2,374 matches
-
d mentalitatea adversarilor; �n acest scop, at�ț rom�nii c�ț ? i ungurii ar trebui s? se pun? unii �n locul celorlal? i. Ceea ce este pu? în probabil s? se �nt�mple cur�nd. Sub domină? ia austriac? , Bucovina fusese ivadat? de ucraineni, germani ? i evrei. Iorga consideră Basarabia drept cea mai iredentist? regiune, �? inutul Mor? ilor� � al rom�nilor �ngropa? i �n cimitire ? i cel al cadavrelor vii8. Mul? i rom�ni considerau anexarea Basarabiei de c? tre Rusia drept primul pas spre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a cerului�200. Austria �? i guverna partea din monarhia dualist? mai tolerant dec�ț Ungaria, dar austriecii nu erau �ng? duitori fă?? de rom�nii din Bucovina. Ana? ionalii habsburgi reu? iser? s? cople? easc? populă? ia rom�neasc? autohton? cu ucraineni, evrei, germani, chiar ? i cu polonezi, iar austriecii reac? ionau brutal �mpotriva manifest? rilor na? ionalismului rom�n. Iorga consideră Bucovina că f? c�nd parte din Moldova. Atunci c�nd a vizitat Universitatea de la Cern? u?i, rectorul evreu Adler l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o minoritate nemul? umit? care nu avea nici m? car preten? ia c? accept? administra? ia rom�neasc?. �ncuraja? i de Ungaria, nu f? ceau altceva dec�ț s? a?tepte momentul potrivit 3. Pe l�ng? ei, mai erau ? i ucrainenii, bulgarii ? i lipovenii (ru? i de credin?? pravoslavnic?) din Moldova ? i din Delta Dun? rîi. Erau aproape o jum? țațe de milion de germani, să? îi ardeleni, ? i de ? vabi din Banat. Să? îi au f? cut pace cu administra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mie de membri ? i nu a constituit niciodat? un partid important �n perioadă interbelic?. Printre membrii lui se aflau pu? ini etnici rom�ni, dar, �n schimb, un mare num? r apar? în�nd a? a?numitelor na? ionalit?? i �ostile�: unguri, ucraineni ? i mul? i evrei. �ncep�nd din anul 1920, Iorga nu a mai avut nici o oscila? ie. Mult �nainte că Stalin s? fi transformat Cominternul �ntr? o sec? ie a Comisariatului Sovietic al Poporului pentru Afaceri Externe, Iorga consideră Uniunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
realit?? ile de acum erau diferite. Teoretic, Iorga �mp? r? ea minorit?? ile �n dou? grupe. Prima avea �drepturi istorice�, cum s�nt secuii ? i să? îi din Transilvania. A doua avea �drepturi contractuale�, adic? minorit?? ile care fuseser? �aduse�, că ucrainenii, evreii ? i austriecii. Iorga nu era consecvent �n defini? iile pe care le d? dea. Uneori spunea c? �Rom�nia este foarte norocoas? c? are pe teritoriul ei o simbioz? cultural? german? , latin? ? i slav? �. Ulterior a uitat de minorit?? ile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de neconceput pentru el. �n 1934, Biserica Ortodox? din Transilvania a luat atitudine �mpotriva lui Iorga, subliniind faptul c? , de? i era ortodox, sprijinea Biserică Unit?. Pe de alt? parte, Biserica Unit? din Bucovina era puternic înfiltrat? de na? ionali? ții ucraineni. Iorga a atacat? o. Nici una dintre aceste lu? ri de pozi? îi nu avea vreo leg? tur? cu credin? a, ci numai cu m? sura �n care aceasta servea drept mijloc de r? sp�ndire a na? ionalismului rom�nesc98
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nii o �persecutau�, iar ru? îi (chipurile) au salvat? o. �El a respins afirmă? ia privind existen? a unei a? a?numite �limbi moldovene? ți�. Atunci c�nd sovieticii s? au felicitat pentru restabilirea �fraternit?? îi� dintre ru? i, ucrainenii ? i evreii din Basarabia, Iorga le? a amintit prompt despre �fraternitatea din timpul pogromului de la Chi? în? u�, din 190313. A f? cut repetate apeluri la populă? ia Basarabiei ? i a Bucovinei de Nord că, dac? cineva pune m�na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
slovaci, turci, ucraneni, vlahi)17; în Serbia ar fi, potrivit recensământului din 2002 și ținând seama de definiția dată în legea națională, muntenegreni, iugoslavi, albanezi, bosnieci, bulgari, bunievți, vlahi, goranți, unguri, macedoneni, musulmani, germani, rromi, români, ruși, ruteni, slovaci, sloveni, ucraineni, croați, cehi18; Austria a inclus minoritățile croată din Burgenland, slovenă, ungară, cehă, slovacă și rromă 19; în Italia, conform legii, sunt avute în vedere populațiile care vorbesc albaneza, germana, catalana, croata, greaca, franceza, franco-provensala, friuliana, ladina, occitana, sarda și slovena
