34,796 matches
-
mișcări, așa cum a fost ea abordată de Maria Baroncea în piesa Odă artificialului, din Amprenta trecută, a lui Mihai Mihalcea. Nu am putut urmări toate manifestările artistice desfășurate pe parcursul a trei săptămâni, dar, dintre cele văzute, piesa The Part, în viziunea și interpretarea Antonijei Livingstone - artistă din Montreal, care dansează însă mai mult în Europa - o consider punctul forte al acestui program trei. Aparent un joc liber, părțile care au alcătuit Partea cea mare a spectacolului, dovedeau de fapt stăpânirea unor
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
alt membru al structurii, artist francez, care trăiește însă la Berlin, lucrarea sa fiind o suită de partituri de mișcare, cu multe schimbări de ritmică și dinamică. În fine, seria de manifestări artistice s-a încheiat cu Poarta sărutului, în viziunea lui Brynjar Bandlien și Manuel Pelmuș, dar și cu contribuția aiuritoare a lui Ștefan Tiron, din fericire însă și cu o altă contribuție, de reală valoare, a lui Matei Stîrcea-Crăciun. Citind înaintea spectacolului textul lui Ștefan Tiron, am început prin
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
„Grădinile secrete” ale omului contemporan Despina Petecel Theodoru Organizată cu entuziasm, cu o doză imensă de altruism, dar și cu o viziune clară asupra importanței dintotdeauna a faptului de artă și cultură în cunoașterea de sine, de către compozitoarele Sabina Ulubeanu și Diana Rotaru, în colaborare cu Asociația OPUS (condusă de Cătălin Crețu), Muzeul și Clubul Țăranului Român și Universitatea Națională de Muzică
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
simplă, cu unele conglomerări acordice sporadice. Mai complexă decât primele două - deși doar o schiță! -, piesa lui Fergal Dowling, Sketch, pentru violă, voce, clavecin și computer e clădită, așa cum o spune și titlul, pe un tipar teatral-dramaturgic, sau ca să cităm viziunea autorului asupra actului componistic, sub forma unui „act sculptural, ce include implicarea obiectelor sonore și a prezenței spațiale.” Așadar, vocea ar avea semnificația unei sculpturi, iar instrumentele, pe cea a obiectelor sonore, toate legate între ele de rezonanța mediului electronic
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
perindă o serie de personaje aristocratice, în prim-planuri, cu vestimentații și îndeletniciri stranii. Axată pe flageolete, deci pe sonorități imateriale, muzica întreține stranietatea și misterul momentelor, astfel încât, la sfârșit, ai sentimentul călătorului în timp sau al martorului halucinat de viziunea efemneră a unui segment de viață desprins dintr-o epocă demult apusă ... Unul dintre momentele de mare frumusețe și sensibilitate l-a reprezentat conceptul audio-video bazat pe un joc de cuvinte - Play Xus -, unde play = joc, căruia, dacă îi adăogăm
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
însăși cheii lor. În general vorbind, muzica nouă se caracterizează prin aceea că partea pierde din înțeles în favoarea întregului. Dar oare întregul însuși nu se resimte de această deficiență a părții? În muzica fusion, de pildă, detaliul devine ne interesant. Viziunea de ansamblu convoacă deplina atenție a autorilor. Pe de altă parte, muzica actuală, prin specificul difuzării ei, creează noi distanțe între receptori și lucruri. Tv-ul, Internet-ul, presa, mobilul stimulează distanțarea noastră progresivă de lume. Melomanul modern a devenit, iată
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
fără tăgadă, că arta sunetelor stă sub legi și că muzicianul prescrie reguli, instituind norme de aplicare ale acestora. Însă legile, regulile și normele admit în anumite situații abateri care dezvoltă o întreagă dezbatere între regulă și excepție. Astfel, în viziunea lui Constantin Noica există cinci feluri de excepții: unele care infirmă regula, altele care o confirmă, cele care o lărgesc, cale care o proclamă și , în fine, cele care substituie ele însele regula C. Noica: Despre demnitatea Europei, București, Ed.
