37,159 matches
-
se ridice și i-am scuturat hainele. În timp ce făceam asta el stătea ca un copil. Mi-am plimbat mâinile pe tot corpul lui, iar el nu s-a ferit. Totul semăna cu o îmbrățișare. În clipele acelea am simțit că voința lui se supunea întru totul voinței mele. Apoi am băgat de seamă că tremură. Asta nu puteam suporta. — Să-ți dau niște whisky, i-am spus și i-am turnat puțin în paharul crăpat. Docil, a luat o înghițitură. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
hainele. În timp ce făceam asta el stătea ca un copil. Mi-am plimbat mâinile pe tot corpul lui, iar el nu s-a ferit. Totul semăna cu o îmbrățișare. În clipele acelea am simțit că voința lui se supunea întru totul voinței mele. Apoi am băgat de seamă că tremură. Asta nu puteam suporta. — Să-ți dau niște whisky, i-am spus și i-am turnat puțin în paharul crăpat. Docil, a luat o înghițitură. De afară s-a auzit glasul Antoniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
atât de multe forme. De curând am făcut cunoștință cu unele „varietăți” noi. Oricum, presupun că ai aflat despre mine și Antonia. Nu pot să-ți „explic”. Pot doar să-ți spun că s-a întâmplat, dacă nu chiar împotriva voinței mele, fără participarea voinței mele. Iar eu trebuie să accept. Nu o pot alunga pe Antonia acum, nici nu-ți poți închipui cât este de dărâmată, nici n-aș fi crezut că e posibil. Trebuie să am grijă de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
De curând am făcut cunoștință cu unele „varietăți” noi. Oricum, presupun că ai aflat despre mine și Antonia. Nu pot să-ți „explic”. Pot doar să-ți spun că s-a întâmplat, dacă nu chiar împotriva voinței mele, fără participarea voinței mele. Iar eu trebuie să accept. Nu o pot alunga pe Antonia acum, nici nu-ți poți închipui cât este de dărâmată, nici n-aș fi crezut că e posibil. Trebuie să am grijă de ea. Categoric. Mă întreb dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Antonia. Nu era o compasiune pură, ci un sentiment în care se amestecau și accente de răzbunare. Ea era conștientă că mă făcuse să sufăr; dar nu putea intui intensitatea și specificul acestei suferințe pentru care, în chip irațional, împotriva voinței mele, o învinuam pe ea. Amândoi eram înfrânți. Într-o oarecare măsură a fost o adevărată binecuvântare faptul că Antonia era atât de preocupată de ea însăși. Într-un mod categoric și cam obositor ajunsese la concluzia că eu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
plasă. — Îți bați joc de mine, Palmer? am întrebat. La Honor nici nu puteam să mă uit. — Nu te coborî sub nivelul destinului tău, Martin, zise el. Ca psihanalist nu-mi imaginez că libertatea se obține prin luptă, prin convulsiile voinței. Totuși, vine un moment când trebuie luate decizii. Tu nu ești un om ce poate fi îngrădit de principii banale. Dă voie imaginației tale să cuprindă ceea ce inima ta își dorește în ascuns. Spune-ți: nimic nu este imposibil. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
se găsește această realitate. — Ce convenții! repetă ea și râse din nou. Am râs și eu și apoi am reintrat amândoi în aceeași stare gravă și încordată. Din cauza efortului de a-mi concentra asupra ei toată forța privirii și a voinței mă simțeam complet înțepenit. Ea stătea acolo în costumul ei vechi, verde închis, cu picioarele depărtate, cu mâinile la spate, privindu-mă intens. — Dragostea ta pentru mine, rosti ea, nu ține de lumea reală. E dragoste, desigur, nu neg. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
punctul cutare; pe scurt, cum se petrecuseră lucrurile. Uneori am perceput la el chiar dorința de a face mărturisiri din care Antonia ar fi fost exclusă și m-am întrebat, cu un dram de curiozitate și îngăduință, în ce măsură propria lui voință participase la construirea situației așa cum se prezenta ea astăzi. Nu mă îndoiam că aș fi ascultat o poveste foarte interesantă. În definitiv, știam din proprie experiență cât de blândă, cât de sentimentală îi poate părea trădătorului trădarea deliberată a persoanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ce păstrase tocmai pentru sfârșit. Dar nu se vedeau decât niște lumini șterse și Întunericul de necuprins. — O fată de șaisprezece ani nu știe multe despre viață. Dacă are mult de câștigat, probabil că poate fi convinsă ușor, chiar Împotriva voinței sale. Un halat alb e Încărcat cu destulă autoritate, să știți. Mă privi gânditor, apoi adăugă: În unele cazuri, nici măcar nu e nevoie să fii doctor. Gândiți-vă numai la Hauptstein. Chiar dacă nu are diplomă de medic, oamenii cred În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
