras la curtea boierească, mult adăugată, fiind întâmpinați și așezați cu cinste, ca adevărate fețe ale sfatului țării
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Turculeț. - Să încercăm, răspunse domnul de Marenne, după o clipă de șovăire. Într-adevăr n-avem de a face cu cee a ce vedem, primitiv, simplu și gol, ci cu o complicație întreagă în care intră și foamea, setea și truda. Pregătindu-și gustarea după metoda oșteanului, o înghiți și se miră: - Pâine, ceapă și filosofie: bun lucru! - Cu condiție să nu fie prea des, adause Ruse t. De Marenne gustă din nou vinul și-l aprobă cu desăvârșită îngăduință. Atunci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mele, unde îmi luminează biblioteca. Timpul liber îl petrec citind cărți. Îmi place să citesc , pentru că din cărți aflu lucruri interesante. Cartea, pentru mine, este un tovarăș de viață. Dintr-o carte, eu pot cunoaște bogățiile țării, taina, frumusețile orașelor, truda țăranului care lucrează din zori până la asfințit de soare. De ziua mea, am primit o carte de la un prieten și mi-a făcut o mare bucurie. Când citesc o carte, un sentiment de dragoste îmi umple inima, deoarece cartea este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Anton Holban sunt superioare romanelor, a contribuit poate faptul că scriitorul și-a declarat preferința pentru „genul scurt”. „Mai am o serie de nuvele, rătăcite prin diferite reviste, care ar putea apare în volum. M-au costat cea mai multă trudă, și consider nuvela ca incomparabil superioară romanului, cu tot cadrul ei restrâns. De sine stătător ar trebui să apară La mormântul Irinei, ca o continuare a romanului O moarte care nu dovedește nimic. Unii au protestat: aceleași personagii! Nu sunt
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
alteori nu mă mai interesează.” Efectele acestei sisifice și distrugătoare autoanalize vizează alienarea, înstrăinarea, “greața” față de Ceilalți și de sine însuși: “Mă duc cu mine și nu mă cunosc, cu toate că mă observ cu o grijă migăloasă și o trudă inutilă. Vreau să pricep pe alții! Mă mir cum pot suporta să târâi cu mine, pretutindeni, pe mine, streinul. Și uneori acel strein e blând, agreabil, dar alteori e odios cu egoismul lui. Și eu îl port mereu cu mine
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
se potrivește; să observe care este zestrea lor naturală, cum se poate ea spori și ce se poate face în acest sens... Trebuie să dezvoltăm cît se poate de mult aptitudinile naturale ale fiecărui copil, dar trebuie să renunțăm la truda zadarnică de a impune cuiva un caracter care nu este al său."65 3.4. Curiozitatea Pornind de la observația că la vîrstă fragedă copilul este mai puțin apt pentru raționament decît pentru lucrurile concrete, Fénelon preconiza să se axeze instrucția
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
răbdare și de mult tact din partea educatorului: "La început lucrurile n-au mers atît de lesne, dar, cu răbdare și cu stăruință, (Gargantua) a ajuns să prețuiască plăcuta îndeletnicire a învățăturii, părîndu-i a fi mai mult o petrecere regească, decît truda silnică a unui școlar"88. Susținînd un învățămînt activ, plăcut, preocupat în aceeași măsură de educația intelectuală și de cea fizică și de grija ca toată activitatea să se desfășoare într-o atmosferă de cuviință și moralitate, garantate de prezența
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
pot fi investite în vederea unor noi câștiguri) și izbește, în mod dureros, în suma de înmormântare a țăranului cu pensie de la CAP, căruia i se ia încă o dată tot ceea ce a reușit să adune de-a lungul unor ani de trudă și de renunțări sub limita omenescului. Veți spune că nu ne putem împiedica în astfel de amănunte când este vorba despre viitorul țării și voi răspunde că nu sunt amănunte nesemnificative. Această înmormântare creștinească (al cărei preț a fost scump
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]