3,592 matches
-
marmură al lui Hermes îl depuse fără comentarii în mâinile orientalistului. Merită să cităm în încheiere și notația pe care o făcu Hergot în jurnalul său, puțin după ora unu din noaptea când doamna Gonzalv Ionescu, bătîndu-i în geam, îi vesti plângând moartea soțului ei. "Cerul extrem de senin. Privit steaua polară." REFERINȚE ISTORICO -LITERARE Balzacian în Enigma Otiliei, G. Călinescu rămâne fidel și în noile romane 1 epicului, "eternului homeric" (expresia este a lui Thomas Mann). Condus de convingerea că "marea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de învățământ și cercetare. Părăsirea metodelor empirice de vinificație și înlocuirea lor cu o tehnologie științifică au determinat un salt evident în calitate și au făcut să crească prestigiul vinurilor românești pe arena vinicolă mondială. Moldovenii se mândresc cu podgorii vestite de sute de ani. Una dintre acestea se află la Iași, la Bucium; se întinde pe 1000 de hectare și este menționată încă din anul 1469 pe timpul lui Ștefan cel Mare. Din viile Socolei, foste proprietăți ale prințului Mihail Sturdza
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
făcut ca Germania să dezvolte un reflex politic distinct, care favorizează cooperarea în instituțiile multilaterale euro-atlantice. După sfârșitul Războiului Rece au apărut semne ale discontinuității în politica externă germană. Deși aceste transformări sunt foarte importante, ele nu trebuie interpretate ca vestind o reîntoarcere la Germania de altădată. În schimb, ele reflectă ajustări procedurale care aduc la zi, de fapt, contribuția Germaniei la sprijinirea cadrelor de cooperare deja stabilite. Realizarea acestor ajustări oferă Germaniei o platformă stabilă de pe care să-și continue
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
noastre își pun pecetea pe bucuriile noastre, dar nu și invers. De aici, tenta de melancolie a întregii noastre vieți. Vestirea unei bucurii se poate face cu prețul vieții. Philippides, solul lui Miltiades, după ce aleargă patruzeci și doi de kilometri, vestește victoria de la Maraton (400 î.e.n.) și moare. De aceea, cel mai bun crainic al bucuriei este tăcerea. Toate felurile de măsurători au conchis că bucuria, ca și durerea, au profunzimi necercetate în care puțini, doar cei cu adevărat mari, au
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
-l condamna. Totul, în cultură, a avut tendința neglijării individualului și a evaziunii din real. Și științele, și teoria generalului plutesc în cer, în timp ce filozofia readuce totul la real, la lucrurile înseși. Filozofia spune: "M-a trimis cerul să vă vestesc că nu este. Împliniți-vă! Coborâți pe pămînt!" Desigur că pământul pe care se mișcă filozofia nu trebuie confundat cu realul pe care-l instituie televiziunea, categoriile vieții sau mașina. Ceea ce declar mereu este că nu interesează decât individualul și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să se vadă, ca printr-o enormă vitrină, interiorul luxos al camerelor. Stăpânii caselor aproape că te invită să le privești bogăția, lămpile sofisticate, tablourile imense, căminele din faianță veche italienească, mobilele rafinate. Sânt în majoritatea lor medici (Heidelbergul este vestit prin clinicile lui), consilieri financiari, avocați, academici. Vilele în care stau costă uneori mai multe milioane de mărci. Cu toate că la ora aceea, cum spuneam, cartierul e aproape pustiu, autoritara doamnă doctor are cu Akila un dialog permanent care se poartă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de iubire către neamul lor, prin testament. Fie-i țărâna ușoară și amintirea neuitată. [16 iunie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["ÎN URMA ȘTIRILOR ALARMANTE... "] În urma știrilor alarmante din Belgrad, slavii din sudul Ungariei (granițele militare) sunt foarte agitați. Din granița militară croată se vestește că la Plasko 400 de insurgenți herțegovineni, stârniți prin preoți, s-au hotărât a merge în luptă pentru sfânta cauză. La fruntarie aveau să primească din partea unui comitet secret arme; dar, fiindcă acestea se confiscaseră, ei n-au cutezat a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
