10,890 matches
-
a sinelui de el Însuși, fiind de fapt o elaborare așteptată a unei analize amânate a conștiinței de sine, care promite că odată, În viitor, totul va ieși la iveală. Este, de fapt, atitudinea unei conștiințe duale: cea care recunoaște vinovăția și cea care caută să acopere vinovăția. Dar această judecată a conștiinței de sine este amânată În cursul vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata de apoi. Care sunt efectele Judecății de apoi? Ce rol are
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fapt o elaborare așteptată a unei analize amânate a conștiinței de sine, care promite că odată, În viitor, totul va ieși la iveală. Este, de fapt, atitudinea unei conștiințe duale: cea care recunoaște vinovăția și cea care caută să acopere vinovăția. Dar această judecată a conștiinței de sine este amânată În cursul vieții și lăsată să se desfășoare după moartea individului, la Judecata de apoi. Care sunt efectele Judecății de apoi? Ce rol are ea? Este știut că viața Încalcă persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia voinței, Singurătatea (vezi; Însingurareaă, Preferința interpersonală, Teoria scenariilor În Psihologie, Vinovăția, Voința, Privește ca pe o mare crimă, de a prefera existența În locul onoarei și de a renunța, pentru viață, la virtuțile care ne fac demni să trăim. „Consideră că e cât se poate de necuvenit să preferi viața În locul demnității
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unde au greșit. Întâlnirea Cristinei Predeleanu, aflată la apogeul carierei jurnalistice, cu fiica unei foste colege de facultate, abuziv exmatriculată (prilej de întoarcere în timp la ani și evenimente nefaste), declanșează confruntarea ziaristei cu ea însăși. Ideea greșelii săvârșite, a vinovăției și răspunderii în fața urmașilor se insinuează treptat, ducând la o mărturisire făcută doctorului Veiza. Alături de personaje cu trăiri puternice, individualități bine determinate, există în Pragul de sus și fizionomii mai puțin verosimile, trădând șabloanele epocii. Cutremurul din 1977, secvența de
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
încercând, prin povestiri moralizatoare, să dovedească viclenia și răutatea femeilor, pentru a demonstra, indirect, nevinovăția acuzatului. Însă în fiecare zi soția împăratului anulează cu o altă narațiune concluzia filosofilor. Duelul durează șapte zile, după care fiul poate vorbi și dovedi vinovăția femeii. Aceasta e pedepsită, iar înțelepciunea, dreptatea și binele triumfă într-un final sărbătoresc. Principala morală a cărții este că nu trebuie să se acționeze pripit în nici o împrejurare, ci să se chibzuiască adânc înainte de a se lua o hotărâre
SINDIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
sexuală; modelul propus de J. Piaget, având în vedere stadiile de dezvoltare cognitivă, reprezentate prin: stadiul senzorial-motor, simbolic, intuitiv-reprezentativ, concret-operațional și formal-operațional; modelul propus de E.H. Erickson, axat pe dinamica dezvoltării stadiilor psihosociale, reprezentate prin: încredere-neîncredere, autonomie/ îndoială/teamă, inițiativă/vinovăție, valorizare/inferioritate, identitate/confuzia rolului; modelul propus de A.T. Jersild și F.B. Holmes, având în vedere stadiile formării și maturizării afective ale individului: frica (de întuneric, singurătate, locuri străine, zgomote, abandon), separarea/părăsirea, imaginile de personaje fantastice; animale, teama
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pp. 100-2/. Stadiile de dezvoltare între 0 - 18 ani. Vârsta Stadiile psihosexuale Stadiile psihosociale Stadiile cognitive Stadiile afective 0 - 1,5 Oral Încredere/ neîncredere Senzoriomotor Frică. 1,5 - 3 Anal Autonomie/ îndoială Simbolic. Separare/părăsire 3 - 5 Oedipian/genital Inițiativă/vinovăție Intuitiv/ Reprezentativ Imagini terifiante. 6 - 11 Latență Valorizare/ inferioritate Concret/ operațional Teamă 12 - 18 Maturizare sexuală Identitate/confuzia rolului Formal/ operațional Sentimentul penibil de afi diferit Riscul de îmbolnăvire psihică între 0 - 18 ani. Vârsta/stadiul de dezvoltare. Tipul de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caut să-mi asigur condițiile de viață și să mă pun la adăpost. Fiecare individ răspunde de actele sale. Dar ca să-și poată satisface propriile nevoi, individul îi „lovește” pe alții sau prejudiciază lumea. Din acest motiv, el este vinovat. Vinovăția lui este corelată cu pedeapsa și cu sentimentul tragic al vieții (M. de Unamuno). Formele prin care se compensează vinovăția sunt asceza, sacrificiul, martirajul și eroismul. Referindu-se la măsurile de psihoigienă care trebuie adoptate în cazul situațiilor-limită și al
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca să-și poată satisface propriile nevoi, individul îi „lovește” pe alții sau prejudiciază lumea. Din acest motiv, el este vinovat. Vinovăția lui este corelată cu pedeapsa și cu sentimentul tragic al vieții (M. de Unamuno). Formele prin care se compensează vinovăția sunt asceza, sacrificiul, martirajul și eroismul. Referindu-se la măsurile de psihoigienă care trebuie adoptate în cazul situațiilor-limită și al persoanelor-limită, E. Kübler-Ross pune câteva probleme: ce este fericirea? ce este speranța? ce este compasiunea?, acestea fiind legate de instituirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
iritabilitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, distonie neurovegetativă, insomnii, coșmaruri, complexe de culpabilitate, anxietate cronică. În cazul persoanelor supuse torturii se produc modificări patologice importante ale imaginii de sine și ale imaginii corporale, constând din următoarele: - vătămare corporală; - sentimentul de vinovăție impus de izolarea în captivitate și violența fizică; - sentimentul de rușine; - epuizarea emoțională; - depresie și lipsă de energie; - dezgust față de viață și dorința de a muri; - pierderea valorii și a stimei de sine; - insecuritate, cu incapacitatea de a acționa; - dificultăți
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
oedipiene datorită absenței modelului parental emoțional-afectiv va duce la o slabă dezvoltare a Supra-Eului moral și a identității Eului personal. Din aceste motive, această categorie de persoane va suferi de un complex de inferioritate, un „sentiment de rușine” și de vinovăție, pe care însă îl va proiecta asupra societății și a instituției în care s-a format și față de care va dezvolta conduite de aversiune. Societatea va fi considerată ca „vinovată”, iar instituția un „loc al rușinii și dezonoarei”. Conduitele „pseudonevrotice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca având aceeași semnificație cu entitatea clinico-nosologică omonimă din psihiatrie. Ea trebuie înțeleasă ca fiind o structură caracterială a personalității celor instituționalizați, datorată frustrărilor, carențelor afective, situațiilor castratoare etc. Substituirea situației oedipiene cu complexe dintre cele mai diferite (inferioritate, rușine, vinovăție, inutilitate etc.) marchează psihobiografia acestor indivizi. În această situație, „nevroza de instituționalizare” apare ca o „reacție” a individului exprimată printr-o extrem de largă gamă de „tulburări-simptome” a căror semnificație simbolică vizează fie desprinderea, fie compensarea situațiilor complexuale, a frustrărilor etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
capabilă să amelioreze inteligența, mentalitatea, comportamentele, modul de viață socială civilizată (H. Damaye). Psihoigiena, privită în perspectiva moralei, trebuie să ofere „exemple” și „modele” pozitive de idealuri și aspirații. În sfera religioasă, pasiunile devin patimi și sunt sursa păcatului, considerat vinovăție morală. Această metamorfoză are un caracter de diferențiere semantică și traduce faptul că simptomele psihiatrice pot fi interpretate ca fiind de esență morală (H. Damaye). Acest tip de manifestări, considerate ca avându-și originea în pasiuni, pot reprezenta materialul din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socio-culturale și moral-religioase care promovează binele și sancționează răul. În cazul de față, binele este asociat stării de sănătate mintală, iar răul, corelat cu nebunia sau starea de boală psihică. În orice societate, nebunia este asociată cu ideile de pericol, vinovăție și rușine. Bolnavul psihic este considerat o persoană periculoasă, iar nebunia, o stare nefirească ce impurifică ființa umană ca o vinovăție. Din acest motiv, starea de nebunie devalorizează natura ființei umane, iar boala mintală este asociată cu o stare dezonorantă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
răul, corelat cu nebunia sau starea de boală psihică. În orice societate, nebunia este asociată cu ideile de pericol, vinovăție și rușine. Bolnavul psihic este considerat o persoană periculoasă, iar nebunia, o stare nefirească ce impurifică ființa umană ca o vinovăție. Din acest motiv, starea de nebunie devalorizează natura ființei umane, iar boala mintală este asociată cu o stare dezonorantă, cu rușinea. Acestea fac ca în toate situațiile bolnavul mintal să-și piardă, sau cel puțin să-și modifice, statutul social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau problemei, dă un sentiment de încredere, o pace sufletească, o liniște interioară. Emoțiile care stăpânesc la un moment dat copilul sunt date de faptul că acesta caută să compenseze o anumită lipsă sau frustrare din viața lui. Aici intervine vinovăția, care reprezintă o emoție distructivă. Copilul se învinovățește pentru că nu a învățat acasă foarte bine, că nu a avut cea mai frumoasă compunere, că nu s-a comportat tocmai elegant într-o anumită situație. În acest moment, foarte greu va
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
a avut cea mai frumoasă compunere, că nu s-a comportat tocmai elegant într-o anumită situație. În acest moment, foarte greu va fi convins de cadrul didactic că aceste „defecte” se pot corija pe parcurs prin însușire de deprinderi, vinovăția îl domină și-l face ursuz. Când se întâmplă astfel de situații, rolul cadrului didactic devine de maximă importanță: el trebuie să se implice în a-l determina pe copil să iasă din starea de emoție distructivă, să-i arate
