7,327 matches
-
o opțiune indirect comportamental], de tipul: „M] oblig s] respect principiul de a fi bun” sau: „Îmi însușesc obligația de a respecta tr]s]tură de competitivitate din mine: nu voi face nimic pentru a schimba acest lucru”. Tr]s]tură definitorie a unei opțiuni este aceea c] exist] o posibilitate pe care agentul o poate realiza sau nu. El poate s]vârși acțiunea A, l]sând principiul de a fi bun s] îl conduc] în acțiunile sale, sau poate r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
certitudine dac] o înțep]tur] este sau nu mai grav] decât fracturarea brațului, ins] nu pot aprecia cu precizie dac] r]ul provocat de fractur] este mai mare pentru mine decât r]ul suferit de c]tre altcineva din cauza înțep]turii. La aceasta ne referim atunci când vorbim despre „imposibilitatea de a compara utilitatea interpersonal]”. În momentul în care refuz]m s] ne angaj]m în realizarea acestei comparații, consecințele practice pot fi dezastruoase. Am fi copleșiți de mulțimea unor alternative de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] o împart] și cu alți oameni? O virtute dominant]?”. Doctrina creștin] a sustinut adesea ideea c] umilință reprezint] una dintre cele mai mari virtuți, în timp ce mândria constituie cel mai mare viciu. În al doilea rând, virtuțile sau tr]s]turile de caracter pot fi analizate și atunci când se afl] în opoziție. Caracterul Dorotheei este marcat pe de o parte de ceea ce în Evul Mediu se chema „fidelitate”, „statornicie” în era victorian] și „loialitate” în zilele noastre. Aceast] virtute este diametral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Caracterul Dorotheei este marcat pe de o parte de ceea ce în Evul Mediu se chema „fidelitate”, „statornicie” în era victorian] și „loialitate” în zilele noastre. Aceast] virtute este diametral opus] dorinței de libertate a personajului. Analizate individual, ambele tr]s]turi sunt pozitive: loialitatea o ajut] pe Dorothea s] dep]șeasc] problemele c]sniciei, în timp ce autonomia proprie o împiedic] s] fie dominat] de alții. În acest caz, ne întreb]m dac] o persoan] onest] poate s] divorțeze din simplul motiv al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umane, bazat] pe ansamblul calit]ților, care ofer] o anumit] concepție referitoare la sensul vieții. Obișnuită întrebare privind sensul vieții devine mult mai ampl], comportând mai multe aspecte: dac] individul simte sau nu c] ocup] un loc în viat] al]turi de alte persoane fâț] de care are un angajament afectiv, dac] activitatea pe care o desf]șoar] este în concordant] cu caracterul s]u, dac] scopurile personale fac parte dintr-un proiect colectiv de durat] inițiat înaintea nașterii sale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
virtuții Înțelegerea teoriei moderne a virtuții este imposibil] f]r] o analiz] prealabil] a istoriei eticii. Vechii greci (mai ales Socrate, Platon și Aristotel) au adus contribuții în trei direcții. În primul rând, ei au acordat important] virtuților (tr]s]turilor de caracter) în calitate de subiect al eticii. Astfel, Republica a lui Platon descrie virtuțile încurajate de democrație, oligarhie, tiranie și meritocrație. În al doilea rând, au fost analizate virtuțile de bâz], cum ar fi curajul, cump]tarea, înțelepciunea și corectitudinea. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
raționali, ei nu sunt c]l]uziți de dorințe obișnuite; nu sunt influențați nici chiar de dorința de a fi recunoscuți că persoane oneste sau de dorința de a tr]i cu un sentiment pl]cut și de a înl]tură suferință. Prin această, Kant a urm]riț s] explice caracterul moral prin transcenderea dorințelor banale formate în cadrul anumitor societ]ți și în anumite perioade ale istoriei. Din acest motiv teoria să a fost una deosebit de abstract], dar în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un moment dat și asupra importanței curajului în viat]. Aici apar dou] aspecte interesante. În primul rând se pune problema dac] cineva poate fi curajos f]r] a ști ce înseamn] curajul. În al doilea rând, este vorba despre leg]tură dintre curaj și cunoaștere sau alte virtuți. Primele discuții filosofice pe aceast] tem] se reg]sesc în Dialogurile lui Platon, în care Socrate se înfrunt] cu generalii atenieni Laches și Nicias cu privire la definiția curajului. Înaintea lui Socrate, curajul era, f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
