9,893 matches
-
câte un borcan cu unsoare, scăpat nemâncat din iarnă, în care se odihnea ademenitor câte un vârf de cărnaț (cârnat) și câte o coastă friptă. Slănina o frigeam pe jar, scurgându-i unsoarea pe feliile de ptită (pâine) coaptă pe vatră. Dacă aflam bureți usturoi și bureți galbeni îi spălam în izvorul rece și îi frigeam trași în țeapă. Pthitoii și pomnițele puteau să mai aștepte, că nu doar nu plăteau impozit din cauza asta! Florica BUD Baia Mare 21 februarie 2011 Referință
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
al Filialei Suceava a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina și redactor șef adjunct al revistei de literatură și istorie literară “Țara Fagilor” (serie nouă), editată de societate. • Autor, împreună cu prof. Ion Cozmei, al volumului “Din Boian la Vatra Dornei” (pelerinaj transfrontalier pe Drumul Împărătesc al Poetului - pe urmele lui Mihai Eminescu - Editura AUGUSTA, Timișoara, 2004). • Autor al lucrării „Efigii în filigran” - primul volum cu subtitlul „Profiluri autohtone” (care reproduce - din cele peste 600 de materiale de presă care
PROFIL DE JURNALIST de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341686_a_343015]
-
de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu ne bucurăm prea mult de această vizită neanunțată, dar nici nu ne permitem luxul nedemocratic de a-l alunga dintre noi, aruncând cu pietre încinse pe vatra țării. Abia-abia ne obișnuiserăm cu năbădăile țânțarului Anofel, în speță cu ale crudei sale femele, care ne-a făcut părtași la adevărate orgii anofelțânțăriene că va trebui, Vai Nouă Brotarieni Adipoși Și Virilicieni, să învățam și năravurile țânțarului numit Tigru
MIGDALE DULCI AMARE (1) – DRAGĂ UNIVERSULE HIDOS (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341668_a_342997]
-
de a se defini prin creație: „Cusută de piatra rîurilor,/mă-necam cu fiecare val,/ în ziua în care se duelau fulgii/ și toți ceilalți erau dezbrăcați de timpul / în care sîntem” [...] pîndeam cu ochii scăpătați/ pe tăciunii stinși de pe vatră.” Rigoarea lirismului, asprimea față de mirajul poemelor, dar și cenzura propriei expansibilități demonstrează și dovedește conștiența responsabilității a ceea ce scrie Maria Diana Popescu. Noutatea metaforicii și a virtuozității consacră volumului un simfonism poetic sublim, suprapus iluminării motivelor afective, înaltelor trăiri spirituale
POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341660_a_342989]
-
în reviste literare: „ Algoritm literar” nr. 5 - 2012 / nr. 3 - dec. 2010 „ Apostrof „ a Uniunii Scriitorilor , Cluj, nr 10- 2011 „ Regatul Cuvântului” „ NOMEN ARTIS” „ Absolut” nr.6 oct. 2011 „ Cuib Literar” nr. 8/ 2011 „ Climate literare” nr. 45 ; „ Constelații diamantine ” ; „Vatra”; „Armonii culturale” „ Familia noastră” - Israel “ Faleze de piatră ” ; „ Confluente românești ” „ Colțul literar” << No.14 plus minus >> „ Izvoare”; „ Visul ”; „ Actualitatea Literară ” nr. 3 - ian. 2011 Bloguri literare: http://reteaualiterara.ning.com http://atelier.liternet.ro http://cititordeproza .ning.com http://junimeadigitala
PROFIL DE AUTOR de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/340616_a_341945]
-
Părintele Arhimandrit Iustin Pârvu, starețul-ctitor al Mănăstirii Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil de la Petru Vodă, județul Neamț, si duhovnic apreciat de numeroșii săi fii duhovnicești. Format în atmosferă de rugăciune și înaltă trăire spirituală a Mănăstirilor Durau și Cernica, cunoscute vetre monahale din perioada interbelică, Părintele Justin a îndurat, cu multă credință, încercările temnițelor comuniste de la Văcărești, Jilava, Aiud și Suceava (între anii 1948 - 1964), mărturisind cu mult curaj dreapta credință în vremuri de încercare. (...) Veșnică să-i fie pomenirea din
MULŢUMIRI ADRESATE TUTUROR CELOR CARE AU FĂCUT DEMERSURI PENTRU CA PĂRINTELE ARHIMANDRIT JUSTIN PÂRVU SĂ DEVINĂ CETĂŢEAN DE ONOARE (POST MORTEM) A LOCALITĂŢII BAIA S de VICTOR RONCEA în ediţia nr. 975 [Corola-blog/BlogPost/340554_a_341883]