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
să facă mea culpa față de partid, într-un fel să își autodenunțe poezia de tinerețe, ca în Nefast, din volumul Drepturi și datorii (1958), sau în Constructorii ruinei, din Semicerc (1964). După anii ’70 atitudinea ia și forma inversă, a vinovăției față de adevărata poezie, cea suprarealistă, pe care autorul știe că a trădat-o. Sunt însă acum destule versuri în care elementul ideologic e anexat printr-o tehnică a inserției simplificatoare, în corpul poemului intrând, fără nici o legătură cu restul, imagini
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Saturnalii (1983) se află stihuri care slăvesc oracular Patria, Neamul, Partidul, miturile naționale și incriminează până la demonizare pe dușmanii românității, adică străinii, trădătorii de țară, „strigoii”, „uscăturile” din emigrație etc. Victimizându-și în exces neamul, supradimensionând virtuți pe de o parte, vinovății pe de alta, T. trimite epistole lirice în cele patru zări: Scrisoare deschisă către toate conștiințele lumii (pavană pentru chimval, clopote și porumbei). Nu altfel se poate caracteriza publicistica lui, unde impulsul festivist coexistă cu o vehemență pamfletară de nestăvilit
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
Baza democrației este [...] sau decurge din «prezumția de inocență», tipică societăților evoluate, în care, până la proba contrarie, orice individ este considerat nevinovat [...]. Și, invers, catastrofală pentru om, pentru cultură, politică, societate, ce vrei, este cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima reacție e de suspiciune [...] Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub veșmintele unui
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
dintre care cel mai grav este divorțul. Acesta reprezintă o experiență traumatizantă, atât pentru adult cât și pentru copil, încadrându-se în categoria macrotraumelor. În condițiile unui divorț, copiii sunt expuși la tot felul de sentimente contradictorii, precum insecuritatea, abandonul, vinovăția de a fi răspunzători pentru despărțirea părinților. Pentru a-i ajuta să depășească această situație, este esențial ca ei să fie menținuți în afara conflictelor, explicându-li-se totodată situația, recurgând la termeni simpli. Responsabilitatea părintelui este să îl asigure pe
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
măsură, existența sărăciei structurii sociale și inegalităților care există între grupurile sociale, ceea ce indică un suport crescut pentru politici generoase de suport pentru săraci. Celelalte două explicații care se bucură de susținere crescută sunt lipsa de ajutor din partea statului și vinovăția individuală. Analiza în perspectivă dinamică a datelor indică o creștere a preferințelor populației pentru explicația bazată pe structura socială în ultimii zece ani. Se poate concluziona că idealul spre care ar trebui să se îndrepte societatea românească, având în vedere
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la ore sau uită să-și îndeplinească anumite sarcini. Astfel de persoane obțin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient și generează ostilitate si resentimente 3. persoanele manipulative care obțin ceea ce vor deoarece îi determină pe ceilalți să simtă vinovăție sau compasiune față de ei, pozând în victime sau în martiri. Această metodă funcționează numai în situațiile în care persoana vizată nu realizează ce se petrece. Model de antrenament asertiv în patru trepte: 1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal. Persoana asertivă trebuie
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
caracteristică a agresivității din tulburările afective bipolare este furorul maniacal, cu agitație psihomotorie extremă, hiperexcitație continuă, dezinhibiție instinctuală și comportament imprudent. Tulburările depresive reprezintă un model clasic de amestec de auto și heteroagresivitate (suicidul altruist al pacientului depresiv), În care vinovăția pentru trecutul, prezentul și viitorul său și al celorlalți are repercusiuni asupra Întregului comportament. La copil și adolescent, cel mai adesea, agresivitatea necesită căutarea unei patologii depresive subdiacente. Studiile actuale demonstrează că acest comportament agresiv este rezultatul interacțiunii dintre factorii
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
un prejudiciu agresorului; 3. Victime precipitante care prin condiția lor influiențează agresorul, fără a exista între ei nici o legătură prealabilă; 4. Victime biologic deficitare persoane cu slăbiciuni fizice sau psihice, aici intrând și pacienții psihiatrici unde în numeroase situații problemă vinovăției revenind în primul rând persoanelor care sunt obligate să-i supravegheze; 5. Victime social deficitare persoane care aparțin grupurilor minoritare sau care aparțin unor religii neagreate de către Semnificații medicale ale victimologiei în conduitele agresive comunitate; 6.Victime autovictimizante persoanele care
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]