2,479 matches
-
al unei universități trilingue la Alcalà de Henares și editor al unei Biblii poliglote, și Juan Luis Vives, Astfel, către 1540 mișcarea umanistă cuprinde întreaga Europă apuseană, unificând în același ideal acest mod de gândire optimist, încrezător în progresul omenirii. Umanismul antrenează crearea unor noi discipline și sfere de activitate ca Geografia, Cosmologia, Filozofia politică, Teoria istoriei și implică libertatea și independența față de religie dând astfel impuls reformei religioase. Umanismul permite eliberarea gândirii omului de cadrul îngust al dogmelor și apariția
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
același ideal acest mod de gândire optimist, încrezător în progresul omenirii. Umanismul antrenează crearea unor noi discipline și sfere de activitate ca Geografia, Cosmologia, Filozofia politică, Teoria istoriei și implică libertatea și independența față de religie dând astfel impuls reformei religioase. Umanismul permite eliberarea gândirii omului de cadrul îngust al dogmelor și apariția spiritului de toleranță. Umanismul respinge în mod clar apelul la credințe supranaturale pentru soluționarea problemelor umane, dar nu și credințele însele; unele curente umaniste sunt chiar compatibile cu unele
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
noi discipline și sfere de activitate ca Geografia, Cosmologia, Filozofia politică, Teoria istoriei și implică libertatea și independența față de religie dând astfel impuls reformei religioase. Umanismul permite eliberarea gândirii omului de cadrul îngust al dogmelor și apariția spiritului de toleranță. Umanismul respinge în mod clar apelul la credințe supranaturale pentru soluționarea problemelor umane, dar nu și credințele însele; unele curente umaniste sunt chiar compatibile cu unele religii. El este în general compatibil cu ateismul și agnosticismul, dar acestea din urmă nu
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
dar nu și credințele însele; unele curente umaniste sunt chiar compatibile cu unele religii. El este în general compatibil cu ateismul și agnosticismul, dar acestea din urmă nu îi sunt "necesare". Cuvintele "ignostic" (american) și "indiferentist" (britanic) sunt uneori aplicate umanismului pe motiv că acesta este un proces etic, nu o dogmă asupra existenței sau nu a zeilor; umaniștii pur și simplu nu au nevoie să se preocupe de asemenea probleme. Agnosticismul sau ateismul singure nu implică în mod necesar umanismul
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
umanismului pe motiv că acesta este un proces etic, nu o dogmă asupra existenței sau nu a zeilor; umaniștii pur și simplu nu au nevoie să se preocupe de asemenea probleme. Agnosticismul sau ateismul singure nu implică în mod necesar umanismul; multe filosofii diferite și uneori incompatibile se întâmplă să fie ateiste. Nu există nicio ideologie unică și niciun set de comportamente unic la care să adere toți ateii, și nu toate dintre cele proprii ateilor sunt umaniste. Pe tărâm literar
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
întâmplă să fie ateiste. Nu există nicio ideologie unică și niciun set de comportamente unic la care să adere toți ateii, și nu toate dintre cele proprii ateilor sunt umaniste. Pe tărâm literar cel puțin, a existat în Occident un umanism creștin viguros și fructuos, începând cu Erasmus din Rotterdam și terminând cu un Georges Bernanos sau orice alt scriitor cu sensibilitate religioasă care se revendică de la umanism. De vreme ce umanismul include curente intelectuale trecând printr-o mare varietate de gândiri filosofice
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
ateilor sunt umaniste. Pe tărâm literar cel puțin, a existat în Occident un umanism creștin viguros și fructuos, începând cu Erasmus din Rotterdam și terminând cu un Georges Bernanos sau orice alt scriitor cu sensibilitate religioasă care se revendică de la umanism. De vreme ce umanismul include curente intelectuale trecând printr-o mare varietate de gândiri filosofice și religioase, mai multe ramuri ale umanismului îi permit să îndeplinească, suplimenteze sau suplinească rolul religiilor și în special să fie adoptat ca filosofie de viață completă
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
umaniste. Pe tărâm literar cel puțin, a existat în Occident un umanism creștin viguros și fructuos, începând cu Erasmus din Rotterdam și terminând cu un Georges Bernanos sau orice alt scriitor cu sensibilitate religioasă care se revendică de la umanism. De vreme ce umanismul include curente intelectuale trecând printr-o mare varietate de gândiri filosofice și religioase, mai multe ramuri ale umanismului îi permit să îndeplinească, suplimenteze sau suplinească rolul religiilor și în special să fie adoptat ca filosofie de viață completă. Într-un
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