-
literară a Ligii Scriitorilor Români, Centru de Studii Etnografice (monografii locale), Semănătorul, Noua arhiva românească, O carte pe zi, Glas comun, Slova creștină, Cărticica românească de copii, Literatura în imagini, Universul cărților, Viața literară, Conexiuni Creștine Contemporane, Viața românească - Arad, Vatra veche - Tg. Mureș, Pietrele Doamnei - Argeș, Constelații Diamantine, Literalia - Craiova, Familia Română, Ideea Europeană, Climate, Citadela, Basarabia literară - Chișinău, Românii din jurul României - Chișinău, Moldova literară - Chișinău, Prier - orașul Ștefan-Vodă din Republică Moldova, Clipă UȘA, Agero - Stuttgart, Germania, Romanian VIP - Dalas
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
Cultural-umanitare „Bogdania”, Focșani, 2011; - Redactor-șef adjunct al revistei de creație literară Bogdania, Focșani, fondată de poetul Ionel Marin, 2012 Colaborează în prezent cu: ■ Publicații și reviste din țară, precum : Boema - Galați, Constelații Diamantine - Craiova, Plumb - Bacău, Impact Literar - Târgoviște, Vatra Veche - Târgu Mureș, Glas Comun, Monitorul Cultural, Epoca, Neamul Românesc, Tânărul Scriitor, Slova Creștină, Creștin Ortodox, Revista literară „Visul” - Orăștie, Revista Art-Emis, Cărticică Românească de Copii, Confluențe Literare - București, Revista on-line „Artur Silvestri”, Agora Literară, Climate Literare, , Revista Bogdania - Focșani
PROFIL DE AUTOR de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340615_a_341944]
-
Omilii la Praznicele Împărătești. Traducere din lb. greacă veche Ierom. Agapie Corbu. Ed. Sf. Nectarie, Arad-2010, p. 42) Sfântul Ioan Gură de Aur-Patriarhul Constantinopolului și al întregii lumi, prin plăsmuirea sublimă a grăirii sale cu adevărat de aur, răsfrântă peste vatra de faimă universală, transmițând o vibrație cosmică a perfecțiunii comuniunii, ne îndrumă să luăm aminte la noțiunile de putere și de slavă: „Sfântul Împărat Constantin cel Mare (324-337), când câțiva oameni au aruncat cu pietre în statuia lui iar alții
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
a încheiat mulțumit socotelile cu aceasta, cu sentimentul că și-a împlinit cu prisos datoria. Putna are în duhul ei ceva cu totul special. E mult mai mult decât un lăcaș de rugăciune, cu ceva în plus peste faima de vatră spirituală și cărturărească a românilor. E un simbol al vredniciei unui neam în apărarea ființei sale și în durarea de opere ziditoare. Reprezintă sigiliul așezat de ctitorul care-și doarme aici somnul de veci, Ștefan cel Mare. Putna este, totodată
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
o undă de țâșnire spre luptă, spre salvare, spre adevăr, spre credință, spre onoare, spre jertfă, spre biruință, spre demnitate, spre dragoste, spre înnoirere, spre înălțare a Neamului înconvoiat de haosul abisal prăvălit odată cu statul-ateu uzurpator peste minunata noastră multimilenară Vatră creștină. Strigătul profetului Ioan Ianolide s-a pogorât ca un fulger pentru a se aprinde în inimile și sufletele celor care au mai rămas eroi creștini, demni ca autoritate a mărturisirii ortodoxe. Ecoul Mărturisitorului s-a prăvălit ca un înverșunat
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
doua zi, știrea apăru în tabloid însoțită de mai multe fotografii color cu șarpele de mare, cu pitoni uriași, crocodili și viței cu cap de om sau anaconde care înghițeau vaci. Totul se petrecea desigur în mirifica așezare Cochirleanca, veche vatră de cultură încă de pe timpul costobocilor. Cum cititorii erau familiarizați cu populațiile antice, costobocii, adică uriașii din biblie, mergeau la fix cu balaurii. Cert este că știrea a rezistat aproape o săptămână, iar domnul învățător a adăugat, din colaborări, la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
