2,332 matches
-
prăbușit, ceea ce a determinat arestarea lui Sansovino. În același timp, el primea numeroase comenzi pentru sculpturi și reliefuri în principal din bronz, care au fost executate în atelierul său. Prin prietenia cu Aretino și cu Tizian, obține acces la patricienii venețieni. Sansovino a fost până la moartea să cel mai respectat și mai influent arhitect și sculptor din Veneția.
Jacopo Sansovino () [Corola-website/Science/334730_a_336059]
-
Doamnei (finalizată în 1699) din Dobroești ilustrează perioada de înflorire a stilului brâncovenesc. Dar cel mai desăvârșit edificiu construit în acest stil este Palatul Mogoșoaia. Finalizat în 1702, este remarcabil prin foișorul pe coloane de piatră și logia în stil venețian. Același stil brâncovenesc se regăsește și la Biserica Stavropoleos din Capitală. Sfințit în 1724, lăcașul de cult atrage atenția prin decorul fațadelor, coloanele de piatră și sculpturile bogate, constituind model pentru multe edificii religioase din secolul al XVIII-lea. Construită
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
locuit a administratorului, construită în 1923, alcătuită din 3 camere și cerdac Lângă biserică au fost înmormântați bunicii și părinții lui George Tătărescu. Mormântul este o construcție subterană, cu boltă, marcată la exterior printr-un postament acoperit cu marmură neagră venețiană. Soclul este confecționat din piatră sculptată.. În 1934, familia Tătărescu a mai cumpărat casa Antonie Mogoș din satul Ceauru. Aceasta a fost strămutată de către Aretia Tătărescu și reamenajată cu destinația casă de oaspeți, după modelul casei cu același nume care
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
gondolele liniștite, antice ambarcațiuni. Apă bate în zidul caselor, pictate că pe o pânză în roșu, verde, galben. De o parte și de alta a Grand Canale străjuiesc palate somptuoase, în arabescuri și dantelării: Pallazzo "Foscari", cu arhitectura să gotica venețiana, Palazzo "Grassi", în linia clasică din secolul XVIII, semnat Giuseppe Massari, "Că Pessaro", un fastuos palat în stil baroc, "Vendramin", "Pissani Moretta", "Că D'Oro" cu arcadele aurite ce-i marchează fațadă, cu magnificele ferestre, candelabre somptuoase de Murano ce
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
din latinul „carus navalis", cu care se identificau carele procesuale în formă de navă în timpul ritualurilor de purificare din luna februarie, iar cel de-al doilea, „carnem levare", ceea ce însemna interdicția cărnii înaintea Miercurii Cenușii, cănd începea postul Paștelui. Vechii venețieni se abandonau saturnalelor, cănd timp de șapte zile totul era permis. Să ne amintim că, la sfârșitul secolului al XVII-lea, Veneția era o republică aristocratica, unde democrația era valabilă numai în interiorul nobilimii, poporul nu avea nici o voce, dar i
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
soarelui erau obligate să intre în casă. Existau curtezane de "rang inferior", cât și cele de "grad superior", așa cum era celebra poeta Veronica Franco, ale cărei versuri sunt pătrunse de o democrație a erosului, devenită prim personaj al filmului „Frumoasă venețiana", a cărei casă era frecventata de pictori, muzicieni și de cei mai importanți oameni politici. Se spune că la o masă oficială, în prezența regelui Franței, Henric al III-lea, a apărut goală pe un platou de argint. Sărbătoarea Măriilor
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
apărut goală pe un platou de argint. Sărbătoarea Măriilor Liberalismul Veneției reprezintă o avangardă în context european, în timp ce imaginarul feminin guverna spectrul vieții politice, sociale și culturale, iar istoria continuă să fie concepută și administrată exclusiv de bărbați. Libertinajul femeii venețiene este și replică dată unei misoginii generalizate în acel timp. Veneția, împreună cu enigmele sale, rămâne apărată de umbra acestei discrete fantasme a arhetipului feminin. Orașul devine lumea lui Giaccomo Cassanova, a lui Tizian, Boucher, Fragonard, Tieppolo, dar și patria lui
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