Erasmus din Rotterdam și terminând cu un Georges Bernanos sau orice alt scriitor cu sensibilitate religioasă care se revendică de la umanism. De vreme ce umanismul include curente intelectuale trecând printr-o mare varietate de gândiri filosofice și religioase, mai multe ramuri ale umanismului îi permit să îndeplinească, suplimenteze sau suplinească rolul religiilor și în special să fie adoptat ca filosofie de viață completă. Într-un număr de țări, din motive legate de legile care acordă drepturi "religioase" specifice, filosofia de viață umanistă seculară
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
să fie adoptat ca filosofie de viață completă. Într-un număr de țări, din motive legate de legile care acordă drepturi "religioase" specifice, filosofia de viață umanistă seculară a fost recunoscută ca "religie". În Statele Unite, Curtea Supremă a admis că umanismul este echivalent cu o religie în sensul limitat al autorizării umaniștilor să oficieze ceremonii de obicei conduse de reprezentanți ai cultelor religioase. Departe de a "declara umanismul religie", această luare de poziție pur și simplu declară echivalența dreptului umaniștilor de
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
seculară a fost recunoscută ca "religie". În Statele Unite, Curtea Supremă a admis că umanismul este echivalent cu o religie în sensul limitat al autorizării umaniștilor să oficieze ceremonii de obicei conduse de reprezentanți ai cultelor religioase. Departe de a "declara umanismul religie", această luare de poziție pur și simplu declară echivalența dreptului umaniștilor de a acționa în moduri de obicei specifice religiilor, cum ar fi marcarea ceremonială a momentelor importante ale vieții. Umanismul renascentist și accentul său asupra întoarcerii la origini
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
reprezentanți ai cultelor religioase. Departe de a "declara umanismul religie", această luare de poziție pur și simplu declară echivalența dreptului umaniștilor de a acționa în moduri de obicei specifice religiilor, cum ar fi marcarea ceremonială a momentelor importante ale vieții. Umanismul renascentist și accentul său asupra întoarcerii la origini au contribuit la reformarea protestantă, ajutând la producerea a ceea ce protestanții consideră o traducere mai fidelă a textelor biblice. Conform umaniștilor, este în sarcina oamenilor să găsească adevărul, prin opoziție cu căutarea
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
cu aplicarea logicii asupra dovezilor observabile. Cerând ca oamenii să evite acceptarea orbească a unor opinii nesusținute, el sprijină scepticismul științific și metoda științifică, respingând autoritarismul și scepticismul extrem și făcând din credință o justificare inacceptabilă a acțiunilor. De asemenea, umanismul afirmă că o cunoaștere a binelui și răului se bazează pe cea mai bună înțelegere a propriilor interese și a celor comune ale indivizilor în loc să izvorască dintr-un adevăr transcendental sau vreo sursă arbitrar localizată. Unii au interpretat umanismul ca
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
asemenea, umanismul afirmă că o cunoaștere a binelui și răului se bazează pe cea mai bună înțelegere a propriilor interese și a celor comune ale indivizilor în loc să izvorască dintr-un adevăr transcendental sau vreo sursă arbitrar localizată. Unii au interpretat umanismul ca pe o formă de speciism, care consideră oamenii mai importanți decât alte specii. Filosoful Peter Singer, el însuși umanist, afirma că "în ciuda multor excepții individuale, umaniștii în general s-au dovedit incapabili să se elibereze de una dintre cele
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
a remarcat de asemenea că același Manifest afirmă că oamenii nu au "niciun drept dumnezeiesc sau inerent de a supune alte animale" și a admis că "organizațiile care au făcut cel mai mult pentru animale au fost independente de religie". Umanismul include o atitudine optimistă față de capacitățile oamenilor, dar nu implică opinia că natura umană este pur binevoitoare sau că absolut fiecare persoană e capabilă să se ridice la înălțimea idealurilor umaniste de raționalitate și moralitate. El implică nu mai mult
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
vieții tuturor oamenilor. Focalizarea este pe a face bine și a trăi bine aici și acum și a lăsa lumea mai bună pentru cei care vin după noi, nu pe a trece prin viață suferind pentru a fi răsplătiți după. Umanismul influențează în mod hotărâtor viața secolului al XVI-lea. La început științele nu erau incluse și se găseau la marginea acestei mișcări. Asfel Bernard Palissy sau Ambroise Paré nu acordă nicio atenție autorilor antici, preferând să se bazeze pe experiență
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
marginea acestei mișcări. Asfel Bernard Palissy sau Ambroise Paré nu acordă nicio atenție autorilor antici, preferând să se bazeze pe experiență și practică. Se studiază totuși scrierile lui Arhimede, iar Copernic afirmă că experiența trecutului este necesară pentru noi descoperiri. Umanismul influențează și viața politică. Umanștii amintesc suveranilor datoriile lor față de Dumnezeu, față de supuși și față de ei înșiși (Niccolo Machiavelli: ""Il Principe"", 1532). Ei apelează la popor să participe la viața publică. Educația copiilor ar trebui să urmărească în primul rând
