4,259 matches
-
că, pentru Claude Lévi-Strauss, reglementarea circulației rutiere care leagă - în mod aparent - arbitrar semnele de roșu și verde cu semnificațiile de oprire și, respectiv, de trecere poate porni de la faptul că roșul, în sistemul actual, evocă primejdia, violența, sângele, iar verdele, calmul, relaxarea oferită de procesul natural al dezvoltării naturii (vegetației). Este evident însă că opțiunea ar fi putut să fie una contrară celei actuale, verdele să oprească la semafor, iar roșul să permită trecerea. Însă Lévi-Strauss spune că, în acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
trecere poate porni de la faptul că roșul, în sistemul actual, evocă primejdia, violența, sângele, iar verdele, calmul, relaxarea oferită de procesul natural al dezvoltării naturii (vegetației). Este evident însă că opțiunea ar fi putut să fie una contrară celei actuale, verdele să oprească la semafor, iar roșul să permită trecerea. Însă Lévi-Strauss spune că, în acest caz, roșul ar fi fost perceput ca element ce semnifică oferirea de căldură și comunicare, iar verdele ar fi fost asociat cu răceala; concluzia este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi putut să fie una contrară celei actuale, verdele să oprească la semafor, iar roșul să permită trecerea. Însă Lévi-Strauss spune că, în acest caz, roșul ar fi fost perceput ca element ce semnifică oferirea de căldură și comunicare, iar verdele ar fi fost asociat cu răceala; concluzia este că totuși culorile nu s-ar fi inversat pur și simplu. În această viziune, chiar dacă alegerea semnului este arbitrară, semnele își vor păstra o valoare proprie, respectiv un conținut independent (acest lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nervos (de altfel, propria experiență vă spune că atunci când priviți valurile oceanului ori întinderea cerului albastru acest lucru este foarte posibil să se întâmple). El mai poate fi văzut ca o „profunzime a sentimentelor”, desemnând aspecte ca grija și afecțiunea; - verdele este asociat adesea cu natura, cu creșterea, cu „tensiunea elastică” ce determină nevoia de îmbunătățire a ceva ce face parte din viața noastră. De asemenea, el evidențiază fermitate, constanță și persistență, nevoia/dorința de posesie/dominare reliefată și printr-un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de îmbunătățire a ceva ce face parte din viața noastră. De asemenea, el evidențiază fermitate, constanță și persistență, nevoia/dorința de posesie/dominare reliefată și printr-un înalt nivel al stimei de sine. Metaforic fiind văzut ca „elasticitate a dorinței”, verdele indică și un nivel crescut al dorinței de autoîmbunătățire; - roșul simbolizează „forța dorinței” definind activismul persoanei, vitalitatea acesteia determinând o latură agresiv-ofensivă, competitivitate și operativitate. Asociată cu presiunea sângelui, această culoare exprimă, de asemenea, aspectele afective ale dorinței, excitabilitate, dominație
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca poet la „Luceafărul”, în 1976, semnând G. G. Crăciun. Prima carte de versuri, Tandrețe maximă, îi apare în 1981. S. este un liric manierist americanizant. De fapt, poetul reciclează în cheie ironică oftături și declarații siropoase romantice: „Și iar verde de susai / cheile din quai d’orsay/ ba le ai/ ba nu le dai! Mândro/ vână de curvet / te prind eu pe internet”. Și titlurile volumelor sunt simptomatice pentru baladistul boem, nonconformist, câteodată și subtil, sensibil, sentimental: Tandrețe maximă, Poeme
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
alternanța încrederii și neîncrederii în capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului, dar și cu mărturisirea imposibilității de a renunța la cuvântul poetic. Se face, de asemenea, elogiul clipei (Copacul pâinii), concomitent însă (cu vagi ecouri din Mihai Eminescu: „Același verde cântă-n altă frunză”, Antropocentric) e reținută semnificația perenă hărăzită alcătuirilor firii. Structură duală, contradictorie, S. își declară preferința pentru „iele dansând / goale-n pădurea de gânduri” (Litere, patimi, urgii), așadar pentru sfera combustiei cerebrale, ca să formuleze pe alocuri, cu
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
roșie, grea, cu pântece de râs, cu nasturi de mărgăritar, za taleri 450; 2 dulămi de lastră: una galbenă, alta ghiulghiulie, mai subțiri, cu nasturi de mărgăritar și cu pacéle de samur, za taleri 400; 2 dulămi de canavăț: una verde, alta roșie, cu nasturi de mărgăritar, cu pacéle de samur, za taleri 350; za taleri 350; 2 ghiordii cu lastră cu pacéle de samur, za taleri 250; 1 ghiordie de hatai cu flori, cu cacum, taleri 60; 1 sucnă de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În timp ce traversam Bosforul, era atât de minunată și de impozantă, Încât mă consideram despăgubit pentru toate necazurile pe care le Îndurasem până atunci, uitându-le pe moment cu desăvârșire. În iarnă (la mijlocul lunii decembrie 1816) natura era Încă Înveșmântată În verde. Oricum, aceasta n-a durat prea mult, Întrucât la Începutul lui ianuarie avu loc o cădere masivă de zăpadă, de trei picioare Înălțime, iar la Istanbul vremea se Înrăutăți mai mult decât mă așteptam. Călătorii către Ierusalim, 1817-1819tc "Călătorii către
