2,509 matches
-
Științe ale Naturii, pe teritoriul comunei se găsesc următoarele specii cu protecție strictă: -Rezervația naturală peisagistică „Costișata” cu o suprafață totală de 52,25 ha din care 21,25 rezervația propriu-zisă iar 31 ha o zonă tampon. -Rezervația naturală hidrologică „Vâlceaua Pietrei” cu o suprafață de 10,31 ha din care 2,5 ha rezervația propriu-zisă și 7,8 ha o zonă tampon. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Adunați se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
turistice ale comunei Adunați sunt: -Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1881. -Monumentul eroilor căzuți în războaiele de la 1877-1878 și 1916-1918 construit în anul 1925 în centrul comunei. -Rezervația naturală hidrologică „Vâlceaua Pietrei”. -Rezervația natural-peisagistică „Costișata”. -Malul Buzei-o râpă de aproape 150 m adâncime.
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Colceag este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Colceag (reședința), Inotești, Parepa-Rușani și Vâlcelele. Comuna Colceag se află în sud-estul județului, în Câmpia Mizilului. Se încadrează între șoselele naționale DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău, și DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni. Între cele două drumuri naționale, satele comunei sunt deservite de șoseaua județeană
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
iar Inotești 1586. În 1938, aceste comune figurează în plasa Urlați din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „la Cetate”, în zona satului Vâlcelele, unde s-au găsit urme de așezări din neolitic, secolele al IV-lea-al V-lea e.n. și al IX-lea-al X-lea. Celelalte două, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt casele Zenobia Pătârnac și Radu Oprea, datând de la
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din secolele al V-lea-al VII-lea e.n. din vatra satului Bozieni; situl din „Cătunul de sub Deal”, datând din Epoca Bronzului; și situl de „pe Vâlcele” din zona satului Fântânele, cuprinzând așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), secolele al IX-lea-al XI-lea și din Evul Mediu. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a Mazililor
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Merișani este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Borlești, Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpotani, Dobrogostea, Malu Vânăt, Merișani (reședința), Vărzaru și Vâlcelele. Comuna se află în zona vestică a județului, pe malurile Argeșului, acolo unde acesta primește apele afluentului său Vâlsan și formează lacul de acumulare Vâlcele. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Lângă
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
formată din satele Borlești, Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpotani, Dobrogostea, Malu Vânăt, Merișani (reședința), Vărzaru și Vâlcelele. Comuna se află în zona vestică a județului, pe malurile Argeșului, acolo unde acesta primește apele afluentului său Vâlsan și formează lacul de acumulare Vâlcele. Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Lângă Merișani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ703I, care duce spre nord la , (unde se intersectează cu DN73C) și . În apropiere de intersecția din
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
județului Argeș și era formată din satele Țiganca, Malu Vânăt, Priba și Valea Boierească, având în total 640 de locuitori și o biserică. La vremea aceea, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Borlești-Vărzari și Vâlcelele. Prima era compusă din satele Borlești și Vărzari, cu 524 de locuitori, aici existând două biserici și o școală rurală. A doua era formată din satele Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpoteni și Vâlcelele, având 1228 de locuitori, două biserici (la Crâmpoteni
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
funcționau, în aceeași plasă, și comunele Borlești-Vărzari și Vâlcelele. Prima era compusă din satele Borlești și Vărzari, cu 524 de locuitori, aici existând două biserici și o școală rurală. A doua era formată din satele Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpoteni și Vâlcelele, având 1228 de locuitori, două biserici (la Crâmpoteni și Vâlcelele) și o școală rurală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ: comuna Merișani avea 815 locuitori aceleași sate; comuna Borlești-Vărzari (acum denumită "Borlești") avea
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
era compusă din satele Borlești și Vărzari, cu 524 de locuitori, aici existând două biserici și o școală rurală. A doua era formată din satele Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpoteni și Vâlcelele, având 1228 de locuitori, două biserici (la Crâmpoteni și Vâlcelele) și o școală rurală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ: comuna Merișani avea 815 locuitori aceleași sate; comuna Borlești-Vărzari (acum denumită "Borlești") avea 811 locuitori și aceeași alcătuire; iar comuna Vâlcelele avea 1523
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
Crâmpoteni și Vâlcelele) și o școală rurală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ: comuna Merișani avea 815 locuitori aceleași sate; comuna Borlești-Vărzari (acum denumită "Borlești") avea 811 locuitori și aceeași alcătuire; iar comuna Vâlcelele avea 1523 de locuitori în satele Brăteasca, Crâmpotani și Vâlcelele. În 1931, cele trei comune au fost comasate sub numele de "Merișani", reședința comunei fiind satul Valea Boierească. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș, luând
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ: comuna Merișani avea 815 locuitori aceleași sate; comuna Borlești-Vărzari (acum denumită "Borlești") avea 811 locuitori și aceeași alcătuire; iar comuna Vâlcelele avea 1523 de locuitori în satele Brăteasca, Crâmpotani și Vâlcelele. În 1931, cele trei comune au fost comasate sub numele de "Merișani", reședința comunei fiind satul Valea Boierească. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș, luând la un moment dat denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ea
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
Brăteasca, Crâmpotani și Vâlcelele. În 1931, cele trei comune au fost comasate sub numele de "Merișani", reședința comunei fiind satul Valea Boierească. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș, luând la un moment dat denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, având alcătuirea actuală, sub numele de "Merișani". În comuna Merișani se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
gara (1880); curtea boierească (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea), formată din conac, pavilioane, anexă, grajduri, parc și zid de incintă cu poartă; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1808), ultimele trei din satul Merișani; și biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din Vâlcelele.
