6,447 matches
-
structura spațiului. Mă leagă de Ungaria inutilitatea ei, lipsa de seriozitate a soartei ei politice, amarul de totdeauna al inimii sale. E bine să avem între noi popoare care nu pot ieși din ele însele, prizoniere ale condiției lor primare. Ungurii au rămas la sufletul originar al culturii lor, sânt intimi până la sfidare cu sursele lor. Devenirea istorică le-a relevat neîncetat ceea ce au fost ei în începuturi. De aceea, Ungaria n-a fost niciodată efectiv în istorie, ci s-a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
de-i ajungea la călcâi și care fără îndoială nu era al lui, schinjuia c-un arcuș ce rămăsese în câteva fire de păr și, cu degetele uscate, pișca niște coarde false care țîrliau nervos, iară împrejuru-i frământa pământul un ungur lung, cu picioarele goale băgate în papuci mari împluți cu paie. Oricât de neplăcut să fi fost spectaculul pentru simțul estetic al călătorului meu, el avu o influință salutară asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, băgă de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
prin ziare streine, unele reviste literarii artistice etc. (Ale noastre neci nu au, neci nu vor a revedea ceva în privința asta. ) Junele meu se apropie de mine. După d-ta, mă rog, șopti el înclinîndu-se. Accent curat românesc - nu e ungur. - Poftim, zisei, întinzîndu-i ziariul și surprins de interesul ce-mi insuflă îndată ce ridicai ochii. Un om pe care-l cunoșteam fără a-l cunoaște, una din acele figuri ce ți se pare că ai mai văzut-o vrodată-n viață, fără
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zile de aur, însă pentru ghicitorul profund ce-ar fi cutreierat câmpiile înflorite ale Transilvaniei ele s-ar fi părut profunzi și întunecați ochi de mort. Asprul arhangel al răzbunărei părea că pătrunde pin aerul ei cel amețit și bolnav. Ungurii cugetau încă o dată, dar astăzi pentru ultima oară, cumcă prin uniune și furci vor stinge pe români de pe fața pământului, credeau cumcă vor putea unguri piatra rece și izvorul vergin, că vor putea unguri codrul cel bătrân și maiestos, că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mort. Asprul arhangel al răzbunărei părea că pătrunde pin aerul ei cel amețit și bolnav. Ungurii cugetau încă o dată, dar astăzi pentru ultima oară, cumcă prin uniune și furci vor stinge pe români de pe fața pământului, credeau cumcă vor putea unguri piatra rece și izvorul vergin, că vor putea unguri codrul cel bătrân și maiestos, că vor putea pune ideea uniunei ungare în creierii cei bătrâni și înfricoșați ai munților, creieri ce începeau, ce începuse a se înfierbînta de-o idee
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aerul ei cel amețit și bolnav. Ungurii cugetau încă o dată, dar astăzi pentru ultima oară, cumcă prin uniune și furci vor stinge pe români de pe fața pământului, credeau cumcă vor putea unguri piatra rece și izvorul vergin, că vor putea unguri codrul cel bătrân și maiestos, că vor putea pune ideea uniunei ungare în creierii cei bătrâni și înfricoșați ai munților, creieri ce începeau, ce începuse a se înfierbînta de-o idee uriașă și sublimă: Libertatea. Ei credeau, și au crezut
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pentru ultima oară, cumcă bătrânii și înviforații garzi ai cetăței Transilvania - munții cu capete de piatră - vor dormi și - acum somnul lor etern, nu se vor trezi la urletele cele false ale descreieraților carii inventau imperii și 16 milioane de unguri, cari din fericire pentru lume nu esistă decât în oarbele fantasmagorii ale unor nebuni. Ci garzii regii s-au trezit. Freamătul codrilor ce dezghețau din seculara lor amorțire freamătul aripelor de fier a vulturului român a speriat pe inimici - azi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ne împietri, spre a ne-ncremeni în esistența noastră. De ne punea alături cu ea, de ne deschidea amândouă portalele de aur a privelegiilor și a drepturilor ce erau numai a lor, cine știe dacă, moleșiți și răsfățați, nu deveneam unguri. Compatrioți, vă mulțumim pentru ura voastră seculară și ardem de nerăbdare după ocaziunea în care să v-o mulțumim astfel încît s-o țineți minte pentru eternitate. Cât pentru patria ce voi o numiți maghiară, cată să aibă cineva insolența
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vă mulțumim pentru ura voastră seculară și ardem de nerăbdare după ocaziunea în care să v-o mulțumim astfel încît s-o țineți minte pentru eternitate. Cât pentru patria ce voi o numiți maghiară, cată să aibă cineva insolența unui ungur pentru de-a o mai numi astfel - cât pentru noi cată să aibă cineva innoranța unui Roessler, care ne face imigrați, astfel însă încît cei imigrați să fie 10 milioane, iar cei din izvorul emigrărei numai 800. 000. În fine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