realizată dintr-un fel de capișon de matase sau dantelă care acoperea total față și era susținută de o pălărie în formă de tricorn. "La Moretta" era o mică mască îmbrăcată în catifea neagră, reprezentând un joc al seducției. Femeile venețiene erau renumite pentru decolteurile extrem de deocheate. Această mască avea în interior un buton care se sprijinea pe dinți, de aceea era denumită și "Muta". Altă mască purta numele de "Gnaga", prin care bărbații se deghizau în femei și nimeni nu
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
de la Hotel Danieli. La Palazzo "Ca'Zanardi", cu elegantele sale fresce, se poate ascultă muzică de Mozart sau Vivaldi, iar în acompaniamentul instrumentelor antice se poate dansa un menuet sau o gavota, bineînțeles în costume și cu măști de nobili venețieni. La Hotel “Splendid Venice” are loc Ultimo Valzer, asemănător balurilor din secolul al XVIII-lea. “Hotel Monaco” etalează un Carnival Extravaganza. La “Palazzo Dandolo” are loc Cotillion al Palazzo, unde se iau lecții de dans de grup, sub baghetă unui
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
în Piață Sân Marco, unde cele 12 Mării vor fi prezentate oficial. Această sărbătoare reprezintă omagiul pe care Dogele îl acordă anual unui număr de 12 fete din Veneția, de origine umila, si este ocazia de a admira minunatele costume venețiene medievale și renascentiste, care evocă vechiul obicei al Dogelui de a dărui celor mai frumoase și sărace fete din Veneția o dota pentru căsătorie. Evenimentul se va încheia cu Farandola Collettiva, dansul istoric al Carnavalului, care se desfășoară șerpuit în
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
în formă de 8. De acest șnur se agață un pandantiv purtător de noroc, cu forme de obicei simbolice (moneda de aur sau de argint, dar și fire de iarbă, flori, iar în zilele noastre, animale, inimioare...) Misterul vechilor aristocrate venețiene Seria laboratoarelor creative se axează pe cinci activități diverse, printre care: șnurul, moneda, mărțișorul gigantic, primăvara, Carnavalul Primăverii. Manifestările se vor încheia cu o regata silențioasa de bărci pe Canal Grande, luminate numai cu lumânări. Participând la Carnavalul de la Veneția
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
și viței de vie, cu picioarele din bronz, de Paula Swinnen, 2016, la Philippe Heim. Șaman inuit zburător Să amintim și un prețios pian în micromozaic din 1790, cu fluture și porumbei (300-400 de mii de euro) și patru scaune venețiene din secolul XVII al căror preț nu a fost afișat. Ambele piese s-a aflat la Il Quadrifoglio-Brun Fine Art. Un granchio di Bernard Buffet Nu putem trece cu vederea prezența lui Hergé. Un Tintin în Tibet (1959) de la standul
Elegantul Târg BRAFA 2017 deschide balul operelor de artă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105812_a_107104]
-
Dacă această tradiție este adevărată, la nașterea lui Isus, Simeon ar fi avut aproape trei sute de ani. Simeon a fost venerat ca un sfânt deja din primele secole ale creștinismului. Moaștele sfântului au fost transferate de bizantini la Constantinopol, dar venețienii, conduși de Enrico Dandolo au jefuit Biserica închinată sfântului. Moaștele au fost transferate în Veneția, în Biserica San Simeone Profetul. Există, de asemenea, o altă credință. În conformitate cu aceasta, moaștele sfântului Simeon au fost aduse la Constantinopol în secolul al VI
Sfântul și Dreptul Simeon () [Corola-website/Science/337551_a_338880]
-
Otoman. A existat în diverse forme până în 1882, când teritoriul a fost încorporat în Regatul Croației și Slavoniei. Această parte a graniței militare cuprinde regiunile istorice Lika, Kordun și Banija (Banovina) și se învecina la nivelul Mării Adriatice cu Republica Venețiană în sud, cu restul Croației habsburgice în vest și cu Imperiul Otoman în est. Se învecina și cu Granița Militară Slavonă aproape de vărsarea râului Una în Sava. Precum restul graniței militare, granița militară croată a existat până la sfârșitul secolului al
Granița militară croată () [Corola-website/Science/337575_a_338904]
-
și, în general, făcute din electrum și din bilon. Deși rațiunea exactă a fabricării unor asemenea piese este necunoscută, se crede că ele erau așa pentru ușurința stivuirii lor. La sfârșitul Imperiului, cele mai multe piese aflate în circulație erau de origine venețiană, dovadă a dependenței sale economice față de fosta sa vasală.
