2,765 matches
-
totul, ci istoricul literar, și acesta trebuie să fie un om de o mare capacitate intelectuală". Poezia nu poate fi înțeleasă decît de criticii poeți, de unde "momentul esențial al activității critice este (...) sintetic și consistă în emoția imediată anticipată a verdictului (...) căreia apoi criticul îi dă o formă explicată prin mijloace care în ultimă analiză sînt indiferente...". El se întreabă retoric: "Care este atunci momentul cu adevărat estetic din activitatea critică? Evident, citatul" și, în final, "ai cu atît mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
urma să facă pe scenă. Taică-su atunci se așeza lângă el și îl asculta atent, îi făcea pe plac și închidea ochii, imaginându-se în public. Dar opera era atât de departe acum, de când marele profesor Vrăbiescu îi dăduse verdictul clar că nu va putea fi niciodată bariton. Iar gândul de a fi tenor, pentru care se pregătea temeinic la Conservator, nu i-a surâs niciodată atât de tare. Tot pe scenă ducea, dar parcă gloria era mai mult decât
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
seama, chiar el inspira întregul ritm al vieții Bucureștiului, se ajunsese ca de alegerile lui să depindă care va fi urmă- torul șlagăr și al cui. Compozitori și textieri consacrați, dar mai ales debutanți își trimiteau creațiile, ideile și așteptau verdictul cântărețului zile, săptămâni sau și luni întregi. Nu îndrăzneau să-l supere și să trimită și altora în același timp, chiar dacă ar fi primit poate mult mai devreme un răspuns favorabil. Șansa să aibă o melodie cântată de Cristian Vasile
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
acea dată Încă grave sechele de comunism În spirit și decizii, dar și faptul că nu era perfect integrat funcției sale de Înaltă responsabilitate În stat: președintele unei națiuni nu are voie, după constituție, să se Împlice și să dea verdicte În procese sau acțiuni ce țin de mersul public al treburilor și al administrației de stat. (Urma, după vreun an sau doi, mi se pare, Într-un discurs la Satu Mare, să se amestece În treburile justiției, contestând o decizie a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
alta prestabilită, cu „orgoliul” sau chiar cu „megalomania”, această credință În puterile tale, dar și În „posibilitatea creației” indiferent de „condițiile date”, nu seamănă, adeseori, cu o manie, cu nebunia Însăși? Cui Îi este Însă teamă de nebunie - sau de verdictul ei pe care Îl citește În ochii prudenți și sceptici ai celor din jur - nu trebuie să se apropie de aceste idealuri, de aceste „munci herculeene” care sunt cariera și viața unui real artist aproape În orice vremuri ale istoriei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În țările din spațiul Schengen. Obiectivul final este, firește, intrarea În Uniunea Europeană. În această direcție, guvernul a accentuat presiunea politică, necazul rămânând Însă, mai Întâi de toate, starea deplorabilă a economiei românești. Spre sfârșitul anului 2002, Comisia europeană a dat verdictul: România nu avea Încă o economie de piață funcțională. Era depășită la acest capitol chiar de Bulgaria (țară care la un moment dat a Încercat să se detașeze de demersurile românești, simțind pericolul ca România să o tragă Înapoi!). Extinderea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o dată, în artă, zarurile nu sunt niciodată aruncate pentru ultima oară, și cei care vin după noi „vor spune altfel” în ordinea valorii. E adevărat însă că, spre deosebire de ceea ce cred marea majoritate și nu puțini scriitori, că „postumitatea alege”, acest „verdict după moarte” este influențat, „corupt” în mare măsură de judecata și „corul” antumității. Spre deosebire de credința populară și „romantică” conform căreia „geniile se nasc după moarte”, statistic vorbind, marea majoritate a creatorilor de geniu au fost recunoscuți și sărbătoriți, fiecare altfel
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în comunism!Ă, de „creator” îndrăznind a mă măsura cu zeii profesiunii mele, ce este una strident atipică, face ca statutul nostru social să fie absolut nesigur, dacă nu suspect de-a dreptul, iar valoarea - Valoarea! - producției noastre, una problematică, verdictul definitiv emițându-se dincolo de marginile strâmtei vieți. (Nu mă refer aici, bineînțeles, la scriitorul „mediu”, carierist cuminte, bun profesionist, uneori, ce se furișează iute în convențiile vremii sale și ale societății, ca și în imaginea pe care o au ceilalți
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