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că de cîteva ori fusesem la doi pași de virtualul canal al diferendului de-acum cu Ucraina (deci cu Rusia). Dar de-atunci a murit o lume. A murit un timp. Cine-ar fi îndrăznit, în1978, să-i înfrunte pe ucraineni (deci pe ruși) în chestiunea unui canal dubios strategic! Nici chiar "disidentul" lagărului, țanțoșul Ceaușescu. Acum se poate. Rezultatul? Nul, deocamdată: același imperialism ne impune același sfidător statut. Singura consolatoare diferență: se poate spune orice. Cu voce tare. Inimaginabilă atunci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Satu Mare, Oradea, Arad și Timișoara, spre a se apropia de Dunăre. Până la sud de Mureș ne învecinăm cu Ungaria, de aici până la Dunăre, cu Iugoslavia. Statul român avea șase state vecine pe uscat, iar popoarele vecine erau: sârbii, bulgarii, ucrainenii, polonii, cehii, slovacii și ungurii. Imediat după înfăptuirea Marii Uniri, conducerea statului român a ținut seama de faptul că în noile frontiere nu puteau fi cuprinși toți românii. În Memoriul prezentat Conferinței de pace, în ședința de la 1 februarie 1919
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decât ei”. După criteriul etnic, românii reprezentau mai mult decât majoritatea absolută a populației, ceea ce întărea caracterul național unitar al statului. Potrivit recensământului din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
relua obiectivele Rusiei în continuarea războiului. Conținutul acestor declarații era comunicat de C. Diamandy, reprezentantul nostru la Petrograd, lui Brătianu, prin raportul din 24 martie/6 aprilie 1917. Satisfacerea aspirațiilor naționale ale popoarelor subjugate de Austro-Ungaria și de Turcia, unirea ucrainenilor din provinciile austriece cu Rusia nu constituau - după Miliukov - o anexare și, ca atare, nu contraveneau atitudinii Aliaților. „În aceeași ordine de idei - nota Diamandy - vorbind despre Constantinopol și Strâmtori, domnia sa observă că remiterea lor Rusiei nu este în contradicție
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În cele aproximativ două decenii de dezvoltare ca parte integrantă a României, Basarabia a contribuit substanțial la asigurarea sporului natural al populației statului român. Structura etnică, conform Recensământului din 1930, era următoarea: 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ruteni, ucraineni, 7,2 % evrei, 5,7 % bulgari, 3,4 % găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a fost rezultatul, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
639.040 de locuitori; structura etnică era următoarea: 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 polonezi ș.a. Dintre celelalte localități urbane, amintim aici: Cetatea Albă - 34.485 locuitori, din care 12.723 ruși, 10.179 ruteni, ucraineni, 5.092 români, 4.239 evrei ș.a.; Tighina - 31.384 (15.116 ruși, 8.279 evrei, 5.464 români); Bălți - 30.570 (14.229 evrei, 8.869 români, 5.426 ruși) ș.a.. În cadrul României întregite, în Basarabia au fost înfăptuite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Moscovei, autorul „descoperă” cinci „argumente”. „În primul rând, ocupând după 17 septembrie raioanele de răsărit ale Poloniei, Uniunea Sovietică a salvat de la robia fascistă peste 13 milioane de oameni, care populau acest teritoriu”, din care 11 milioane ar fi fost ucraineni și bieloruși. Polonia interbelică era - spune autorul (o astfel de apreciere se referă și la România), un stat ultrareacționar, ultranaționalist, multinațional, cu o politică forțată de polonizare a ucrainenilor, bielorușilor și lituanienilor. „Din acest motiv, când Armata Roșie a intrat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care populau acest teritoriu”, din care 11 milioane ar fi fost ucraineni și bieloruși. Polonia interbelică era - spune autorul (o astfel de apreciere se referă și la România), un stat ultrareacționar, ultranaționalist, multinațional, cu o politică forțată de polonizare a ucrainenilor, bielorușilor și lituanienilor. „Din acest motiv, când Armata Roșie a intrat în Polonia, mai exact în Ucraina de Vest și Bielorusia de Vest, a fost întâmpinată cu adevărat ca eliberatoare”. Atunci când Armata Roșie a trecut frontiera, statul polonez nu mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
însă surprinși de pretențiile asupra unei părți din Bucovina. Totodată, s-a dezlănțuit o intensă acțiune propagandistică sovietică, de negare a apartenenței Basarabiei la teritoriul românesc, de condamanre a politicii interne și externe a statului român, anunțându-se „eliberarea” moldovenilor, ucrainenilor și rușilor asupriți de guvernul regal român. În mai-iunie 1940, Regele și guvernul de la București și-au exprimat dorința unei apropieri de Reich, dar, alarmați de prețul cerut (inclusiv cedări teritoriale în favoarea vecinilor), au amânat luarea unei decizii, mai ales
