6,856 matches
-
Limbajul însuși abundă în metafore mai mult sau mai putin lexicalizate, fixate în catahreze; logică lui nu e întotdeauna reductibila la opoziția adevărat/fals, ci mai degrabă la „mai mult sau mai putin adevărat”. Limba este locul continuului și al vagului. Echivalentă vagă, tipică metaforei e favorizată de uzajul selectiv: locutorul face abstracție de mai multe atribute pe care le evocă termenul metaforizat, privilegiind unul singur. În plus, identificarea metaforica necesită incompatibilitatea. Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
abundă în metafore mai mult sau mai putin lexicalizate, fixate în catahreze; logică lui nu e întotdeauna reductibila la opoziția adevărat/fals, ci mai degrabă la „mai mult sau mai putin adevărat”. Limba este locul continuului și al vagului. Echivalentă vagă, tipică metaforei e favorizată de uzajul selectiv: locutorul face abstracție de mai multe atribute pe care le evocă termenul metaforizat, privilegiind unul singur. În plus, identificarea metaforica necesită incompatibilitatea. Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare, cu atat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
unul singur. În plus, identificarea metaforica necesită incompatibilitatea. Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare, cu atat procesul metaforic are loc cu mai mare ușurință 38. Metaforă veritabilă are întotdeauna ceva nedefinit, care vine din două izvoare: implicația vagă (le flou de l’implicite) și caracterul vag al domeniului de selectivitate (le flou du champs de sélectivité)39. Pe de o parte, metaforă lasă deschis câmpul interpretărilor și indivizii o percep diferit (când se spune despre cineva că e
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cu cat distanță dintre termenii identificați este mai mare, cu atat procesul metaforic are loc cu mai mare ușurință 38. Metaforă veritabilă are întotdeauna ceva nedefinit, care vine din două izvoare: implicația vagă (le flou de l’implicite) și caracterul vag al domeniului de selectivitate (le flou du champs de sélectivité)39. Pe de o parte, metaforă lasă deschis câmpul interpretărilor și indivizii o percep diferit (când se spune despre cineva că e un leu, unii se pot gândi la ferocitate
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
echivalarea lui al-′aqq cu „Adevărul” - și am văzut, în exemplele noastre, ca toți traducătorii, cu excepția lui Yusuf Ali („the Real”), o fac - nu reda semnificația de „real, existent” pe care o percep exegeții musulmani. „Adevărul” este un termen prea vag, peste care cititorul riscă să alunece asemenea lui Pilat în Evanghelia după Ioan, ori, dacă e creștin, să-i atribuie semnificația biblică, complet diferită 164. Un alt exemplu este W"si‘, în contextele ce sugerează că acest nume ar exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
astfel și de sfera cunoașterii 261. Trebuie avut în vedere că autorii Noului Testament au o formă mentis semita, iar cititorul european, una plămădita de civilizația greco-latină. Traducerea acestor două adjective în contextele de mai sus cu „adevărat” creează enunțuri vagi sau uzate, asupra cărora atenția nu zăbovește. „Vrednic de crezare” ni se pare aici o rezolvare fericită. În alte locuri însă, alQthinós, atribut în sintagma theòs ho zÄÎn kaí alQthinós: „Dumnezeul viu și adevărat”262, sau numele propriu-zis ho alQthinós263
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și mai eficientă de convertire a lui În acțiune? Spre deosebire de didactica tradițională, care obișnuia să definească obiectivele prin verbe de genul: „a ști”, „a cunoaște”, „a Înțelege”, „a sesiza”, „aaprecia”, „a crede” etc., ceea ce reprezintă enunțuri prea generale 1, prea vagi și susceptibile de interpretări subiective, desemnând acțiuni greu observabile și tot atât de anevoios de măsurat, alegerea metodelor devenind și ea tot atât deimprecisă și de greu de apreciat din punctul de vedere al eficienței. Cercetările dinultima perioadă, Întreprinse Îndeosebi de B.S.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ei să rețină cuvinte goale, lipsite de conținut și de adevăratele lor Înțelesuri și semnificații. Cu cât cuvintele utilizate au un grad mai Înalt de abstracție, cu atât și imprecizia În relevarea sensului lor este mai mare, referirile sunt mai vagi și comunicarea mai ambiguă. Aceasta obligă la explicarea prealabilă a cuvintelor de acest gen, la pregătirea introducerii lor În contextul expunerii. Trebuie acordată atenție Însă și cuvintelor uzuale, de largă circulație, care, prin polisemantismul lor, prin faptul că pot avea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noi și noi catedre, atât în universitățile de stat, cât și în cele private (tabelul 1). Cum se justifică aceste salturi spectaculoase? Dincolo de invocarea eliberării ofertei de educație superioară din chingile puterii, explicațiile comune în termenii nevoilor pieței muncii sunt vagi sau chiar incorecte. Cererea de pe piața muncii nu