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
și față de ei înșiși (Niccolo Machiavelli: ""Il Principe"", 1532). Ei apelează la popor să participe la viața publică. Educația copiilor ar trebui să urmărească în primul rând instruirea copiilor cu noi cunoștințe pentru a-i face mai umani. În ceea ce privește literatura, umanismul pune pe primul plan teme ca natura, virtutea, gloria și iubirea. În sens larg - ampla mișcare care pune în centrul lumii omul și afirmarea liberă a personalității sale. În sens restrâns - studiul umanioarelor, adică al limbilor latină, greaca si ebraica
Umanism () [Corola-website/Science/298679_a_300008]
-
primind în 1944 cetățenia americană. Revine în Germania în 1949 pentru o conferință despre Goethe la Frankfurt am Main și la Weimar, dar se stabilește, în 1952, în Elveția, lângă Zürich. A murit la 12 august 1955 în urma unei arterioscleroze. Umanismul social, democratic și militant este caracteristic marelui prozator care a fost totodată și o mare conștiință a epocii sale ce a intuit timpuriu sensul antiumanist al doctrinei politice naziste și l-a denunțat în conferințe și în scris, afirmându-se
Thomas Mann () [Corola-website/Science/298678_a_300007]
-
sunt urmate de un ""canzone"" (un recitativ în formă poetică) și de dans. A rezultat astfel un număr de 100 nuvele care alcătuiesc "Decameronul", prima și în același timp cea mai bună operă în proză a literaturii italiene din epoca Umanismului, etapă care precedă Renașterea. Nuvelele se caracterizează prin tematica foarte variată, plină de umor și galanterie, adesea foarte îndrăzneață, din care nu lipsesc picanteriile spre deliciul cititorului, cu o compoziție în formă magistrală și descrierea pregnantă a caracterelor. În unele
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
în public, la îndemnul călugărului fanatic Girolamo Savonarola. În timpurile moderne, "Decameronul" are o mare audiență la public, au fost turnate și filme inspirate din această operă literară, printre care remarcabil este cel în regia lui Pier Paolo Pasolini (1971). Umanismul este filozofia de viață progresistă care, fără a implica supranaturalul, afirmă capacitatea și responsabilitatea personajelor de a trăi vieți morale, tinzând spre împlinirea proprie și aspirând la binele umanității. Concepția de viață a Umanismului care este inclusă și în "Decameron
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
regia lui Pier Paolo Pasolini (1971). Umanismul este filozofia de viață progresistă care, fără a implica supranaturalul, afirmă capacitatea și responsabilitatea personajelor de a trăi vieți morale, tinzând spre împlinirea proprie și aspirând la binele umanității. Concepția de viață a Umanismului care este inclusă și în "Decameron" ne îndeamnă să trăim bine și complet. Prin numeroasele povestiri în care sunt arătate o mulțime de tipuri de oameni, cunoașterea lumii este obținută prin intermediul observării, experimentării și analizei raționale. În lucrare se poate
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
motivarea oamenilor pentru o conduită etică. Ca urmare, ateii au fost deseori acuzați ca fiind amorali sau imorali. Ateii resping această acuză și afirmă că sunt la fel de motivați de o comportare etică ca oricine altcineva — fie prin educație, fie prin umanism, legislație sau dorința de a avea o bună reputație și respectul de sine. Ei afirmă că un comportament cu adevărat etic derivă din motivații altruiste, nu din teama de pedeapsă sau speranța în răsplată după moarte. Mai mult, ei citează
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
Hr.”" Pe lângă instituții, politică, democrație, educație și spirit civic, Grecia antică a lăsat moștenire Romei și, mai apoi, Europei moderne o știință cutezătoare și o cultură strălucitoare. Ambele aveau ca element central al preocupărilor cunoașterea și slăvirea omului, în conformitate cu idealurile umanismului elen; ambele se raportau direct la progresul gândirii abstracte și speculative (încurajată de inventarea unui alfabet propriu în secolul VII î.Hr.). Gândirea științifică a grecilor s-a cristalizat în secolele VII - VI î.Hr., detașându-se, treptat, de cea religioasă. Spiritul
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
științifică internațională în această perioadă a fost franceza. Dacă modelul educativ al universității medievale a fost abandonat, modelul administrativ s-a regăsit în organizarea universității moderne. Universitățile s-au transformat inițial în instituții cu profil diferit, scolastica fiind înlocuită de umanismul din filozofia și arta Renașterii. O simbioză între cercetarea științifică în academii și educația universitară a apărut relativ repede; de exemplu, Newton a professor de matematică la Cambridge din 1669 și membru al Societății Regale Engleze din 1672. Ulterior, facultăți
Universitate () [Corola-website/Science/299120_a_300449]