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aude în lucruri”), omniprezent, poetul nu îi poate opune decât forța logosului(„numai cuvântul poate învia lucrurile”). Revin nostalgiile campestre, amplificate și prin contrastul dintre limbajul științific prezent în versuri și melancolia celui care vede „dincolo de marile ziduri/ caii despletind verdele insolit al câmpiei”. Continuând mesajul cărților anterioare, Improvizații pe cifraj armonic (1998) stăruie asupra forței de comunicare și asupra capacității de a transfigura care textualizează lumea înconjurătoare („cândva vom fi texte vii/ într-un stomac orbitor de oraș scufundat/ exact
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
percepția tactilă a formei geometrice, apoi se dau exemple din cameră care să aibă această formă, apoi se trece la reprezentarea grafică. Se descurcă mai greu la această operație. Stabilim caracteristicile pentru această formă și stabilim că tabla sa cu verde este pătrată. Cunoaște foarte bine noțiunile “culcat”, “în picioare”, “înclinat”. Săptămânile 26 -30 martie și 2-6 aprilie OBIECTIVE: se consolidează noțiunile acumulate; se familarizează cu alte culori: maro și negru. Săptămâna 9-14 aprilie OBIECTIVE: să sorteze creioane colorate sau piese
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
în fiecare individ (de pildă, cei 3 pictori nemți, care realizează același peisaj...dar cu toate acestea nota discordantă dintre cele trei abordări este evidentă...același peisaj „suferă” interpretări/schimbări funcție de structura mentală și senzorială proprie artistului... pictarea riguroasă, răceala verdelui, sensibilități construite, afinități și atitudini „colate”). Diferențele de asimilare a mediului sunt evidente deoarece „creanga săracă în imagini” vorbește de la sine , în cazul indivizilor care au deficiențe, atunci cand fac cunoștintă cu un sinonim, cu un obiect, cu un fenomen (pe
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
-ULUI Ultima metodă necesită câteva pregătiri anterioare aplicării ei. Miza jocului poate fi chiar un sandviș. Vor fi necesare niște fișe colorate, iar fiecare culoare reprezintă o convenție: albul (pâinea) = titlul, autorul, timpul și spațiul în care se desfășoară acțiunea; verdele (salata) = tema și personajele principale; roșul (carnea) = subiectul operei; portocaliul (maioneza) = punctul culminant; violetul (ketchup-ul) = impresii personale. Profesorul oferă elevilor tot atâtea cartonașe câte sunt necesare pentru un „sandviș literar”. Ele sunt completate conform convențiilor și nu trebuie să
Metode de activizare a lecturii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
reprezintă o abordare de înaltă eficientă în prevenirea poluării deoarece caută soluții științifice inovatoare pentru gravele situații de mediu ale lumii contemporane - multe dintre acestea fiind provocate chiar de latura „neagră” a chimiei care a murdărit natură, a poluat-o. Verdele este o culoare puternică. A fi verde a fost întotdeauna un strigăt de luptă al activiștilor de mediu și a fi verde a devenit un important instrument de marketing pentru unitățile economice. Pentru chimiști, a fi verde (ecologic) a devenit
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
Bărăgan în amurg), șesuri și coline (Dobrogea-n amiază de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
un iepuraș mic și neastâmpărat, cu urechea dreaptă ciulită și cu stânga pleoștită, se întorcea de la școală cu ghiozdanul subsuoară. Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere de soare, când o să ies din desiș în larg, în luminiș. Și rupse brusturele, făcându-și din el umbrelă. Dar nu apucă să scrie mai mult că dinspre
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
s-a jucat la Televiziunea Română (1980). A elaborat scenariul filmului Așteptând un tren, regizat de Mircea Veroiu (1982), fiind și coscenarist la filmul Lansarea, în regia lui Dan Necșulea (1984). I s-au decernat Premiul „Cutezătorii” pentru volumul Azor cel verde (1972) și Premiul pentru publicistică, acordat de Consiliul Ziariștilor (1982). Gazetar și scriitor prolific, T. abordează cu un conformism perseverent mai toate temele impuse oficial în anii ’60-’80 din secolul trecut. Narațiunile din volumul de debut, Prin parbriz râdea
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