explică mare lucru, dacă avem în vedere restrângerea aproape constantă a economiei în perioada 1990-1999. Dimpotrivă, se pare că o anumită structură a forței de muncă, deci o anumită distribuție a diplomelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lucrări de referință, în care se expun, ca filosofii de management sau generale, „ziceri” ale unor guru la modă peste ocean. Preponderența teoriei în defavoarea unor prescripții care să poată fi utilizate în practică este evidentă. Recomandările care se fac sunt vagi, generale și dificil de operaționalizat. Dacă ar putea fi totuși operaționalizate, procesul ar fi atât de laborios și costisitor în ceea ce privește timpul și banii, încât efectele ar fi discutabile. La aceste dificultăți se adaugă demonstrațiile făcute de diferiți teoreticieni, prin care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ci precedată de acestea. În acest context, apare următorul paradox: dacă se așteaptă o informație adecvată, există riscul apariției unei situații de criză care găsește organizația nepregătită să reacționeze în direcția unei adaptări rapide, iar dacă se acceptă o informație vagă, există riscul unui răspuns nepotrivit ce generează pagube (Ansoff și McDonnell, 1990). Sintagma colectarea informațiilor trebuie percepută în sens larg, fără o limitare strictă la etapa a patra a procesului general listat anterior. În fond, s-ar putea observa că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pot fi coroborate cu surse primare privind studii de piață, în măsura în care ele sunt accesibile la un cost rezonabil. Se procedează într-un mod asemănător la colectarea informațiilor prin interviuri nedirecționate pe teren, de fapt discuții libere pe o temă relativ vagă, cu persoane care au tangență cu subiectul. Acestea, pot fi încadrate în categorii generice, cum ar fi: furnizori, distribuitori, vânzători, concurenți ș.a., dar pot fi și persoane care au contacte sporadice sau întâmplătoare, cum ar fi reprezentanți ai unor organizații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Trebuie evitată asemănarea cu rapoartele anuale, care sunt cosmetizate, uneori triumfaliste, și vizează marcarea unui punct în relațiile publice. • Orientarea spre viitor trebuie să primeze față de explicarea prezentului sau trecutului organizației. • Trebuie păstrat un echilibru între exprimările concrete și cele vagi. Dacă strategia este considerată ca fiind un proces deliberat (Mintzberg, 1978), atunci declararea misiunii apare ca fiind prima etapă a formulării strategiei. Se pune problema momentului în care misiunea unei organizații trebuie modificată. În cazul în care strategia este realizată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de vedere al stilului, apar diferențieri importante generate atât de natura organizației, cât și de concepția exprimării. Firmele au o exprimare mai clar focalizată pe domeniul de interes, în timp ce universitatea, având în vedere natura procesului asociat, are o exprimare mai vagă. Declarația Kraft Jacobs Suchard este clar structurată, marcând prin subtitluri punctele de interes și subliniind orientarea competițională cu interes pentru o poziție de vârf. Firma Du Pont sugerează faptul că se dorește globală, operând într-o zonă largă de industrii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
confuzie este dată și de nenumăratele unghiuri din care este privită cultura organizațională. Sociologia, antropologia, managementul și psihologia au definiții proprii, adaptate domeniului de studiu. Aceste definiții sunt relativ diferite și cu posibilități diferite de operaționalizare. Sunt de cele mai multe ori vagi, cu un conținut lipsit de semnificație, sau au un grad înalt de generalitate, ceea ce le face greu de operaționalizat. Dincolo de dificultățile asociate termenului cultură, apar imediat probleme legate de entitatea care se ascunde în spatele etichetei generice „organizație”. Unii autori au
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lucruri de felul acesta”. Citatul este sugestiv pentru că, așa cum s-a discutat deja în secțiunea dedicată stakeholder-ilor organizației, aceste deziderate, de altfel definite confuz, nu pot fi realizate concomitent. Sublinierea din finalul citatului arată că lista nu are nici măcar o vagă pretenție că ar fi cuprinzătoare. În consecință, ceea ce se poate obține în urma unui efort semnificativ este doar un rezultat modest, materializat într-o ajustare temporară a formei, menită să elimine o parte din inconvenientele formei din momentul anterior. „Șansele de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cea mai mare parte, superficiale și sumare chiar și la nivelul unor publicații de specialitate. Dacă informațiile privind sectorul public generează anumite semne de întrebare legate de credibilitate, atunci nu este surprinzător că în zona firmelor private informațiile disponibile sunt vagi sau lipsesc cu desăvârșire. Chiar și informațiile specializate privind anumite categorii