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
Tudor (atenție, “periplu” se referă la o călătorie pe mare și nu era cazul...), Eda Marcus, Tudor Furdui, Alina Stancu, Moise Guran, Miruna Munteanu, o doamnă nefotogenică de la “Sănătate” (dar de ce nu Marina Almășan?), Mircea Dinescu, semn că TVR, în viziunea actualului președinte, divertismentul muzical nu prea va mai avea loc. Ne-am bucurat sincer că autorii noștri au început să reconsidere limba română, prin piesele “Fiorul iubirii”, muzică și text Virgil Popescu (o piesă rafinată, intimistă, cântată perfect de Silvia
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
rafinată, intimistă, cântată perfect de Silvia Dumitrescu - cum a putut un juriu “de specialitate” să-i dea ZERO puncte? Ne mai mirăm de ce compozitorii profesioniști ocolesc acest concurs...), “Dacă tu iubești” de Jimy El Lako, versuri Rareș Borlea (devenit în viziunea TVR... Borcea, în așteptarea sentinței!), alias cunoscutul Raoul (solist-ă Naomi, fostă Florin Moldovan - a cântat bine) și “Despre mine și ea” (Bere Gratis). Să mai spunem că s-au clasat pe locurile 12, 11, respectiv 7? Ne e rușine cu
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
muzici semnate de Philip Glass, Rahmaninov, Lou Red și piese mai cunoscute din repertoriul lejer; așa cum a fost interpretat de soliști, de toți membrii companiei - toți soliști, și toți profesioniști desăvârșiți - mi-a relevat opera a doi artiști cu o viziune scenică de excepție, cu o cunoaștere de mare cultură în domeniul muzicii și de o capacitate artistică, în multe momente uimitoare. Se spune că la ceva ce n-ai fost de față, nu știi ce ai pierdut. Există întotdeauna o
Bravo, Dans Vortice! by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83431_a_84756]
-
eului, integrate tentativei experimentaliste". Cu următorul adaos, de-o prețiozitate abstractizantă care nu e cîtuși de puțin de natură a explicita eteroclita conexiune: "metoda lui Nichita Stănescu, în consens cu aceea bacoviană, situează actul poetic în interstițiile spațiului "prelingvistic", instaurînd viziunea tragică a traversării semnificantului de către o instanță vorbitoare, ce se afirmă nu în discursul încheiat, ci în pulsiunea preverbală". Dacă poezia contează numai ca "fapt scriptural", ca "realitate textuală", sentimental fiind abhorat drept un factor neprielnic acesteia, cum e posibil
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
opiniile critice formulate până acum și, mai ales, aducând puncte de vedere personale, interesante, relevând noi coordonate și semnificații ale acestei opere. Procedând metodic, I. Oprișan a sintetizat în capitole distincte structurile compoziționale ale creației literare hasdeene, realizând astfel o viziune prismatică, cu reflexe specifice, dar și cu reverberații conexe la consubstanțialitatea unică a spiritualității și personalității scriitorului. Premisa de la care pornește I. Oprișan este că B. P. Hasdeu s-a impus printr-o plurivalență creatoare, recunoscându-i-se contribuțiile esențiale
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
estetic. E și o formă de refugiu într-un tradiționalism spiritual profund, ce putea părea atemporal, și o formă de eschivă de la o opțiune categorică, explicită, pentru modernism, prin "restaurarea goetheană". Reconstrucția proiectului intelectual, într-o mai mare amploare a viziunii, trebuie observată numaidecât, ca o diferență frapantă față de etapa anterioară, ancorată polemic într-un prezent neconjunctural, sustras cotidianului. Dacă definiția cerchismului (activ și productiv, așa cum se arăta în 1945) e preponderent una estetică și estetizantă, ca un răspuns al retragerii
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
Sorin Lavric E dezamăgitor să recunoști că un text pe care l-ai scris cu patimă a ajuns să nu te mai reprezinte. Decepția e cu atît mai mare cu cît cititorii au apucat să se regăsească în el, împrumutîndu-i viziunea și preschimbînd-o în grilă proprie de înțelegere a lumii. Iar dacă pe deasupra textul va ajunge să fie considerat drept o pecete a identității autorului, atunci drama va fi dublă, căci orizontul de așteptare iscat de rîndurile lui va exercita un
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
epifanie în fiecare dintre nervurile volumului acestuia. Și, într-o măsură, la o atare concluzie conduce și pătrunzătorul Cuvânt înainte semnat de H.-R.Patapievici. Nu contrare așteptărilor, ci de-a dreptul în afara lor. Astfel se pot defini, într-o viziune curat pragmatică, paginile de corespondență ale celor doi protagoniști. E, pe de-o parte, atâta erudiție disimulată în scrisorile pe care fiul lui Ion Pillat le trimite iubitei lui, Nelli (încă) Filipescu, e, pe de altă parte, atâta discreție încrezătoare
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
e cu putință, pare a se mira fără încetare d-sa, ca, ocupîndu-te de poezie, să nu repudiezi sentimentul, să nu dai la o parte metafizica, să nu înlături tot cortegiul stilistic ce-i interesa pe comentatorii prăfuiți, rămași în urma viziunii d-sale, cu scientizantă autoritate, un soi de nec plus ultra, asupra domeniului? Cum își mai îngăduie unii să ducă mîncarea la gură, bătrînește, cu mîna, cînd există un aparat ultracomplicat pentru a face această treabă, brevetat de exegetul în
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
