11,855 matches
-
vor rămâne confidențiale, studiul neavând nicio legătură cu direcțiunea. Aceste angajamente au fost respectate cu scrupulozitate un an întreg, implicând indirect prin aceasta un anumit cost pentru întreprindere: salariații au petrecut ore în șir, chiar zile întregi cu mine, la uzină, în cartierele sau în satele lor îndepărtate, unde m-am dus cu câțiva dintre ei. Afectând timpul lor de lucru, această disponibilitate completă era subordonată în întregime nevoilor anchetei, așa cum apăreau ele pe parcursul derulării acesteia. Înlocuiți la posturi de colegii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
peisajul intern al întreprinderii. Să ne oprim o clipă asupra sensului acestui comportament, a cărui primă incidență a fost de a nu avertiza în niciun fel sediul american central, presupunând astfel de la început denegarea imaginară a autorității alohtone care deținea uzina din Dacca. Ulterior, această distanțare față de dominația străină s-a dovedit a fi fost la baza nu numai a structurii sociale a grupului, ci și a relațiilor dintre categoriile ierarhice antagonice, așa cum s-au cristalizat ele de la preluarea funcțiilor de către
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se înrădăcinează în principal în egalizarea simbolică pusă în scenă în întreprindere din 1971. Etnologul s-a integrat, fără a o percepe imediat, în această matrice de legitimitate istorică, fie și numai prin acordarea unei atenții egale tuturor persoanelor din uzină, indiferent de postul ierarhic al acestora. Acest demers "egalitarist" al anchetei este interpretat de toți ca fiind animat de același spirit de reformă ca și cel care prevalează sub egida cogestiunii director / sindicat. Din punctul de vedere al actorilor, ancheta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
forță modalităților specifice ale relațiilor interpersonale. Așadar, o anchetă desfășurată în Franța și una efectuată în Bangladeș nu întâmpină, desigur, același tip de obstacole. G. Althabe subliniază de exemplu în lucrările sale despre salariații industriali dificultățile de a extinde investigația uzinei la sferele rezidențiale, ruptura dintre viața în timpul muncii și viața familială fiind unul din punctele nodale ale identității actorilor: această separare se înscrie în ancheta însăși, avându-și limitele în barierele de netrecut pe care actorii le ridică pentru a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bunăvoință ale noului guvern în favoarea liberalismului economic. Structurile de comunicare instituite între cei doi poli ierarhici ai întreprinderii vor conduce la o soluție stranie, însă bine înrădăcinată în uzajele socio-etice ale populației, pentru "a salva", în fața și împotriva tuturor, o uzină cu care se identifică fiecare: foștii lideri sindicali vor decide împreună cu directorul lor, care va cumpăra întreprinderea alături de câțiva membri ai familiei sale, să înființeze o ONG a cărei țintă de acțiune prioritară va fi una dintre provinciile din care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
piața locală, chiar dacă se plâng de condiții de lucru dificile și de ritmuri epuizante. Față de directorul lor, căruia îi susțin ambițiile, mărturisesc o admirație fără limite, lăudându-i calitățile umane, morale și de manager. Totuși, toți se gândesc la părăsirea uzinei în următorii cinci sau zece ani, după ce vor fi acumulat un mic capital care să le permită să practice agricultura, creșterea animalelor sau comerțul în cadrul unei economii sătești caracterizate de schimburi micro-comerciale. Aceste atitudini nu ar putea fi interpretate ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
au estompat cu atât mai repede cu cât fuseseră ridicate în slăvi; ideologia anilor 2000, înarmată cu o "necesitate economică" teoretizată în universal și împodobită cu o științificitate irefutabilă, nu are astăzi nicio nevoie de "suprastructuri culturale" pentru a închide uzinele nerentabile sau pentru a-și apropia salariații a căror precaritate este privită, dimpotrivă, ca o regulă necesară. Se pare deci că etnografii au devenit inutili în a-i ajuta pe gestionari în conducerea întreprinderilor naționale respective, pentru care delocalizarea producției
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
o regulă necesară. Se pare deci că etnografii au devenit inutili în a-i ajuta pe gestionari în conducerea întreprinderilor naționale respective, pentru care delocalizarea producției a devenit un imperativ. Într-o mică măsură, le este cedat un teren, în afara uzinelor, unde se află în concurență cu consilierii de marketing: "etnomarketingul", care face să reapară o definiție sărăcită a "culturii" puse în serviciul vânzării produselor și al adecvării acestora la înclinațiile și gusturile culturale ale potențialilor clienți. Cultura în versiunea ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raționalității economice "occidentale" și depune un efort sortit eșecului pentru a scăpa de închiderea într-o definiție negativă a omului de afaceri țintuit în originea lui "africană". Supus unor injoncțiuni și practici statale contradictorii, el este prins în însuși interiorul uzinei sale prin logica procesului, scandat diferit de fracțiunile ierarhice: la nivelul inferior, oamenii persistă în a discredita gestionarea acestuia ca modalitate de incompetență indigenă, pusă în legătură cu competența fostului dominant (colonial), în timp ce cadrele superioare, sub amenințarea ilegitimității, sunt reduse la autoprotecție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