de studii de piață, informații furnizate contra cost, sunt într-o cantitate încă departe de standardul economiilor stabile din Europa și din lume. În acest context, realizarea unui studiu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sale de bază. Unele dintre acestea sunt similare celor din alte țări, cu diferențe minore datorate traducerii unor mesaje în limba română, dar cu avantajul păstrării grafiei latine (în limba coreeană sau chineză, grafia numelui nu mai are decât o vagă legătură cu cel original, dar culoarea completează „imaginea”!). Valul acestora a fost reconfortant în 1991, fiind un semnal al începerii drumului spre normalitate. În câțiva ani a existat semnalul unei „naționalizări” a acestora, într-un vast parteneriat al sistemului Coca-Cola
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
TCCC). Obiectivele asociate misiunii de către TCCC vizează valoarea acțiunilor, profitabilitatea, productivitatea, poziția competițională și primatul tehnologic. Acestea sunt în mod firesc transferate și celorlalte entități din sistem. Pentru publicul larg, exprimarea majorității obiectivelor se face sub o formă calitativă, relativ vagă, dar concretizarea lor în termene și cantități pentru mediul intern apare ca normală pentru o cultură organizațională dedicată performanței. Strategiile urmate de sistem în România reprezintă concretizarea locală, într-o variantă adaptată zonei, a strategiilor urmate la nivel mondial conform
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
În curs de desfășurare, ea se concretizează În Productivitate. Aplicată la acțiuni care urmează să se deruleze, ea devine Inovație.” Peter Drucker 3.1. De la „Lisabona 2000”, la „Europa 2020” Strategia decadei 2000-2010 a fost Lisabona 2000, o strategie destul de vagă, cu obiective ambițioase, poate prea ambițioase, dar și destul de neclare, cu o slabă responsabilizare, atât la nivel comunitar, dar mai ales la nivel național. Cele două valuri de aderare, din 2004 și 2007, urmate de o criză profundă, au rupt
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
și 27 de state membre ale Uniunii Europene, nu numai ca au descoperit, dar, În sfârșit, au dat și cuvenita valoare unor noțiuni precum: inovare, cunoaștere, ecodezvoltare, potențialul factorului uman, capital intelectual etc. Dintr-o dată parfumul Îmbătător al unor formulări vagi, cum ar fi „cea mai avansată economie”, „cel mai atractiv loc de a munci și a trăi”, și cinismul surâsului birocratic ascuns În spatele unor raportări „meșteșugite” au dispărut, iar prima lecție Învățată este cea a obiectivelor măsurabile. Oare există catedră
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
curentă a tuturor evenimentelor la nivel european, „transformarea Uniunii Europene În cea mai competitivă economie din lume” și să realizeze un grad de ocupare a forței de muncă, superior celorlalte economii. Printr-o analiză comparativă, sesizăm formularea, deși plastică, destul de vagă. Dacă folosim doar câteva variante de exprimare a competitivității, și putem realiza curând că baza de raportare este foarte alunecoasă. De preferat este ca, atunci când urmărim acuratețea atingerii unei Ținte, să folosim ponderi, procente, mărimi etc., raportate la o perioadă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de legătură între lumea lucrurilor și lumea Ideilor. El posedă un element prin care, încă aici fiind, sufletul său ține de dincolo, de lumea Ideilor. Este vorba despre cunoașterea Ideilor pe care sufletul o aduce cu sine ca pe o vagă amintire din lumea de dincolo, dar care se actualizează în formule de diferite grade de claritate, în contact cu lucrurile, în lumea de aici. Omul în sufletul căruia cunoașterea se actualizează deplin și cu maximă claritate este unul de excepție
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
prin discutarea retoricii. În fine, în Sofistul, vechea problemă a devenit acum fundament al teoriei negației și, reținând cât de intim este legat Aristotel, în proiectul metafizicii sale, de teoriile dialogului Sofistul, am căutat în opera lui urme cât de vagi ale problemei platoniciene. Desigur, nu ne închipuim că Platon ar gândi în secret în termenii cuplului „Ahile și Ulise”, dar este posibil ca unitatea aceleiași probleme să poată fi expusă de noi sub un nume analogic comun. Având sub ochi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tematizată de așa-numitul „cerc hermeneutic”) de la subiect (care e subiect al întrebării) la predicat (care desfășoară întrebarea descriind caracteristicile subiectului), pentru a reveni la subiect (fixat prin definiție). În fine, la un alt nivel se află lumea sensibilă - mobilă, vagă, indefinită, în permanentă schimbare - domeniu al măsurabilului. Întregul parcurs al gândirii - praxis-ul ei - e finalmente unul al regăsirii și al revenirii la unitate. De aceea grija față de suflet înseamnă „a vrea să fii în unitate cu tine însuți” (p.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]