frăție cu românii. Dar ei au esplicat rău și fals foile cărții Destinului și au pătat șirurile sale cu sânge. Senina dicțiune a lui Dumnezeu:... {EminescuOpVII 198} trăiți în pace, căci sînteți singurele națiuni eterogene în oceanul panslavismului, această dicțiune ungurii trebuiau s-o întoarcă și s-o traducă spre pierzarea lor. Ei au vrut-o, nu noi! În țara toată mișcarea română - antiunionistă fierbea în clocotul cel mare. Adunarea din dumineca Tomei, preparatorie, fusese; fusese și adunarea cea mare din
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vârfurile lor negurile deveneau mai dese - în fine, într-o zi ne pomenirăm cu cei întîi fulgi de zăpadă înecînd cu puful lor de argint aerul neguros și rece al munților. Prin sate colinda vestea cumcă se ridicase românii împotriva ungurilor și împăratul Codrilor bătrâni și a munților suri și sterpi aduna pe vulturii din vizuinele lor stâncoase împregiurul flamurei românești. în creierii împietriți ai munților și-n acrul lor cel rece, flutura tricolorul, trăia libertatea Transilvaniei. Într-o noapte am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
față, c-o strălucire sălbatecă și vergină în ochi. Cu mâna sigură, slobozii drept în pieptul ei... nimerisem bine căci, c-un surâs ce deveni angelic ca a unei martire, ea căzu de-a lungul pe pământ. În momentul acela ungurul scăpase din mână, la pocnetul armei mele, sfeșnicul de lut c-o lungă lumânare de său. Deodată intrară și ceilalți colegi ai lui, aprinseră lumânarea și se apropiară, abia ținîndu-se pe picioare, cu ochii holbați și mirați, de cadavrul întins
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Un foc mare fu aprins în moment. - Cine ne-a vîndut? zise bătrânul crunt cătră femeie. - El! zise ea, văitîndu-se... bărbatu-meu. Spusu-i - am eu să nu s-amestece neci în rău, neci în bine. Nu... nu s-a putut. Ungurii i-au dat 200 de zloți buni, și pentru aceea el v-a vândut. - Femeie, zise bătrânul, cu tine n-avem noi nimica, neci cu voi, feciori, zise el cătră argați. Dezlegați pe muiere, să-și [ia] bani și lucruri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în urmă moara ce fugea ni-neca răsuflarea. - Am sfârșit, copii! zise bătrânul, oftând greu și adânc și scoborîndu-se de pe piatra pe care se suise. Hai înspre munte! Nu voi uita neciodată acel spectacol unic în felul său. Între - acestea ungurii devenise nesuferiți. Bănuiala și adeseori neci aceea era destul pentru ca cineva să fie spânzurat or împușcat. Moartea devenise starea cea normală, viața - starea cea anormală a omului. Ei prădau satele cele românești în modul cel mai barbar, omorau fără mizericordie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cel mai barbar, omorau fără mizericordie femeile și copiii, păreau a se-ntrece care pe care în cruzime și-n grozăvie. Ce era dar mai natural decât ca românii, împinși de răzbunare, să ceară dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. Ungurii nu pusese-n scenă pe-atâta o revoluțiune, pe cât un brigandagiu, o hoție ca să zic privilegiată - și o hoție cu - atât mai scuzată, cu cât ea se esersa asupra unei națiuni de paria - asupra românilor. Numai că-și găsise oamenii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un fel de curte, compusă din boierănași sărăciți cari, slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de deșertăciune, cari trăiau pe sama vărului avut, din refugiați străini - poloni, unguri sau nemți - cari, mai la velință mai la gospodărie, mai în cancelaria domeniilor, formau o clasă de amploiați, din călugări, feciori de boieri, cari înconjurau mănăstirea spre a trăi bine pe moșiile și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea, un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
toți activiștii evrei alături de Ana xe "Pauker"Pauker. O lucrare teoretică interesantă de filosofie politică a raportului naționalism-antisemitism - democrație-totalitarism a publicat universitarul clujean Andrei xe "Roth"Roth2. Volumul se ocupă de problema națională În România, insistând asupra a trei minorități - unguri, țigani și evrei -, urmărind problema identității acestora. În legătură cu evreii, de semnalat capitolul „Cine «a adus» comunismul În România”, care Încearcă să răspundă unuia dintre clișeele persistente ale antisemitismului contemporan. Autorul explică unele probleme a ceea ce el numește supraprocentualitatea evreilor Într-