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabiei, „cu orice preț” Uniunii Sovietice, era motivată prin „luarea cu forța” a acestui teritoriu de către România în anul 1918, „folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei”. Era reluată „teza” formulată în 1917-1918 cu privire la apartenența Basarabiei, „populată în principal de ucraineni”, la Ucraina, acum la R.S.S. Ucraineană. Și marea majoritate a populației din partea de nord a Bucovinei, revendicată prin Notă, este legată de Ucraina Sovietică „prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională”. Transmiterea acestui teritoriu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
V. M. Molotov își exprima satisfacția pentru alipirea Basarabiei și a nordului Bucovinei la Uniunea Sovietică, prezentând evenimentele ca și cum „conflictul de 22 de ani dintre Uniunea Sovietică și România a fost rezolvat pe cale pașnică”, iar locuitorii acestor teritorii, „cu preponderență ucraineni și moldoveni, au obținut posibilitatea să se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă, viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români [...]. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cunoștință că Consiliul Miniștrilor poporului Republicei Poporane Ucrainene găsește necesar să informeze guvernul imperial german asupra următoarelor: Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicei Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean și cel moldovenesc, se întrepătrund, nu încape nici o îndoială că în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc cu preferință ucraineni, iar în cea de Sud (între gurile Dunării și Nistrului și litoralul Mării Negre) ei au o majoritate relativă. Astfel
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
le poate reprezenta numai ea. Sfatul Țării, bazându-se pe trecutul istoric al Basarabiei, care în mod istoric s-a format într-o regiune unitară indivizibilă, iar pe de altă parte, având în vedere interesele economice ale țării, arată poporului ucrainean nedreptatea amestecului Ucrainei în treburile Moldovei. Republica Moldovenească ca și cea Ucraineană mult timp au suferit sub regimul crud al țarismului, ambele au trecut calvarul luptei pentru libertate, și când scopul a fost atins, când amîndouă republicile au devenit independente
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în Basarabia această imigrație ucraineană atât de importantă. Desigur nu în orașe, pentru că populația totală a celor 12 orașe principale din Basarabia nu este în momentul de față decât de 490 mii locuitori, care în mod evident nu sunt toți ucraineni; deci la țară ar fi trebuit să emigreze ucrainenii în mase formidabile după 1870 și s-ar fi stabilit acolo în dauna țăranilor români. Este inutil să se spună că un astfel de exod, fără exemplu din epoca migrației popoarelor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu în orașe, pentru că populația totală a celor 12 orașe principale din Basarabia nu este în momentul de față decât de 490 mii locuitori, care în mod evident nu sunt toți ucraineni; deci la țară ar fi trebuit să emigreze ucrainenii în mase formidabile după 1870 și s-ar fi stabilit acolo în dauna țăranilor români. Este inutil să se spună că un astfel de exod, fără exemplu din epoca migrației popoarelor din Evul Mediu, n-ar fi trecut desigur neobservat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ori nimeni n-a auzit niciodată vorbindu-se de el; că nu pericolul ucrainean, ci numai cauze economice profunde și bine determinate ar fi putut determina pe țăranul român bogat, prolific și laborios, să-și cedeze bucata de pământ ancestrală ucrainenilor și că aceste cauze economice nu s-au produs niciodată până în prezent; că o colonizare ucraineană propriu-zisă nu există de fapt decât în extremitatea nordică a Basarabiei, adică pe vechiul teritoriu al fortăreței Hotin, de unde turcii au alungat populația românească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la 1712 până la 1812; și în sfârșit, că este himeric și în zadar să se caute mase ucrainene mari în Basarabia unde numărul lor atinge doar 210 mii suflete. A susține în aceste condițiuni că există în Basarabia mai mulți ucraineni și ruși decât moldoveni ar echivala cu aceea că există mai puțini polonezi decât ruși în Polonia rusească și mai mulți ruși decât ucraineni în Ucraina. Este deci inutil și fără importanță să se facă caz de afirmațiile înșelătoare lansate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]