ascunde, iată: N-o fi degeaba vorba din bătrâni, „Apa trece, dar pietrele rămân!” Renaștere În frământarea zbuciumat-a vieții, te caut, tinerețe, într-o piatră. Rămân cu ea, în zorii dimineții, să ard, din nou, cum focul arde-n vatră. Privesc prin pânza vremii către tine; azi număr pași uitați demult pe pietre. Plâng lacrima întoarcerii în mine, ard amintiri în ale vieții vetre. Numără piatra ani trecuți, insistă pe cei ce par în plus, pe cei ce-s lipsă
CÂND PIETRELE VORBESC... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341114_a_342443]
-
o piatră. Rămân cu ea, în zorii dimineții, să ard, din nou, cum focul arde-n vatră. Privesc prin pânza vremii către tine; azi număr pași uitați demult pe pietre. Plâng lacrima întoarcerii în mine, ard amintiri în ale vieții vetre. Numără piatra ani trecuți, insistă pe cei ce par în plus, pe cei ce-s lipsă, să mi-i adune, să mi-i scadă, tristă, să-mi scoată tinerețea din eclipsă. Crește piatra în roua dimineții, primind sărutul soarelui fierbinte
CÂND PIETRELE VORBESC... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341114_a_342443]
-
revista “Boema”, “Climate Literare” și la revista internațională online “Starpress”. Volume publicate: "Monade" - poeme, împreună cu Melania Cuc, Editura Karuna, Bistrița, septembrie 2014. Reviste și ziare în care a mai publicat: Oglindă Literară, Nord Literar, Luceafărul, Ecouri Literare, România Literară, Apostrof, Vatra, Basarabia Literară, Moldova Literară, Revista Literară Bucovina, Actualitatea Literară, Caiete Silvane, Revista Argeș, Cervantes, Vatra veche, Revista Armonii Culturale, Onyx din Dublin, Mozaicul, Lumina Lină/Gracious Light din New York, Lumea Românească, Revista A.V.A, Revista Zeit, Litere, Nomen Artis
BIOGRAFIE de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341125_a_342454]
-
Melania Cuc, Editura Karuna, Bistrița, septembrie 2014. Reviste și ziare în care a mai publicat: Oglindă Literară, Nord Literar, Luceafărul, Ecouri Literare, România Literară, Apostrof, Vatra, Basarabia Literară, Moldova Literară, Revista Literară Bucovina, Actualitatea Literară, Caiete Silvane, Revista Argeș, Cervantes, Vatra veche, Revista Armonii Culturale, Onyx din Dublin, Mozaicul, Lumina Lină/Gracious Light din New York, Lumea Românească, Revista A.V.A, Revista Zeit, Litere, Nomen Artis, Citadela, Destine Literare din Montréal, Dăruiri literare, Lohanul, ziarul "Ro-mania" din Cipru, Poeți e Poesia
BIOGRAFIE de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341125_a_342454]
-
Vodă Hălăucești; Tânărul scriitor; Ecoul; Viața literară ; revista Agero Stuttgard; revista de cultură, civilizație și atitudine morală Singur, Târgoviște ( Doru Dăncuș) ; revista Moldova Literară - editată de Liga Scriitorilor - filiala Iași ( Mihai Păstrăguș) ; revista Contrasens - Târgoviște (Mihai Ristea) ;revista Cervantes; revista Vatra Veche - Târgu-Mureș (Nicolae Băciuț) ; revista Familiei, Israel ( I. Aurescu) ; revista Nou Horizont - Valencia, Spania ( Adriana Vidroiu Stanca) ; Antologia « Lira în patru puncte cardinale » - selecție și concept (Cristina Ștefan) ; revista Epoca ; revista Phoenix Mission Magazine Romanian-American Publication from Phoenix, Arizona; Răsunetul
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341145_a_342474]
-
realizată însă cu atâta coerență, armonie și bun gust, cu atâta rațiune și ingeniozitate încât stilul rămâne profund original și nu se găsește în alte părți ale lumii, remarca istoricul de artă Petre Comarnescu” (Monahia Elenea Simionovici - Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spritualitate ortodoxă/Editura Mușatinii, Suceava, 2010). Ea este socotită "Capela Sixtină a Orientului" pentru marea frescă de pe fațada de vest, numită "Judecata de apoi". În plus reamintesc, iubite cititor, acel albastru de Voroneț unic în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