tinde să dizolve întreprinderea într-o ficționalizare culturală a pieței, reflectă sub diverse unghiuri conjunctura economică prezentă: gestionarea mâinii de lucru este încredințată unor autohtoni, mediatori în vederea unei investiții externe profitabile. Cazul Chinei este din acest punct de vedere exemplar: uzine regionale, conduse de cadre ale partidului, reconvertite în oameni de afaceri, asigură întreprinderilor străine structurile materiale ale producției (construcție, echipament tehnic etc.), recrutarea și coordonarea muncitorilor nevoiași, selectați din straturile rurale cele mai sărace (tinere celibatare de preferință) și marcați
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie progresistă în materie de religie, rară în țările cu o majoritate musulmană copleșitoare, a fost constant reafirmată de sindicatul întreprinderii studiate, preocupat îndeosebi să-i reducă la rolul lor strict religios pe imamii de la moscheea uzinei pe care era însărcinat să-i angajeze. Unul din acești imami, care-și depășise funcțiile prin mesaje care făcuseră referire la islamul politic, a fost astfel repede dat afară. Cu toate acestea iar în acest punct lecturile pot fi divergente
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
islamul politic, a fost astfel repede dat afară. Cu toate acestea iar în acest punct lecturile pot fi divergente -, unul dintre actele acestui sindicat a fost de a interzice recrutarea femeilor în categoria muncitoare, în vreme ce acestea erau numeroase în multiplele uzine autohtone, anumite întreprinderi textile nefuncționând decât cu o mână de lucru precară și ieftină. Această interdicție a sindicatului intervine într-un context societal în care regulile de separare a sexelor și de izolare a femeilor (purdah) reprezintă o normă imaginară
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sociale de ascensiune ale acestora, familiarizarea cu familiile acestora conduc la un alt mod de descifrare a interdicției proclamate. Pentru grupul liderilor sindicali, care, mai mult, nu invocase niciodată islamul ca principiu de fondare a legitimității excluderii femeilor muncitoare din uzină prezente de altfel în perioada pakistaneză -, miza principală era elaborarea statutară la care munceau cu îndârjire: apropierea claselor mijlocii și superioare, a căror reprezentare idealizată blochează femeia nu atât acasă, cât în afara muncii exterioare, sinonimă unei condiții foarte inferioare; separarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de o demnitate egală cu cea a straturilor mijlocii întâlnite în cartierul lor fost pakistanez, unde femeile nu trebuie să muncească în afara căminului. Riscul unei cereri presante de recrutare a femeilor de către rudele acestora rămase în mediul rural făcând ca uzina să regreseze în categoria întreprinderilor locale în care sindicatele externe și patronatul își dispută roadele unei exploatări indecente se dovedește cu atât mai concret, cu cât sindicatul înscrisese în carta întreprinderii prioritatea la angajare a rudelor muncitorilor permanenți (în fapt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
această ruptură politică este tradusă în întreprindere printr-o ruptură față de ordinea anterioară pakistaneză, în care se amestecau bărbați și femei prinși într-o dublă inferioritate în calitate de bengali și de muncitori. Restaurarea unui statut în virtutea independenței naționale trece deci, în uzină, prin înscrierea într-o normă de separare a sexelor interzisă în trecut straturilor bengali dominate de statul străin pakistanez. Paradoxal, eliminarea femeilor muncitoare din uzină se prezintă astfel ca un act de reapropriere a câmpului de lucru și de control
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
inferioritate în calitate de bengali și de muncitori. Restaurarea unui statut în virtutea independenței naționale trece deci, în uzină, prin înscrierea într-o normă de separare a sexelor interzisă în trecut straturilor bengali dominate de statul străin pakistanez. Paradoxal, eliminarea femeilor muncitoare din uzină se prezintă astfel ca un act de reapropriere a câmpului de lucru și de control exercitat de către muncitori care decurge din emanciparea politică pe care vine să o reafirme pe plan microsocial. O atare interpretare, care suprimă orice legătură "culturală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reapropriere a câmpului de lucru și de control exercitat de către muncitori care decurge din emanciparea politică pe care vine să o reafirme pe plan microsocial. O atare interpretare, care suprimă orice legătură "culturală" imediată dintre islam și exilarea femeilor în afara uzinei, nu își propune deloc ceea ce ar fi absurd ocultarea articulărilor pe care le determină. Implicarea reprezentărilor și a practicilor diferențiale ale islamului în raporturile sociale, transformările dominației statale și sferele politicului arată puterea simbolică de ierarhizare a acestei organizări religioase
