15,959 matches
-
e strâmt. sunt puține cuvinte iar pereții răsună în mintea mea. mă întorc la vis. repetat, pleoapa-mi cade. mă face să uit anotimpul trecut. mi-e dor să văd cortina și lacătul pus la ușa răzbunării. pe palier locuiește verbul. anunțul pe ușă e clar: nu deranjați! (completez: când nu aveți ce spune.) Referință Bibliografică: nu deranjați! / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 499, Anul II, 13 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu
NU DERANJAŢI! de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358511_a_359840]
-
odihnesc, cuminți, la tâmplă Și-s ... tot mai mulți ... Și tâmpla tot mai albă... Și gândurile-mi sângerează, toate, TU, ... fă-le fluturi, Doamne ! să pot ... îmbrățișa o dimineață fără s-o doară,.. Și zborul, Doamne, zborul fă-mi-l verb ! Eu zbor ... tu zbori ... . Parc-am uitat a-l conjuga ... ... și doare ... Referință Bibliografică: Să nu mai doară..... / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1373, Anul IV, 04 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Blănariu : Toate
SĂ NU MAI DOARĂ..... de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358522_a_359851]
-
diferită de cea pe care o vedem acum în tablou”, a declarat Cotte. Alte dezvăluiri includ broderia ce împodobește decolteul rochiei Mona Lisei (care poate fi considerată chiar semnătura pictorului, având în vedere că în italiană "a împleti" este "vincolare", verb ce face referire la numele de da Vinci) și transparența vălului ce acoperă capul modelului (indicând faptul că Leonardo a pictat mai întâi peisajul imaginar din fundal și apoi, utilizând tehnici de transparență, a reprezentat pe pânză vălul). De asemenea
MONA LISA – DOAMNA CU ZÂMBET MISTIC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358010_a_359339]
-
tuturor lucrurilor, excitându-ne silabele la orice descompunere a voinței - cu care umplem golul tragediei înnobilate de strâmbăturile Cerului. *** Ascult ora surpată în mine, martor asasin al trupului de suflet cu care mă târăsc sub gura cerului, rostit meticulos pe verbul gestului împăturit în pașii începutului. Viața mă doare explicativ, cojindu-și aerul, îngrămădit în pleoape de umbre, ca și cum întâmplarea respirației cu care mă privesc ar suspina pe colțul ferestrei rugăciunii de la subsuara inimii. Trăiesc, pipăindu-mi silaba crucii, înflorită-n
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
între stele și țărână, E ziua ta din fiecare zi E ziua ta și ziuă să rămână! Copil... Cu fiecare azi copil mă știu, În ochii mei e-o nesfârșită rugă Și-așa voi fi, cât voi rămâne viu Și verbul lui statornic mă conjugă. Iubită, soră, mamă, ori bunică, Naștere de-a pururea-n cuvânt, Cu tine niciodată nu mi-e frică Târziu că se va face pe pământ! În fiecare zi mă simt Copil, Cu fiecare azi mi-aduc
E ZIUA TA ŞI ZIUĂ SĂ RĂMÂNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357568_a_358897]
-
ca zeci de ore de religie săptămânal. Dacă, în plus, învățătoarea ar adapta după cerințele zilei rugăciunea făcută, ar da un iz special începerea zilei de muncă. De pildă: „Mulțumesc Doamne pentru ziua de ieri în care am învățat viitorul verbului și te rugăm Doamne Dumnezeul Nostru să ne ajuți și astăzi să învățăm noțiuni care ne vor ajuta în viață. Amin” Ce ar fi dacă, în cursul superior, elevii ar cânta la prima oră o strofă din imn dar cu
IMNUL ŞI MÂNA LA INIMĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357632_a_358961]
-
discuta decât atunci când va putea dovedi că „știe carte”. Vremurile ce par a repeta persecuțiile din vremea Imperiului Roman decadent reclamă „răspunsul eroic” și un anumit tip de „enciclopedism necesar” care împinge până și pe cel dedicat literaturii și plăcerii „verbului visator” să înlocuiască, prin strădanie și trudă dedicată, stricăciunea și confuzia. Acest studiu, ca și altele, ce se sustrag „culturii de porunceală” de la noi, ilustrează în chip strălucit acest „răspuns de răzeș”. Însă de aici rezultă, deopotrivă, și o altă
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
de nectar și sulfină, mergeam pe ape-lumină, dar Domnul mi-a dat înc-o șansă, ca unui rege o Franță, am pătruns în inima ta, iubito, un don Juanito? Ce pușlama, strigă îngerii, Lasă-i în Valea Plângerii, rostogol prin ierburi, verbul a ne iubi. Demn e cerbul. Un secret ce salvează viața? Zăceam în zăpadă, dimineața. Oare când am băut această zăpadă? Când a intrat Transatlanticu-n radă? Un uriaș pe catalige, timpul nostru. Care timp? Care e rostul?Empiric trăim, gândind
DESNUDA de BORIS MEHR în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357670_a_358999]
-