lupte împotriva poluării, a ploilor acide care cauzeaza boli în rândul populației. Trăim în secolulul XXI, supranumit secolulu marilor descoperiri și a tehnologiei, dar omenirea nu a descoperit încă faptul că poluarea ne afectează și că trebuie să protejăm acest verde imens și tot ceea ce înseamnă lumină și culoare. Oamenii au inventat numeroase mașinării pentru a le ușura muncă, pentru a-i proteja și pentru a le oferi senzația că sunt tot timpul în siguranță, dar nu au inventat acea mașinărie
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
sensibilității cromatice se numesc discromatopsii (totale sau parțiale) și reprezintă dificultăți de diferite grade în recunoașterea culorilor sau absența percepției pentru unele culori. Majoritatea dintre ele sunt congenitale și definitive; în raport cu anumite culori sunt denumite: - deuteranomalia sau deuteranopia - discromatopsia pentru verde; - protanomalia sau daltonismul - discromatopsia pentru roșu; - tritanopia - discromatopsia pentru albastru (apare mai rar). 6. Eficiența vizuală - desemnează capacitatea de prelucrare, integrare și activare a stimulilor vizuali la nivel central în raport cu anumiți factori intelectuali, motivaționali, aptitudinali etc. Aceasta depinde de toți
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
bancnote românești), unde însemnele de 10 dolari sunt tipărite pe suport de plastic cu zone transparente. Dintre tehnicile mai moderne, amintim: • cernelurile schimbătoare optic, tehnică folosită pentru unele porțiuni ale bancnotelor canadiene de 20 dolari, care își schimbă culoarea de la verde la galben, în funcție de unghiul din care este privit obiectul. La noi, tehnica este cunoscută și sub numele de gât de rățoi sau gușă de porumbel; • cerneala cu proprietăți magnetice sau fotoacustice; • imprimarea unor semne vizibile cu echipamente speciale, așa cum este
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în 1936 de Kimmelstiel și Wilson, este mai rar întâlnită (20 %) și pare să fie o formă mai avansată de ND, care succede formei difuze. Se traduce prin acumularea nodulară în mezangiu a unui material eozinofil, acelular, PAS-pozitiv, colorat în verde cu colorația tricromică Masson. Originea acestor noduli este în așa-numitele focare de mezangioliză. 3. Leziunile exsudative (fibrin cap și capsular drop). Leziunile de tip fibrin cap („capac de fibrină”) se caracterizează prin acumularea unui material eozinofil, PAS-pozitiv între MBG
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
continuă să versifice în aceeași manieră simplă, comună și cam vetustă, aproximativ aceleași teme și stări. Hotărâtă să transforme „lacrimile” în „mărgăritare”, alcătuiește compoziții plastice ușor eterate, cu peisaje sub lună, cu edenice înserări în livezi și mici gospodării, cu verdele ierbii stropit de aurul păpădiilor. Dar, pe de altă parte, se intensifică trăirile provocate de sentimentul trecerii, resimțită ca o îngropare sub umbra „aripei uitării”, pe când în suflet „se zbate tristă” „candela vieții” „ca-ntr-un cavou pustiu”, iar plânsul
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
Cercului Polar de Nord. Obișnuit cu satele românești, am simțit că ceva nu e în regulă cu satul în care trăiam pentru câteva săptămâni. Era ceva care lipsea, care ciuntea din liniștea locurilor, aflate departe de zgomotul orașelor și aproape de verdele naturii pe care îl întâlneai la tot pasul. La un moment dat am avut prilejul de a vedea un vehicul, o remorcă specială care transporta un cal de curse. Era lucrul care lipsea: prezența animalelor. Găini, rațe, cai, porci, câini
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
șerpuitor către sat. Relieful larg vălurit, cu platouri joase, văi largi și dealuri cu culmi line ce ne permitea dacă nu să vedem, măcar să întrezărim sau să ne imaginăm în depărtare lunca Prutului, ne anunța despre frumusețea peisajului din zonă. Verdele crud al pășunilor vorbea aproape explicit și despre rodnicia pământului acestor locuri. Pe tot parcursul drumului, în mintea noastră stăruiau încă destul de multe întrebări. Ce o însemna un sat, localitate de frontieră la granița de est a României? Să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unei localități rurale specifice zonei Moldovei, cu case zugrăvite în culori vii și tari, case cu pridvor, cu un singur nivel, construite în mijlocul proprietății și vizibile din stradă, cu curți largi mărginite la drumul principal de garduri vopsite aprins în verde. În spatele acestora, se află oamenii locului. Pe aceștia îi vom cunoaște în paginile ce urmează, ca actori principali ai tuturor evenimentelor despre care vom pomeni în studiul nostru. Am împărțit materialul în trei subcapitole. Prima parte este dedicată descrierii locului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]