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
cu cea a fostului comitat Turda-Arieș, care a existat între 1876 și 1925. În anul 1924 au fost redenumite unele localități: Copăceni (nume vechi: Copand), Săndulești (Sând), Petrești (Petrid), Deleni (Indol), Tureni (Tur), Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
podiș lipsită de păduri care se află la o altitudine de 247 metri și se întinde mai ales în părțile de est și sud ale județului, până la râul Prut. Înspre râul Nistru se întinde un mal abrupt, unde se află vâlcele scurte și repezi. Pe malul Nistrului, în cartierul rusesc, se află și vechea cetate. Legenda povestește că numele orașului derivă de la Cotiso, un rege dac din secolul al III-lea. Orașul Hotin, situat pe malurile abrupte ale Nistrului, este cunoscut
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
până aproape de Canalul Crișurilor. Cea de-a doua, având înălțimea de 100- 200 m, alcătuită din depozite loessoide, mai este numită și Câmpia Gepiului sau Câmpia Veljurilor. La Cefa acestă câmpie netedă, ușor mlăștinoasă uneori, dar totuși cu văiugi și vâlcele bine marcate, cu alibi foarte largi, se termină cedând locul câmpiei joase. Câmpia joasă, holocenă, este o câmpie tânără care prin caracterele sale se arată a fi încă la nivelul bazei din care s-a creat. În această zonă câmpia
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
la Fântână Foarului (și nu Foarelui), Florescu, Dealul Morii, Bereag, Prunduț, Sub Ciuceti, La Vale, Omezău. (Frentiu Titus) Satul: Sat de forma pătrată , cca 150 x 150 m, cu biserică în centru, orientat cu colțurile spre cele partu puncte cardinale . Vâlceaua la sud, Colțul la vest, Ciuceti la nord și Calea Popii la est Paralel cu latura N E mai apare în timp o ulița Bujacul, legată de sat prin două coridoare paralele, unul cu construcții, ulița Școlii(a Popii) și
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
de fotbal și SMA-ul, parcul de tractoare, care însă au fost desființate. Pe locul unde înainte se desfășurau meciuri de fotbal se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
ridică o mică biserică-mănăstire, fără turn, fără clopote, numai cu o mică toacă așezată sub streașina. În jurul acestei bisericuțe se înșiruie câteva chilii și pentru cei ce trec în drumul lor pe acolo. Credincioși de prin alte sate risipite pe vâlcele vin aici să caute alinare. Nu peste mult timp apărură iscoadele care căutară ascunzișurile celor fugiți. Legenda orală spune că o iscoadă trimisă după Moș Țintea de stăpânul său din Berchez să-l convingă să vină înapoi este ucisă și
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
acum fântână băieților un grup de flăcăi ar fi deviat apă cerbului și când aceasta a atins pământul de aici a izvorât o apă și mai bună de la o adâncime de nici 50 de centimetri.aceasta apă curge pe o vâlcea numită vâlceaua cu gheață unde în tot timpul verii poți găsi cristale de gheață în firul de apă ce spală iarbă pe malul căruia cresc cele mai bune ciuperci.in prezent această zonă este acoperită de pruni și podgorii,bătrânii
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
băieților un grup de flăcăi ar fi deviat apă cerbului și când aceasta a atins pământul de aici a izvorât o apă și mai bună de la o adâncime de nici 50 de centimetri.aceasta apă curge pe o vâlcea numită vâlceaua cu gheață unde în tot timpul verii poți găsi cristale de gheață în firul de apă ce spală iarbă pe malul căruia cresc cele mai bune ciuperci.in prezent această zonă este acoperită de pruni și podgorii,bătrânii încă apstrand
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
mai mulți proprietari de noi case și vile. Principala atracție turistică a comunei "Bujoreni" este constituită de "Muzeul Satului Vâlcean", muzeu etnografic în aer liber. Înființat în 1969 și deschis publicului în 1974, muzeul se află la granița municipiului Râmnicu Vâlcea și comună. Pe o suprafață de 8 hectare, satul-muzeu (care cuprinde aproape 80 de construcții arhitecturale și în jur de 12000 de piese muzeistice) reconstituie imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale. Alături de "Cula Bujorenilor
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
fost Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, Universitatea de Artă București, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (România), Centrul de Studii Ortodoxe din California (S.U.A.), Institutul Național de Optoelectronică din București, Primăria Râmnicu Vâlcea, Consiliul Județean Vâlcea, filiala Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România și Teatrul Ariel din Râmnicu Vâlcea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bujoreni se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]