LA TINE, MOARTE! Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Niciodată nu m-am gândit la tine, Moarte, M-am gândit să mor într-o zi Domol, să simt o sabie A verbului tău din spate, Dar de unde să mi-o iau Pe astă femeie istovită, bătrână, Să-mi vină cu coasa asupra mea, Să-mi spună, șuierând: "Eu sunt stăpână?!.." Niciodată nu m-am gândit la tine, Moarte, Se rotesc visele tale
NICIODATĂ NU M-AM GÂNDIT LA TINE, MOARTE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357716_a_359045]
-
mehedințene, în Drobeta-Turnu Severin, a învățat să iubească frumosul privind cun răsare și apune soarele în apele Dunării. Are o activitate literară plină de succes, a publicat poezii în diferite antologii și volumul “ Cântând iubirea”. Gabriela trăiește în țara, “unde verbul a iubi” o definește și o onorează, are muza ascunsă între cuvinte și iubește “De dor prea mult” o ființă pe care n-a uitat-o. Poezia ei îi ține iubirea în foc: “Mi-mbracă noaptea în suspine/ Mă arde
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
îi aud gândurile... Dane, ai scris asta acum un an. ai mai scris? - da. se încruntă. din buzunarul bluzei scoate un șervețel. citește... mângâi mâna prietenului meu în ritmul în care poezia lui dansează între pereții salonului. după un an, verbele lui dau fugii alt sens... coboară în adâncul pământului, aruncă de pereți mărăcinii, lasă inimii galopul viu. la final, răsuflu ca un armăsar fericit, după ce a prins câmpul în copite, întreg. am transpirat respirând cuvinte. Mulțumesc Dane! Referință Bibliografică: spital
SPITAL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358600_a_359929]
-
fără de timp”; „Inelul de inele, ecou după ecou ... ” ș.a. Aceste versuri repetate, devin o incantație suavă cântată sub balcon și acompaniată de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 464 din 08 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului umbra ridică brațul. râde cuvântul de mine. și eu. în semnul crucii ridic un munte. hârtia o îndoi la colțuri. reverență lirică. îndoi genunchiul în fața verbului a fi. coatele le țin strânse. și pumnii. umbra umilinței crește. arunc crucea dincolo de versuri. mă privesc. e primăvară, vă anunț calm, am uitat să zâmbesc. spune-ți-mi, umilința... e umbra unui zâmbet? Referință Bibliografică: Umilința / Anne Marie Bejliu
UMILINŢA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358753_a_360082]
-
a înflorit. prietena care an de an primea reverența mea și sărutul pe trunchi, privește strada cu brațele deschise. am mai murit cu o primăvară. deschid ochii. magnolia a reînflorit. aștept săptămâna patimilor prin bucuria Floriilor, cu pumnii deschiși larg, verbului a fi. http://reteaualiterara.ning.com/group/atelier-imagine/forum/topics/umbra-magnoliei Referință Bibliografică: Magnolia / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 464, Anul II, 08 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
MAGNOLIA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358754_a_360083]
-
tău. Poeme dansante este cel mai enigmatic volum de poezie pe care George Filip l-a scris vreodată, caracterizat prin stoarcerea cuvântului de semnificația lui, asigurând ideii acestuia o măsură exprimată prin metaforă și totul transpus în pictura minuțioasă a verbului, care, în acest caz, ajunge să devină însăși existența lui. Tabu și îndrăzneț, limbajul lui, așa cum îl știm, se lasă modelat și disimulat în universalitatea limbilor engleză și franceză. Să nu uităm că asemenea lui Sancho Panza, acest poet este
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
zonă de cercetare fundamentală, cea a schimbării. Un număr de probleme vechi din acest domeniu au fost rezolvate folosind teoria Galios. Matematică își are originea în cuvântul grecesc μάθημα máthēma, care însemna „învățare”, „studiu”, „știință”, la rândul lui provenind din verbul manthanein, „a învăța”. Adjectivul corespunzător este μαθηματικός mathēmatikós, însemnând „legat de învățare” sau „studios”, iar mai târziu, „matematic”. Din greacă, termenii au fost preluați în latină, unde științele matematice, numite în grecește μαθηματικὴ τέχνη mathēmatikḗ tékhnē, au fost denumite cu
ARS MATHEMATICA de DALELINA JOHN în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344730_a_346059]
-
de diagnoză prezența elementului magic, ceea ce nu se poate afirma însă despre mitul vandabil postmodern, unde amestecul dintre componentele totemice și animiste cu cele sacre sau eliminarea celor din urmă din „creația” tabloului astfel închipuit presupune orizontalizarea componentei active a verbului „a fi” în detrimentul verticalizării acesteia, un drum ce împinge puternic și vizibil omenirea către o fundătură a propensiunii ei inerente. Astăzi, mitul capătă o turnură delicată, alunecând cu bruschețe pe planul înclinat al imaginii care „vorbește”, „comunică” totul în absența