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
un anumit pasaj a fost interpretat ca mesaj antisemit. Atacându-i pe fruntașii Partidului Comunist, ultimul premier democrat al României a amintit de „cei fără neam și fără lege”, iar apoi, personalizându-i pe aceștia: „venetica Ana șsubl. - L.R.ț și ungurul xe "Vasile Luca"Vasile Luca”1. E greu de stabilit ce a gândit ultimul premier necomunist al României, dar e clar că opinia publică a receptat discursul său ca pe un mesaj xenofob. Astfel de declarații publice vor fi bine
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cauzei, de o „disciplină de fier” față de „linia Partidului”. Ei duceau o propagandă virulentă și nu se abăteau cu un milimetru de la politica oficială. Din aceste organisme fuseseră expulzați cei ce Împărtășeau altă ideologie: sioniștii de la evrei, elemente chiaburești de la unguri ș.a.m.d. Aceste organisme, ca și minoritățile pe care le reprezentau, oricât doreau să se „alinieze” „sub steagul” Partidului, rămâneau insule de alteritate. Căci minoritățile au Întotdeauna o Încărcătură de probleme specifice, și anume structuri socioeconomice proprii, sensibilități culturale
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a evreilor. Pentru aceasta se recurgea la argumente unilaterale, cum ar fi cel al limbii materene. Astfel, xe "Vasile Luca"Vasile Luca arăta În intervenția citată mai sus, din ianuarie 1946: „...ei șevreii - L.R.ț din xe "Transilvania"Transilvania sunt unguri”5. Reducerea simplistă a trăsăturilor comune unei colectivități este o dovadă a superficialității cu care era abordat segmentul evreiesc al societății. Problema evreiască, În ansamblul său, cu multitudinea ei de fațete și implicații politice interne și internaționale, Îi deruta pe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Jewish Agency for Romania, Congresul Mondial Evreiesc-Secția România, Organizația Sionistă din România, Uniunea Evreilor din România (U.E.R.), Partidul Evreiesc, Agudas xe "Israel"Israel, Asociația Culturală a Femeilor Evreice din România, Asociația titraților „Unirea”, Comitetul Evreilor Refugiați Polonezi, Comitetul Evreilor Refugiați Unguri, Partidul Sionist-Socialist Ichud 1. Întrunirea a fost urmată de o masivă demonstrație În centrul capitalei, prilejuităde depunerea rezoluției la ambasadele xe "Statelor Unite"Statelor Unite, xe "Marii Britanii"Marii Britanii și xe "U.R.S.S."U.R.S.S. Interesant că la Întrunire a venit pe neașteptate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
dificilă cercetarea. Într-un tablou evolutiv propus de o serioasă cercetare recentă, se ajunge, prin folosirea combinată a unor izvoare primare, la următoarea dinamică a procentului de evrei În Partidul Comunist: 1930 -18,1%, (față de 22,7% români, 26,6% unguri); 1946 - 5,6% (față de 72% români și 15,8% unguri); 1947 - 4,2% (față de 79,6% români și 12,4% unguri), iar În 1950 - 3,5% evrei (față de 81,7% români și 11,3% unguri)1. Procentul este mai mare
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cercetare recentă, se ajunge, prin folosirea combinată a unor izvoare primare, la următoarea dinamică a procentului de evrei În Partidul Comunist: 1930 -18,1%, (față de 22,7% români, 26,6% unguri); 1946 - 5,6% (față de 72% români și 15,8% unguri); 1947 - 4,2% (față de 79,6% români și 12,4% unguri), iar În 1950 - 3,5% evrei (față de 81,7% români și 11,3% unguri)1. Procentul este mai mare În perioada ilegalității - când numărul general al membrilor P.C.R. nu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la următoarea dinamică a procentului de evrei În Partidul Comunist: 1930 -18,1%, (față de 22,7% români, 26,6% unguri); 1946 - 5,6% (față de 72% români și 15,8% unguri); 1947 - 4,2% (față de 79,6% români și 12,4% unguri), iar În 1950 - 3,5% evrei (față de 81,7% români și 11,3% unguri)1. Procentul este mai mare În perioada ilegalității - când numărul general al membrilor P.C.R. nu a depășit 1.000 de oameni - și va scădea, proporțional, după
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
22,7% români, 26,6% unguri); 1946 - 5,6% (față de 72% români și 15,8% unguri); 1947 - 4,2% (față de 79,6% români și 12,4% unguri), iar În 1950 - 3,5% evrei (față de 81,7% români și 11,3% unguri)1. Procentul este mai mare În perioada ilegalității - când numărul general al membrilor P.C.R. nu a depășit 1.000 de oameni - și va scădea, proporțional, după ieșirea În legalitate, datorită creșterii masive a numărului de membri autohtoni ai Partidului, ceea ce
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]