loc surprins de întîmplările de la Dunăre, ci le-a prevăzut pe toate și au luat toate măsurile de precauțiune întrucît privește interesele monarhiei. Altfel și în privirea României Austro-Ungaria pare a lua măsuri de precauțiune - cel puțin ziarele din Ardeal vestesc că o comisie specială va inspecta în decursul lunei iulie obiectele de fortificație, iar mai cu samă trecătorile munților Carpați dintre România și Transilvania, și va hotărî cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Carpați dintre România și Transilvania, și va hotărî cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibă frică! Vavilonienii au alte treburi. [18 iunie 1876] SERBIA ["DESPRE POZIȚIA STRATEGICĂ... "] Despre poziția strategică a oștirilor sârbești se vestesc următoarele. Ele sunt împărțite în trei divizii. Cea dentîi, divizia Ciacika se compune din brigadele Studniț, Ciacik și Uziz și dintr-un corp de voluntari sub arhimandritul Dușici. Tăria acelei divizii, comandată de generalul Zach, e de 22 000 oameni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de față în Serbia ni este deci necunoscut și, crainici întîrzieți a mișcărilor din Orient, jurnalele românești trebuie să se mulțămească cu știri relativ vechi și răsuflate de trei, patru zile. O telegramă din Paris cu data de 27 iunie vestește că, cu toate subsidiile rusești și cu tot succesul ce se zice c-ar fi avut împrumutul silit, guvernul sârbesc caută sub auspiciile d-lui Schuwaloff să împrumute în Londra un milion de livre sterline. La 26 c. agentul sârbesc
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
protectoratul țarului. Serbia au căpătat de la amici mijloace trebuitoare pentru campanie; numai bani îi trebuiesc. Conflicte cu Austria sunt cu putință, dar sârbii sunt pregătiți și-n această privire. În fine o telegramă din Belgrad sub data de 28 iunie vestește că principele păstrează comanda supremă asupra întregei armate, având cuartierul său general la Cupelja lângă Morava. Pentru o eventuală retragere, sunt destinate punctele întărite Ruzady* și Deligrad. De-a lungul malului sârbesc al Dunărei s-au săpat șanțuri întărite prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale Ungariei. Mareșalul - locotenent de Scudier și comandantul țărei, Edelsheim-Gyulai au dat ordinele necesare autorităților militare. S-au hotărât {EminescuOpIX 131} ca provinciile slave din sudul Ungariei să fie ocupate de armata regulară și nu de honvezi. Ziarul unguresc Kelet-Nepe vestește cumcă Rusia ar fi concentrat repede trupe în dreptul Bolgradului din România și că guvernul acestei țări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu știm nimic. [20 iunie 1876] FRIEDERICH DIEZ Deși cam târziu, totuși ne îndeplinim datoria de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
către d-rul Tausig. Declarăm că interesul patologic ce ni-l poate inspira nu merge până acolo încît să continuăm cu d-sa o polemică cu totul de prisos. [2 iulie 1876] {EminescuOpIX 143} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DIN BERLIN SE VESTEȘTE... "] Din Berlin se vestește că în cercurile bine informate de acolo părerea despre Cernaieff și operațiile sale nu este tocmai favorabilă, se crede chiar că divizia sa ar fi tăiată de restul armatei sârbești. Deși poate această veste este cam
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că interesul patologic ce ni-l poate inspira nu merge până acolo încît să continuăm cu d-sa o polemică cu totul de prisos. [2 iulie 1876] {EminescuOpIX 143} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["DIN BERLIN SE VESTEȘTE... "] Din Berlin se vestește că în cercurile bine informate de acolo părerea despre Cernaieff și operațiile sale nu este tocmai favorabilă, se crede chiar că divizia sa ar fi tăiată de restul armatei sârbești. Deși poate această veste este cam exagerată, sigur pare a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu condiția că la bătăliile viitoare cei grațiați să steie în linia întîia de luptă Totuși șasezeci de oameni din acest regiment fură împușcați la Deligrad, iar restul regimentului, companie cu companie, a fost incorporat celorlalte regimente de linie. Depeșe vestesc că turcii au părăsit cu totul malul drept al Drinei, încît trupele sârbești ajunge cu recunoașterile până la Vidin. Din Constantinopole se vestește asemenea că, până ce turcii vor fi adunat destule trupe, se vor mărgini numai la defenzivă. Altfel guvernorul Bosniei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fură împușcați la Deligrad, iar restul regimentului, companie cu companie, a fost incorporat celorlalte regimente de linie. Depeșe vestesc că turcii au părăsit cu totul malul drept al Drinei, încît trupele sârbești ajunge cu recunoașterile până la Vidin. Din Constantinopole se vestește asemenea că, până ce turcii vor fi adunat destule trupe, se vor mărgini numai la defenzivă. Altfel guvernorul Bosniei anunța populațiile de sub administrația sa că sârbii ar fi fost bătuți, oriunde au fost agresivi, la Vidin, Nissa, Sibnița, Novi-Bazar, Visegrad și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