damnabile, modul de formare a manierelor personale precum și concepțiile proprii asupra liberul arbitru, subliniaz] ideea c] oamenii pot s] își dezvolte său s] își modifice caracterul în mod deliberat. Limită pan] la care este posibil] aceast] modificare a tr]s]turilor și a caracterului personal este un aspect care dep]șește subiectul eseului de fâț]; cu toate acestea, o concluzie general] ar fi aceea c] situațiile de criz] îi pot obligă pe oameni la o reevaluare a valorilor fundamentale proprii, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și aceste aspecte ocup] un loc atât de important în cadrul existenței, este clar c] acest inconvenient este greu de dep]sit. Filosofia modern] ridic] numeroase probleme pe tema virtuților, cum ar fi dimensiunea responsabilit]ții personale în formarea caracterului, leg]tură dintre caracter și maniere, dintre caracter și prietenie precum și analiza unor tr]s]turi personale, cum ar fi puterea de a ierta, loialitatea, rușinea, vina și regretul. În plus, ea este preocupat] și de analiză viciilor universale, printre care dependența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest inconvenient este greu de dep]sit. Filosofia modern] ridic] numeroase probleme pe tema virtuților, cum ar fi dimensiunea responsabilit]ții personale în formarea caracterului, leg]tură dintre caracter și maniere, dintre caracter și prietenie precum și analiza unor tr]s]turi personale, cum ar fi puterea de a ierta, loialitatea, rușinea, vina și regretul. În plus, ea este preocupat] și de analiză viciilor universale, printre care dependența de droguri, setea de bani și c]utarea performanței sexuale; se adaug], de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c], în cadrul datoriei generale de a dovedi compasiune, reducerea s]r]ciei extreme deține un statut special, iar în situații normale o persoan] c]reia îi pas] ar avea motive s] contribuie la reducerea s]r]ciei extreme, al]turi de celelalte lucruri despre care îi pas]. Dar de ce s] ne pese? În timp ce, în încercarea de a oferi un r]spuns, mulți vor pune accentul pe intuiția moral] conform c]reia avem datoria de a dovedi compasiune fâț] de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este de datoria cuiva s] ajute la diminuarea suferinței în afara propriei ț]ri deoarece cei care sufer] aparțin unei alte societ]ți și, prin urmare, unei comunit]ți morale diferite. Datoriile apar între membrii aceleiași comunit]ți, determinate de leg]turile cooper]rii și reciprocit]ții. Dac] insist]m asupra datoriei de a micșora suferință, a celei de a face bine, de a respecta drepturile sau datoriei de a implementa dreptatea social], vom observa c] toate acestea sunt limitate de contextul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
negativ în sine, distinct fâț] de orice consecinț] c]reia i-ar putea da naștere. O alt] alternativ] ar putea-o constitui faptul c] principiul nu este de sine st]ț]tor, ci pornește de la preocuparea pentru binele oamenilor, al]turi de convingerea c] ființele umane au de suferit în urmă dispariției speciilor. Explicitarea angajamentul etic este primul pas înspre a-l supune unei evalu]ri critice sau argument]ri. Această din urm] se impune în cazul în care trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constitui un fundament etic de combatere a exploat]rilor miniere. Sau, am mai putea putea considera c] un alt motiv pentru care li se atribuie valoare moral] viet]ților este frumusețea. În unele cazuri, frumusețea face referire la tr]s]turi generale, externe, cum este cazul tigrilor, balenelor, orhideelor sau proteelor. Mai mult, frumusețea poate face referire la anumite detalii specifice funcțion]rii biologice a lucrurilor. Obiectele precum rocile, dunele, sateliții lipsiți de viat], bergurile au frumusețe, deci, dac] această reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identifica un criteriu decisiv de valoare moral] în etică respectiv] și de a demonstra c] aplicarea strict] a acestuia potențeaz] trecerea spre un alt tip de etic]. O alt] modalitate este aceea de a evidenția existența unor noi tr]s]turi morale care sunt luate în calcul de o etic] mai restrictiv]. O asemenea tr]s]tur] poate fi proprietatea de obiect natural, si anume, un obiect care nu este rezultat al tehnologiei umane sau al culturii. Rocile sunt obiecte naturale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind determinante de valoarea moral], aceste ultime propriet]ți ne orienteaz] fie spre holismul ecologic, fie spre o etic] mixt] datorit] faptului c] ele constituie chintesența ecosistemelor și a biosferei. Acceptarea lor că determinanți de valoare moral] ofer], al]turi de motivele rezultate din eticile analizate anterior, o bâz] de combatere a politicilor care duc la dezechilibre ale ecosistemelor. Cum se poate stabili dac] posibilii factori determinanți de valoare moral] sunt într-adev]r astfel? S] lu]m caracterul natural și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În cele ce urmeaz] va fi prezentat un scurt rezumat al acestor dezbateri. iv. Acțiuni și omisiuni/a omor] și a l]să s] moar] A împușca pe cineva reprezint] o acțiune: a nu reuși s] ajuți victima unor împușc]turi este o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât pe B. Dac] C nu face nimic pentru a salva viața lui B, înseamn] c] C l-a l]sat pe B