Monedă bizantină () [Corola-website/Science/337662_a_338991]
-
2011, de către guvern, iar astăzi este condusă de Prințul Moștenitor Nikola ÎI. În 1922, Muntenegru a devenit, formal "Oblastul Cettinje" a zonei Zeta în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, anexând pentru prima oara zonele de coastă ce au aparținut Albaniei Venețiene. Datorită unor restructurări succesive, în 1929 a devenit parte a unei regiuni mai întinse Banatul Zeta a Regatului Iugoslaviei a caror granițe atingeau și răul Neretva. Strănepotul lui Nikola, regele sârb Alexandru I al Iugoslaviei domină guvernul Iugoslav. Banatul Zetei
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
închinată și Sfântului Nicolae, protectorul marinarilor. Catedrala este construită în stilul neoromânesc, după un proiect întocmit de arhitectul Nicolae C. Mihăescu. Pictura interioară este realizată de profesorul Gheorghe Răducanu, în timp ce medalioanele cu sfinți de pe fațada exterioară sunt realizate din mozaic venețian din sticlă de Murano de pictorul Dumitru Norocea. Edificiul are plan triconc (formă de cruce) și este împodobit cu trei turle. Pe acoperiș sunt plasate șapte cruci, câte una pe fiecare din cele trei turle și câte una spre est
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
și film. În 1965, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L.Caragiale”, clasa George Dem Loghin. A debutat în 1966 la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț unde a lucrat până în 1973. Aici a jucat roluri ca "Alta" în "Act venețian" sau "Vidra" în "Răzvan și Vidra". În 1969-1970 este actriță la Teatrul de Stat din Satu Mare. Din 1974 devine membră a Teatrului Odeon din București unde joacă diverse roluri cum ar fi "Hortensia" în "A cincea lebădă", "Tofana" în "Patima
Olga Bucătaru () [Corola-website/Science/336684_a_338013]
-
Algeriană" din Tripoli. Catedrala a fost finalizată în anul 1928, cu sprijinul arhitectului Saffo Panteri, ce a proiectat clădirea în stil romanic. Locașul avea o înălțime totală de 46 de metri și o clopotniță construită într-un stil specific bisericilor venețiene. Ca vechime, catedrala a fost al doilea locaș catolic construit în Tripoli, primul fiind "Biserica Santa Maria degli Angeli", construită în anul 1870 de către comunitatea malteză. De asemenea, printre arhitecții ce au participat la construcție se numără și un libian
Moscheea Maidan al Jazair () [Corola-website/Science/336844_a_338173]
-
Pisanii au construit în fața zidurilor medievale un taluz, care s-a dovedit rezistent la focul tunurilor și la încercările de escaladare. Al doilea asediu a fost cel de la Padova din 1509. Un călugăr inginer, Fra Giocondo, luând ca exemplu apărarea venețiană a demolat zidurile medievale și le-a înlocuit cu un șanț mare care putea fi măturat de tirul în anfiladă al tunurilor amplasate în prelungirea segmentelor de șanț. După câteva asalturi nereușite și sângeroase, asediatorii francezi s-au retras. Noul
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
3 februarie 1509, între flota portugheză, formată din 23 de vase și o coaliție formată din flota sultanatului mameluc din Egipt, a Zamorinului din Calicut și a Sultanului din Gujarat, cu sprijin logistic naval din partea otomanilor, dar și a Republicii Venețiene și Republicii Ragusa (Dubrovnik), care își vedeau amenințate de către portughezi interesele comerciale în Orient. Victoria lui Almeida a fost decisivă: otomanii și egiptenii au părăsit Oceanul Indian, lăsându-le portughezilor monopolul asupra comerțului în apele acestuia pentru o perioadă de peste 100
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
de la împăratul Isaac al II-lea Angelos. Privilegii similare fuseseră obținute cu câțiva ani în urmă de la Serbia (1186) și de la Bosnia (1189). al Bosniei este și primul document oficial în care orașul este denumit Dubrovnik. În 1205, când Republica Venețiană a invadat Dalmația cu forțele celei de a Patra Cruciade, Ragusa a fost obligată să plătească tribut și a devenit sursă de provizii pentru Veneția (blănuri, ceară, argint și alte metale). Veneția a utilizat orașul ca bază navală în sudul
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
bază navală în sudul Mării Adriatice. Spre deosebire de relația cu Zadar, nu au existat multe fricțiuni între Ragusa și Veneția, întrucât orașul încă nu apucase să se dezvolte într-un concurent al Veneției pe comerțul între Est și Vest; mai mult, venețienii au lăsat orașului mare parte din independența sa. Locuitorii însă au început să se revolte din cauza tributului din ce în ce mai mare, și au început să apară din ce în ce mai multe animozități între Ragusa și Veneția. La mijlocul secolului al XIII-lea, teritoriului inițial i s-
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
își exercite drepturile fără prea multe intervenții de la Buda. Republica a profitat de suzeranitatea mai mult nominală a lui Ludovic, al cărui regat nu era o putere maritimă și cu care nu avea prea multe conflicte de interese. Ultimul conte venețian a plecat, se pare, în grabă. În prima jumătate a secolului al XV-lea, în Dubrovnik a activat cardinalul ("Johannes de Carvatia") ca reformator al Bisericii și scriitor. În 1458, Republica a semnat un tratat cu Imperiul Otoman, prin care
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
mai puternici concurenți ai Veneției, alături de Anglia, Spania și Genova, pe toate mările în secolul al XV-lea, chiar și în Adriatica. Datorită proximității abundentelor păduri de stejar din , ea a reușit să obțină contracte pe care le râvneau și venețienii. După explorările portughezilor, care au deschis noi rute peste oceane, nu mai trecea prin Marea Mediterană. Mai mult, a declanșat o criză a transporturilor maritime în Mediterana. A fost începutul declinului pentru republicile Veneția și Ragusa. Carol al VIII-lea al
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]