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
desăvârșită oricând, iar exemplele pot continua în fel și chip întocmai ca silueta unei spirale tăcute a vremii, ce urcă, nestingherită de nimeni, către infinit. De la Nicolae Herlea însă, putem desprinde două principii funciare ce țin de esența completă a verbului „a fi”. Primul legat de netăgăduibilul fapt cum că „sensul muzicii trebuie căutat în ea însăși” (Mihai Dinu), iar cel de-al doilea sprijinit pe marea sa lecție de modestie predată lumii prinsă în forma fixă a unei interogații în
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
e rezolvat prin trei semne diferite. Există pe lângă i normal, un i moale, uzual după consoane (ca în lupi) și un i scurt, folosit după vocale (ca în taină). În română, cu substantivele gen copii-copiii s-au obișnuit toți, dar verbele creează probleme frecvente. Pe internet circulă o butadă care exemplifică perfect acest lucru: “E mai bine să fi mâncat decât să fii mâncat”. - În română, grupurile artificiale de litere che-chi și ghe-ghi au rolul de a evita confuzia cu ce-
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
și salamul pe cartelă! Stafia asta este dusă! Teama vine din altă parte... e spaima vieții trăite pe datorie, pe credit, pe împrumut... Spaima aceasta poate fi, pentru mulți o șansă. Au pus unii prea multă alergătură pentru "a avea", verbul chiverniselii în exces și al ghiftuielii, și cu vrute și cu nevrute, și prea puțin preț pentru verbul "a fi ", verbul devenirii spre sine, cu modestie și cumpătare, spre iubirea de semeni și Dumnezeu... Iar talpa copilăriei noastre, fie că
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
datorie, pe credit, pe împrumut... Spaima aceasta poate fi, pentru mulți o șansă. Au pus unii prea multă alergătură pentru "a avea", verbul chiverniselii în exces și al ghiftuielii, și cu vrute și cu nevrute, și prea puțin preț pentru verbul "a fi ", verbul devenirii spre sine, cu modestie și cumpătare, spre iubirea de semeni și Dumnezeu... Iar talpa copilăriei noastre, fie că miroase a asfalt, fie că miroase a troscot, nu are drept punct de sprijin punguța cocoșului din poveste
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
pe împrumut... Spaima aceasta poate fi, pentru mulți o șansă. Au pus unii prea multă alergătură pentru "a avea", verbul chiverniselii în exces și al ghiftuielii, și cu vrute și cu nevrute, și prea puțin preț pentru verbul "a fi ", verbul devenirii spre sine, cu modestie și cumpătare, spre iubirea de semeni și Dumnezeu... Iar talpa copilăriei noastre, fie că miroase a asfalt, fie că miroase a troscot, nu are drept punct de sprijin punguța cocoșului din poveste. Puternicia omului stăpân
CRIZA CA O SALVARE de DONA TUDOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358773_a_360102]
-
oglindă lipește fine întrepătrunderi. Fiecare își poartă destinul. Captiv fericit al acestei convingeri. Prețul face parte din savoarea lumii. Și negocierea. Și înțelegerea. Și angajamentul. Și aranjamentul. Compromisuri. Prea multe compromisuri. O perioadă stearpa de bunăstare a îmbuibat pe unii. Verbul acesta are și timpul prezent. Cu siguranata și timpul viitor. Opoziția stă că un dalmațian în mașina de spălat pete. Programul se apropie de final. Cu eforturi colective, dreapta visează frumos. Cine își ia angajamentele ? Pentru cine se fac aranjamentele
ANGAJAMENTE SI ARANJAMENTE de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358786_a_360115]
-
Fănuș Neagu , dedicându-se scrisului și făcând acest lucru cu mult har, cum însuși mărturisește; „ Scriu pentru că la optsprezeceani n-am găsit opiu. Pe la noi prin județul Brăila, nu se cultivă cînepă indiană . Atunci am început să mă joc cu verbele, să le împerechez și să le adun, totdeauna altfel, și-am văzut că pot să le fac să scapere. N-am ruinat nici un cuvânt .Nu sunt vinovat de moartea nici unei expresii. Mă pot alinia lângă orice om furios care este
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
pace și prilej de bucurie și tihnă sufletească. Dintâiul capitol se intitulează, așa cum e și firesc, “Ars Poetica” - și în el autorul ni se înfățișează în toată statura sa, cu toate atributele care-l caracterizează. Încă de la primele imagini poetice, Verbul e suveran peste suflete, el “calcă țanțoș” pătrunde fără sfială “dincoace de ferestre”, “făcându-se apoi nevăzut / printre hematiile / din auriculul drept / al Poemului ... ” (Verbul calcă țanțoș ... Sub semnul acestui Verb impetuos, autorul receptează și transmite spre oameni, semnale, elementele
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]