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
membru al echipei ar dinamita zona din apropierea omului mai gras, am putea spune c] el a intenționat s] îl omoare pe cel gras sau doar c] a prev]zut-o că pe o consecinț] a eliber]rii echipei, de a înl]tură trupul omului gras din intrare sau de a-l face s] explodeze? Dac] cineva dorește s] afirme c] moartea omului gras a fost în mod evident intenționat], atunci, cum se deosebește acest caz de cel în care un medic poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate termină în acest punct. Personalitatea este important] în calitate de criteriu inclusiv pentru statutul moral: orice teorie care neag] un statut moral egal anumitor persoane trebuie respins]. Dar personalitatea pare mai puțin plauzibil] ca motiv de excluziune, din moment ce pare s] înl]ture persoanele aflate în perioada infantil] sau indivizii handicapați lipsiți de acele capacit]ți mintale și sociale caracteristice persoanelor. Mai mult, așa cum arăt] cei care se opun avortului, istoria demonstreaz] c] grupurile dominante pot conferi opresiunii un caracter rațional, argumentând c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care actele sexuale par în sine acceptabile moral, dar care, datorit] circumstanțelor, produc urm]ri extrem de d]unatoare pentru terți. Morală tradițional] occidental] 1) Dualismul în Grecia Antic]; Inc] din secolul al V-lea î.Hr., pitagoreicii postulau în cadrul înv]ț]turilor un dualism puternic între trupul supus morții și sufletul nemuritor. Animați de credință în unitatea întregii vieți, aceștia înv]tău c] sufletele individuale erau p]rți ale sufletului universal și divin. Pitagoreenii susțineau ideea potrivit c]reia rostul autentic al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a c]ror pasiune excludea celibatul („Dac] nu se pot st]pani, s] se c]s]toreasc], pentru c] este mai bine s] se c]s]toreasc] decât s] ard]”) (Cor. 7,9). A avertizat asupra faptului c] sexul, al]turi de celelalte lucruri ale acestei lumi, trebuie s] fie subordonat dobândirii mântuirii eterne („Cine nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului... dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii”) (Cor. 7, 32-33). Deși Sfanțul Pavel postula un ideal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trebuie s] fie subordonat dobândirii mântuirii eterne („Cine nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului... dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii”) (Cor. 7, 32-33). Deși Sfanțul Pavel postula un ideal aflat în contradicție cu înv]ț]turile Noului Testament și, desi influențat de tendințele dualiste grecești, a fost aproape de a sugera c] sexul este un r]u în sine. Pe m]sur] ce Biserică dorea s] realizeze convertiri în rândul neamurilor, moștenirea să ebraic] tindea s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consimt]mânt reciproc, voluntar și în prealabil anunțat. În loc s] se concentreze asupra unei concepții particulare a instituției c]s]toriei sau a unei înțelegeri particulare a funcției adecvate a sexului sau a unei percepții că lege natural] a leg]turii necesare între sex și personalitatea uman], aceast] abordare subliniaz] importantă autonomiei umane, reflectate în acțiunile pe care alegem s] le întreprindem. Reprezentanții s]i susțin c] cele mai importante valori sunt libertatea individual] și autonomia. De aceea, este considerat] despotic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au capacitatea de a consimți informat (cazul minorilor, al persoanelor cu disabilit]ți mintale, sau al nonoamenilor) sau în cazul în care apare constrângerea explicit] (de exemplu, ameninț]ri sau șantaj), forța (silirea), viclenia (convingerea celuilalt de a accepta leg]tură amoroas] înșelându-l cu privire la natură actului sau a m]surii sentimentelor sale). 2) Critică libert arianismului Cea mai evident] slăbiciune a acestei abord]ri este faptul c] ignor] numeroase deform]ri care apar în cadrul acestui contract: p]rțile unui contract
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]