rău/ își acoperă urechile/ cu ziduri/ de beton" (Omul rău). Penultima "povestire" din cartierul de Est este, tot așa, compromisă printr-o dulcegărie cum n-am mai întâlnit de la concursurile cu desene pe asfalt organizate, în anii �80, pentru pionieri. "Viziunea" poetică este a unei eleve-model, poate chiar comandantă de detașament: "lângă zidul de bloc/ pe care un golan/ desenase ceva urât/ se joacă acum/ un copil nevinovat/ un copil ce nu a cunoscut/ încă/ urâțenia lumii/ și dintr-o dată desenul
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
o piatră în apa memoriei"), "ascult în trecut" șs. n., R. B.ț; "memoria unei fete dansînd", unde primul cuvînt poate însemna, mai stîngaci, e drept, și "amintirea". Aceasta duce mai departe la osmoză, la permeabilitate generală sau fluiditate a (viziunii) lumii: "Noaptea, cu florile ei de lotus pe cer, / umflîndu-se și dezumflîndu-se. // Apoi ca o fîntînă tulburată încet te limpezești, / lichidul ia nu numai forma, dar și culoarea - / pînă la identificare - a Vasului. / Viața ia nu numai forma, dar și
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
soi de paranteză dilematică, de intruziune ușor surprinzătoare pentru lector. Spre exemplu, cu cât afectează pasajul mai sus citat admirabila proză care este O călătorie de plăcere? Poate că cea mai potrivită introducere la discuția despre mult reproșata tendențiozitate a viziunii din Cronică de familie o reprezintă metafora cabinetului oglinzilor. Fie că le-a trăit realmente, fie că le-a inventat retrospectiv, scriitorul a perceput violent anumite imagini sau stări, pe care le recompune apoi ca ficțiuni personale. Ele trebuie privite
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
preț primele două volume, care vor fi singurele traduse în Occident, și, în același timp, romanul trebuia scris și pentru a i se putea alătura volumul al treilea. Reușita vine tot din amestec. Recurge, mai întâi, la două trucuri de viziune. Astfel, schema tendențioasă a temporalității e depășită prin încadrarea ei în suflul tragic al motivului lui vanitas vanitatum. Caricaturizarea vituperantă a aristocrației, o altă obiecție adusă scrierii, este cu mult depășită prin proiectarea ei ca bâlci manierist. Scrierea este transformată
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
la altul: de la clasicism și iluminism la romantism, apoi de la romantism la realism și simbolism etc. Realismul este subminat de modernism, iar acesta de postmodernism. Un mare scriitor este întotdeauna subversiv, novator, anticanonic. Schimbarea de paradigmă angajează confruntarea a două viziuni diferite despre lume, om și literatură, confruntare care se petrece mai întâi insidios, pe dedesubt. Disidența, ruptura sunt pregătite de insinuări și vagi conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta este principala diferență dintre
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
de adepții lui Pitagora. Imaginarul lui Noimann este unul fundamental tulburat. Realitatea din jurul său pare atinsă de procesul de fluidizare din pânzele lui Salvador Dali. Totul dă senzația de scurgere, de inconsistență materială, de pierdere definitivă a tuturor reperelor solide. Viziunea surparealistă se confundă cu realitatea însăși, sentimentul de înstrăinare este total, angoasa pune stăpânire pe mintea personajului. În propriul imaginar, stomatologul se autoproiectează în mijlocul unui coșmar: " În costum alb și cu ochelarii fumurii, Noimann înaintează pe stradă. Umbra sa lunecă
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
ciopârțit masiv în 1985, republicat fără omisiunile primei ediții, în 1992, titlul volumului Ilenei Mălăncioiu devine - având intactă dreptatea de partea sa - emblema unei elegante și cuprinzătoare antologii. Într-o privință anume, prin transfer, cam în același fel au evoluat viziunile critice asupra poeziei pe care a făcut-o, începând cu Pasărea tăiată, Ileana Mălăncioiu. Constatarea reținută a câtorva puncte de inflexiune nucleară, discutarea câte unui poem conținând, între versurile sale, germenii unei adevărate fisiuni sau relevarea unei arhitecturi autonome față de
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
de adecvare: intențional-ideatic - în raport cu Fmz; conceptual-teoretic - în raport cu dpc; interpretativ-expresiv - în faptul parcurgerii. Conform fiecăreia dintre aceste perspective Mins interpretează pe coordonata timpului, luând ca repere formale: 1. Unimea (U-Fmz) = dat-totodată de timp ideatic sau atemporal (abstract), corespondent unei inspirații sau viziuni preconceptuale (posibil arhetipale); 2. Lungimea (L-dpc) = distanță într-un timp de(s)-compus (conceptual), aspectat ca succesivitate posibil-logică (mensurabilă), dar nelegată sub aspectul coerenței de expresivitate; pe linia succesivității se delimitează temporal între două tipuri de funcții formale alternative: modelul
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
1957, când era, într-adevăr, în plină maturitate artistică. Dar, după această scurtă incursiune istorică, revenim la prezenta montare a lui Gheorghe Iancu, așteptată cu mult interes, ca o posibilitate de reînnoire a repertoriului, printr-o montare realizată într-o viziune nouă, personală, întrucât autorul ei a conceput nu numai coregrafia, plecând totuși de la versiunea originală Marius Petipa - Lev Ivanov, pentru unele părți, ci și libretul și regia spectacolului. Libretul este însă confuz, unele personaje au căpătat alt nume, precum Bufonul
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]