mântuiți, nici tronul ce se aseamănă cu cel al Voievodului, nici buciumele, din care sună Arhanghelul vestind Învierea la Judecata de Apoi, nici pânzarul, corabia din timpul lui Rareș, ce bătea la porțile Veneției.” (Monahia Elena Simionovici - Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spiritualitate ortodoxă). Pictura exterioară, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, a fost realizată la cel mai înalt nivel artistic al perioadei în cauză. Rod al gândirii și simțirii eruditului teolog Grigorie Roșca, este socotită
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
dușman al Moldovei și al creștinității; Lichinie și Maximilian, împărați iconoclasti..., bogatul din Evanghelie...,părintele Avraam, ce ține la sân pe sărmanul Lazăr..., Iuda, vânzătorul ucenic, Caiafa, nedreptul judecător fariseu al lui Hristos etc”. (Monahia Elena Simionovici - Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spiritualitate ortodoxă / Editura Mușatinii, Suceava, 2010). Este demn de reținut faptul că „Judecata de apoi”, care ocupă tot peretele de vest (apus) într-o uriașă compoziție, pe un număr de cinci registre orizontale (sau patru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
duhul armoniei să se reverse în continuare asupra membrilor și paginilor ei spre o mai bună slujire a poporului român, deoarece, așa cum spunea părintele Radu Botiș, „Patriotismul nu este o rușine, patriotismul este cinste și plecăciune demnă în fața istoriei, a vetrei de unde am văzut lumina zilei. Patriotismul este statura ta dreapta oriunde te-ai află pe pământul acesta: bogat ori sărac, fericit ori cuprins de amărăciune și neîmpliniri. Da, purtăm în suflet buciumul și doina noastră, desprinse dintru legendare începuturi, pământul
REVISTA „GLAS COMUN”, ŞASE ANI DE EXISTENŢĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341214_a_342543]
-
Occidentului, nevoia Crăciunului de acasă. Simpatici și veseli, obosiți și plini de vise, românii care lucrează în Irlanda așteptau cozonaci de acasă. Pomenindu-i pe eroii morți pentru libertate, duminică, cozonacii le însoțeau cuvintele. În cerul din Rai mirosea a vatră românească. Precum în cer, așa și pe pământ... Cuminte colindul românesc merge mai departe. Ca o extrasistolă a unei inimi care refuză să moară: inima poporului creștin român! Fiecare zi care ne apropie de Crăciun ne urcă pe colinele Betleemului
Azi avem becuri, malluri și coșuri pline de „produse”. Pe unde mai este sufletul nostru? () [Corola-blog/BlogPost/337866_a_339195]
-
Lupii și urșii, șerpii, furtunile cu grindină și fulgere, pădurile, pășunile au zeități, spirite ori ființe mitice protectoare, li se consacră sărbători și au un cult încărcat de credințe și superstiții arhaice. Singurul loc în care ciobanul e stăpân e vatra - vatra casei și vatra satului. Vatra e spațiul consacrat vieții umane; odată ieșit din el, ciobanul e un intrus. Spre a fi acceptat, el trebuie să respecte rânduiala naturii, la fel cum un oaspete e binevenit doar dacă respectă regulile
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
și urșii, șerpii, furtunile cu grindină și fulgere, pădurile, pășunile au zeități, spirite ori ființe mitice protectoare, li se consacră sărbători și au un cult încărcat de credințe și superstiții arhaice. Singurul loc în care ciobanul e stăpân e vatra - vatra casei și vatra satului. Vatra e spațiul consacrat vieții umane; odată ieșit din el, ciobanul e un intrus. Spre a fi acceptat, el trebuie să respecte rânduiala naturii, la fel cum un oaspete e binevenit doar dacă respectă regulile din
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
furtunile cu grindină și fulgere, pădurile, pășunile au zeități, spirite ori ființe mitice protectoare, li se consacră sărbători și au un cult încărcat de credințe și superstiții arhaice. Singurul loc în care ciobanul e stăpân e vatra - vatra casei și vatra satului. Vatra e spațiul consacrat vieții umane; odată ieșit din el, ciobanul e un intrus. Spre a fi acceptat, el trebuie să respecte rânduiala naturii, la fel cum un oaspete e binevenit doar dacă respectă regulile din casa gazdei. De
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]