frică și, cred eu, fără să fie nevoie, s-a dezis de tânărul său protejat N. Manolescu, a cărui antologie de poezie fusese de curând atacată și retrasă de pe piață. La sfârșitul ședinței, când toți cei de față își așteptau verdictul, temându-se de soarta abruptă a lui Bănuță, Dragoș și Băieșu, l-am auzit pe individul tânăr, înalt, cu ochelari cu lentile întunecate ce-și câștigase deja porecla „Dumnezeu” - se știa că-i face discursurile „Șefului”! - pronunțându-mi numele și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și beteag de picior cum era în copilărie. Are o figură năcăjită, chinuită și îmbătrânită. Parcă ar fi și epileptic ori alcoolic. Profesia telegrafist. Mi se pare prost îmbrăcat pentru asemenea slujbă. Wagner a fost achitat, ș-a plâns după verdict. Într-al doilea proces apar țărani dela Ceplenița. Moș Ion Ursu se sfădea dela o palmă de loc a gardului, cu Gheorghe Sava. Și-ntr-un rând venind bat, cumpănindu-se pe cal, a ieșit cu pușca la Sava, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să crezi, să fii convins deci că adevărul este tocmai ceea ce spune Platon. Înveți ce este adevărul, ce este valoarea, din ceea ce se întâmplă în jurul tău, din experiențele avute, din cărțile citite. S-ar putea ca uneori o eroare de verdict critic, de exemplu, să fie consecința situării într-un astfel de orizont limitat ori deturnat. Dar să revenim: prietenia este posibilă, dar de câte ori nu rămâne ea la stadiul epidermei excitate, a agitației intereselor, a spectacolului histrion!? un carnaval care ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poeme clasice care ți-a probat epigonismul. Mie mi-ai povestit despre aceste poeme "infamante" la Botoșani și, cu primul prilej, chiar în casă la Lucian Vasiliu l-am pus să ne recite câteva ... După ce ne-a recitat două-trei poeme, verdictul a sunat ca o ghilotină: "Încetezi cu treaba asta!". Nu-mi încurajez epigonii, numai că epigonii în general nu au nevoie de încurajări... Vă rog frumos, în încheiere, să dați un răspuns la o întrebare pe care nu v-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
astfel compromisă. Știi, fiindcă eu nu cred că se mai poate schimba această situație, am anunțat că mă retrag din lumea literară. Nu vreau să fiu greșit înțeles, nu generalizez, avem și critici literari onești, care citesc dezinteresați și pun verdictul estetic după gustul lor nativ. Te rog sa formulezi patru, cinci mijloace prin care se poate rata scriitorul român. Ce înseamnă ratare pentru literatura română? Ce înseamnă ratare pentru tine? Ai ratat ceva în domeniul scriiturii? Nu-mi plac etichetările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau mai puțin șablonard. Nu ezit în a crede că a-și face "autocritica", mai ales literară, este un gest de ipocrizie din partea oricărui autor. Cititorul "specializat", am numit criticul literar, cred că este singurul în măsură să dea un "verdict" asupra "producției scriitoricești". Apropo Laurențiu Ulici a publicat un volum de poezie despre care a și scris la rubrica "Prima verba" a "României literare". Știe cineva pseudonimul și titlul volumului? Eu am pierdut o sticlă de spirt occidental pe această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decât i-a dat. În rest, rămânem iremediabil poeți... Cred că publicitatea literară a devenit enervant de agresivă, ajungând să pună probleme reale criticii autentice. De asemenea, remarc ușurința cu care indivizi destul de precari intelectualicește formulează, în deplină impunitate critică, verdicte cu privire la probleme care le depășesc nivelul de pregătire Mai are literatura română cititori? Cât de pregătit este cititorul de azi ca să intre în dialog cu literatura momentului? Cât rău/ bine face școala de azi literaturii române actuale? Cât de deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
climatul literar românesc? Care ar fi căile de vindecare? Cred că publicitatea literară a devenit enervant de agresivă, ajungând să pună probleme reale criticii autentice. De asemenea, remarc ușurința cu care indivizi destul de precari intelectualicește formulează, în deplină impunitate critică, verdicte cu privire la probleme care le depășesc nivelul de pregătire. Ușurința cu care sunt călcate în picioare eforturi oneste sau, dimpotrivă, sunt umflate reputații nemeritate mă lasă uneori perplex. Dau un exemplu personal, iertată fie-va lipsa de modestie: am scris, după cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cele petrecute în cercul reginei. Aducea astfel un mare serviciu și acesteia. Avea un tact și o cunoștință desăvârșită a lumii noastre. Era însă pasionată, când judeca pe cineva era fără apel și nu se sfia pentru a-și explica verdictul. Astfel, aflând că Lincuța Romniceanu comi sese o mare necuviință față de tatăl său și că Micaela Ghica ridicase mâna în contra maicei sale, le-a închis ușa la amândouă pentru totdeauna. Pe Ionel și pe mine ne luase în mare afecțiune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