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
diverse locuri 84. La vremea respectivă, însă, studiul relațiilor instaurate în sfera muncii ca atare nu s-a impus în atenția cercetătorilor: abia către anii șaptezeci și optzeci antropologii au început să se intereseze cu adevărat de raporturile stabilite în interiorul uzinelor sau întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci consta, desigur, în observarea schimbărilor induse de industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a frecventării automatului de cafea. Studiind cartierele muncitorești din apropierea uzinelor unde lucrează locuitorii acestora, etnologul merge uneori până la explorarea formelor de muncă; la intrarea în atelierele de producție, uneori indirect, de altfel, prin intermediul poveștilor pe care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
uneori indirect, de altfel, prin intermediul poveștilor pe care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să se străduiască să restituie sensul schimbărilor care sunt operate pe terenurile studiate (cartiere, uzine), elaborează o etnologie martoră a trecutului. Mizele sociale, simbolice, politice dispar în favoarea unei atenții centrate pe detaliile unui cotidian închis. Prezentul e surprins și prezentat ca fiind complet întors spre trecut; acesta din urmă e încremenit. Analiza modalităților de schimbare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
caricaturale. Noëlle Gérôme este o pionieră a etnologiei întreprinderii în Franța. Ea se situează într-o orientare foarte pregnantă în anii șaptezeci, care încearcă să studieze și să o valorizeze studiind-o cultura muncitorilor. Ea își realizează anchetele într-o uzină din regiunea pariziană și într-un sector de vârf: pentru etnologia din Franța, această abordare era pe atunci o noutate (începutul anilor optzeci)90. Noëlle Gérôme își propune să evidențieze rezistența la dominație a muncitorilor în întreprindere și, pentru aceasta
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
condiții generale (politice și de alt fel) defavorabile companiei; din 1952, ea inițiază o reconversie: • se lansează în plantații industriale, redeschide vechile culturi de palmieri rămase în paragină în timpul anilor de război și, îndeosebi, deschide plantații noi de palmieri selecționați. Uzinele sale corespund acestei industrializări a producției agricole: ele au acum capacități de până la 1 000 t; • această mișcare de revenire la plantațiile industriale este însoțită de abandonarea progresivă a culturii naturale a palmierilor (pe care se sprijinea aproape exclusiv înainte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
europeni locali. În analiza noastră asupra producției, facem o distincție între aceste diverse regiuni. Regiunea centrală: produsele de exploatare Exploatarea palmierului rămâne pivotul vieții economice a regiunii. Există două tipuri de producție: producția industrială a culturilor de palmieri și a uzinelor CFHBC; producția sătească a nucilor și a palmierilor, cumpărată și prelucrată de companie. Producția industrială cu trei categorii de plantații industriale: • vechile plantații din 1930, redresate în ultimii ani (Mokouango, Odouka); • noile plantații de palmieri selecționați, inaugurate în 1953 / 1954
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
1960, cvasitotalitatea satelor inauguraseră plantații de arbori de cafea. Producția agricolă de exploatare se poate rezuma pentru această regiune sub forma a trei tendințe: • sporirea producției industriale de ulei de palmier. Ansamblul industrial agricol pe care-l constituie plantația și uzina ei de capacitate mare formează o celulă de producție ruptă complet de contextul rural care o înconjoară; • scăderea exploatării sătești a culturii de palmieri naturali (care nu mai este pentru companie decât o soluție de așteptare); • culturile sătești noi: cafea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
special: rafinăria din Etoro, gestionată de CCR din Gamboma, cu circuitul ei de adunare care acoperă sfertul subprefecturii (în 1960: o producție de 175 de tone de ulei). Interesul stârnit de Etoro se datorează faptului că este singurul caz de uzină gestionată de administrație și care funcționează corect. Anul Ulei (în tone Palmieri (în tone) 1954 279 448 1955 260 441 1956 253 382 1957 123 277 1958 180 322 1959 143 313 1960 213 459 Răspândirea arborelui de cafea este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]