guvernorul Bosniei anunța populațiile de sub administrația sa că sârbii ar fi fost bătuți, oriunde au fost agresivi, la Vidin, Nissa, Sibnița, Novi-Bazar, Visegrad și Bielina și ar fi pierdut mulți oameni și mult material de război. Iar guvernorul pașalâcului Novi-Bazar vestește că sârbii, în număr de 4000, la încercarea de a lua tortul Eske-Kilici, ar fi fost respinși, pierzând 400 de oameni. La Visegrad au fost angajați 3000 sârbi și bătălia să fi fost foarte sângeroasă. Din cauzele acestea opinia publică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu baioneta. Suleiman Pașa au luat aproape fără luptă din mâna sârbilor întăriturile de la Babina-Glava. Aceste știri, de vor fi adevărate, însemnează respingerea celei mai însemnate și mai numeroasă divizii sârbești, dizlocarea generalului Cernaieff, și ar avea urmări grave. - Se vestește deja ca trupele turcești de la Niș, Chehirkany și Belgradcik au luat drumul cătră Alexinaț, vor începe ofenziva și vor intra pe teritoriu sârbesc. Intrarea trupelor turcești în Serbia ar fi o calamitate cumplită pentru această țară. Bașibuzucii și redifii mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aripe a trupelor de sub Osman Pașa a fost respins. O altă știre (din Vissegrad în Bosnia) dezminte vestea că muntenegrenii ar fi împresurat orașul Mostar. [11 iulie 1876] ROMÎNIA ȘI CESTIUNEA ORIENTALĂ ["O TELEGRAMĂ... O telegramă din "Neue Fr. Presse" vestește ca sigur că ministrul de esterne al României au prezentat - deși nu în mod oficial - un memoriu la Constantinopole, prin care se cer concesii însemnate, iar în caz de a nu se acorda acestea, România amenință asemenea de a intra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
academică. Se zice aseminea că, după inițiativa Austro-Ungariei, puterile considerând memoriul ca un întreg asupra căruia nu se poate dizbate în parte, l-au respins. [14 iulie 1876] {EminescuOpIX 153} DE PE CÎMPUL DE REZBEL ["TELEGRAME MULTE... Telegrame multe și contrazicătoare vestesc lupte continue, dar tot la puncte cunoscute: lângă Vidin, la Bielina, la Zaițar, la Babina-Glava. Fiecare din părți susține că a fost victorioasă. [14 iulie 1876] TURCIA [, ÎN 3/15 IULIE S-AU ȚINUT... "] În 3/15 iulie s-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-și ieșea din tact. Asta poate fi o dovadă pentru talentul muzical al coriștilor, însă nu credem să fie și cuviincios mai ales la o înmormîntare. [16 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE REZBEL ["SUB DATA DE 12/24 IULIE SE VESTEȘTE... Sub data de 12/24 iulie se vestește biruința lui Muktar Pașa asupra trupelor muntenegrene, comandate de însuși principele Nikita. Lupta a avut loc între Blagai și Neveșsinie și a durat trei oare, Oasta montenegrină în retragere au ajuns între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dovadă pentru talentul muzical al coriștilor, însă nu credem să fie și cuviincios mai ales la o înmormîntare. [16 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE REZBEL ["SUB DATA DE 12/24 IULIE SE VESTEȘTE... Sub data de 12/24 iulie se vestește biruința lui Muktar Pașa asupra trupelor muntenegrene, comandate de însuși principele Nikita. Lupta a avut loc între Blagai și Neveșsinie și a durat trei oare, Oasta montenegrină în retragere au ajuns între armia care o urmărea și între mica garnizoană
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și între mica garnizoană turcească din Mostar care, observând retragerea inamicului, au ieșit din întăriturile ei și l-au atacat pe la spate. Știrile privitoare la Serbia asemenea nu prea sânt favorabile pentru creștini. Sub data de 9/21 iulie se vestesc într-adevăr dese ciocniri între sârbi și turci; astfel la micul Zvornik, unde 2000 nizami turcești cu artilerie au fost respinși, la Bielina, unde atăcînd pe gen. Alimpici au pierdut 1000 oameni (pe când sârbii numai 200), la Rachitința (lîngă Timok
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întîmpla - zice circulara - ca evreul austriecesc să se pomenească în mijlocul uliței că i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului. Fericită Rusie. [18 iulie 1876] UNGARIA ["ÎN URMA ORDINELOR... "] În urma ordinelor de mobilizare a armatei monarhiei, se vestește că manevrele de pe Marchfeld și exercițiile de lângă Kaschau nu se vor ținea în anul acesta. Ministeriul de război comun voiește a acoperi cu aceste economii cheltuielile mai mari ce e silit a le face pentru complectarea cadrelor. În 9/21
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va veni pe Dunăre, cu vaporul "Deligrad", el a preferat drumul de țară prin Semendria, a sosit fără nici un zgomot și a intrat în Konak pe o poartă laterală. în urma sosirei sale Consiliul de Miniștri s-au adunat și se vestește că s-a ivit o mare deosebire de păreri între el și Ristici. Acest din urmă dorește continuarea războiului, necrezând că Rusia ar suferi atingerea teritoriului sârbesc, oricare ar și fi succesul armelor. În acest consiliu s-au discutat cele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]