subite, Sorin Titel reacționa totuși selectiv, pentru că avea spirit critic. Era bonom, prietenos, părea dispus să îmbrățișeze totul cu universală bunăvoință, dar de fapt nu îmbrățișa chiar totul și nici nu evita să spună ce-i displăcea, fiindcă era spontan. Verdictul negativ, rostit cu o expresivă strâmbătură a gurii, era o surpriză pentru cei care așteptau de la el elogii necondiționate. Omul putea să se înșela asupra lui Titel cine se fixa la această impresie. Eu însumi m-am înșelat până când am
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
destinul, așa că, la termenul convenit, m-am prezentat la redacția Tânărului scriitor, amplasată în mansarda clădirii din bulevardul Ana Ipătescu 15. Îmi bătea inima nebunește, nu atât de urcatul multelor trepte, cât de emoția primului contact cu o redacție, a verdictului pe care urma să-l primesc în legătură cu nuvela. Am ciocănit sfios în ușa pe care scria „Proză“, am intrat și am întrebat pe cine era acolo, mai mult șoptit, dacă pot să vorbesc cu redactorul Lăncrănjan. — Acum nu se poate
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fi fost cercetat cu adevărat, metodic. Fapt ce o determină pe Ilina Gregori să considere că "prezența poetului în lumea germană nu a fost încă repusă în discuție", intrigând-o tocmai această acceptare, fără discuții, de către eminescologii ulteriori, a acestui verdict călinescian... precipitat. Domnia sa ne-a dat, în 2002, un amplu studiu despre Eminescu la Berlin (Studii literare. Trei analize) asupra căruia revine acum, extinzând mult și aprofundând cercetarea, într-o carte de anvergură, intitulată provocator: Știm noi cine a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
la diversele puncte de vedere ale criticilor și istoricilor literari antemergători, datorat unor personalități marcante din circuitul național și universal, în discuții de ultimă oră, și nu numai, căutând a exprima, în formulări concluzive și practicând judecăți de valoare pertinente, verdicte capabile a aduce la un numitor comun esența diverselor puncte de vedere (majore) exprimate în timp de diverși exegeți, astfel încât oricine să poată avea acum, într-o formulare limpede și cât mai exactă cu putință, o poziție, o atitudine menită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
au încetat. După circa o oră de discuții, Poenaru a ieșit și a spus că situația nu e clarificată, dar că a înaintat o variantă de soluționare, așteptând un răspuns din partea conducerii. Se pare că factorii de conducere au amânat verdictul până marți, iar în cazul unei soluții neconvenabile pentru tehnicianul băcăuan, se va apela la instanțele de judecată. În jurul orei 19.15, jucătorii au fost chemați la vestiare, a avut loc o discuție... și gata. Primul antrenament a fost amânat
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de rezervă, iar unii cu doar un an de experiență în Liga a III-a. Nu știu care ar fi fost impactul, poate că dorința lor și valoarea ne-ar fi putut menține pe la mijlocul clasamentului, dar e foarte greu de dat un verdict din acest punct de vedere. Trebuie să precizez, însă, faptul că, dacă am fi avut lotul din sezonul trecut, când am fost retrogradați, cred că Bacăul era în primele două echipe din eșalonul 2. Spun aceasta fiindcă, în afara celor două
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
nu avem nicio informație legată de echipa băcăuană, despre stilul lor de joc sau despre jucătoarele ei. Singura informație de care dispunem este scorul foarte strâns din dubla cu campioana Germaniei, Rote Raben Vilsbiburg. Nu ne rămane decât să așteptăm verdictul terenului, prezentându-ne în fața Științei fără informații, dar cu ambiție!”(Lucian Purcaru) 29 DECEMBRIE Florin Grapă: “Sezonul acesta ne putem bate cu șanse reale la titlu” Încheiem seria interviurilor de sfârșit de an cu antrenorul echipei de volei feminin Știința
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cu totul în nepotrivire cu spiritul timpului de astăzi. Shakespeare și Goethe au fost aclamați fără discuțiune, iar Molière a căzut cu paritate de voturi. Așadar, stâlpii cei mari ai omenirei au rămas și în "Junimea" tot acei consacrați de verdictul public, Homer, Dante, Shakespeare și Goethe. Poftim, mă rog, să spui altfel de cum spune lumea-ntreagă sau, cu alte cuvinte, să nu te duci să te culci când lumea spune că ești beat... Întors în Iași, am reînceput să frecventez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]