poveste de-a Maimuței care m-a impresionat în mod deosebit (de altfel, toate poveștile ei având ca teme cruzimea, ignoranța și exploatarea te sileau să le acorzi o atenție ieșită din comun): odată, pe când avea unsprezece ani și, împotriva voinței lui taică-su, a șters-o pe furiș la o lecție de balet a „artistului“ local (dl Maurice). Bătrânu’ a venit după ea cu o curea și a bătut-o cu ea peste glezne tot drumul până acasă, iar apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Grecia și Roma. Nu: pentru a da un sens impulsului care mă determinase s-o șterg cu un avion al El Al, pentru ca dintr-un evadat descumpănit să mă pot transforma la loc într-un om - stăpân pe propria-i voință, conștient de intențiile sale, care face ce vrea, nu ce trebuie - am pornit într-un circuit prin țară, ca și cum excursia ar fi fost plănuită din vreme, din motive lăudabile, cu toată doza lor de convențional. Da (acum că, în mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să înțeleg prea bine că, în ciuda tuturor lucrurilor extraordinare pe care, poate, izbutești să le faci la perfecție, punându-ți la bătaie toată puterea, nu prea ai nicicum șanse să impresionezi acea forță atotcuprinzătoare și complet impersonală ce se opune voinței individuale, marele și omniprezentul Anti-Tu, căruia ranchiunoșii preferă să-i zică Dumnezeu. În anii aceia entuziaști nici nu știam mare lucru despre Legea celor Douăzeci și Șase, care are de-a face cu modelarea realității de fiecare zi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-mi continua educația, de a băga la tărtăcuța asta a mea încă necoaptă ideea că, măcar pe-o suprafață de trei kilometri pătrați, în Chicago, există o presiune contrară a nemărginitului Anti-Tu capabilă să-mi reducă puternica și respectabila voință la ceva de dimensiunile și puterea unui oblete. Bineînțeles că asta era exact contrariul a tot ceea ce, plin de deșertăciune, hotărâsem să-mi demonstrez mie însumi - și ei cu atât mai mult -, încurcându-mă cu fiica unui pușcăriaș, care, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Era în chiar inima fiicei pușcăriașului - închisoarea era o fiică de pușcăriaș. Da, aveam multe de învățat despre închisoare, iar ea avea să mă învețe foarte multe lucruri pe tema asta, ca și despre tot binele ce îl poate face voința atunci când se răzvrătește împotriva împilării morale, pe care o ura cu aceeași înverșunare cu care, peste câțiva ani, am ajuns să ne urâm unul pe celălalt. În răstimpul ce-mi rămânea la dispoziție la sfârșitul zilei de lucru - înainte să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu stătea deja În boxă cu tovarășii lui, rostindu-și pledoaria cu un ochi la galeria aglomerată. Dacă merge, se gândi ea, mă duc și eu, mă țin de el, voi avea reportajul acestaDar se simți ciudat de lipsită de voință și indecisă, pentru că nu-i mai rămăsese nici o amenințare. Era Înfrânt cum ședea În colțul lui, bătrân și disperat, cu ziarul acela adunând praful de pe podeaua dintre ei, și era triumfător când o văzu cum părăsea compartimentul, uitând ghidul Baedeker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Și că altul, care sărise pe geamul de la al treilea etaj al centralei telefonice, avea o soție desfigurată și orbită Într-un accident de muncă la fabrică, pe care o iubea și căreia Îi era credincios cu tristețe și În pofida voinței lui. Dar mie ce-mi rămâne de făcut? Dr. Czinner puse la o parte ziarul și Începu să se plimbe prin compartiment, trei pași spre ușă, trei pași În cealaltă direcție, spre geam, apoi iar Înapoi. Începură să cadă câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nu poată fi acuzat de calomnie de către domnul Eckman. Se hotărî până la urmă la următorul text: „Eckman beneficiază de o vacanță de o lună Începând de acum. Te rog să preiei conducerea. Sosesc mâine“. Telegrama era menită să-i transmită voința, dar trebuia scrisă folosind codul firmei și când textul codificat i-a fost Înmânat funcționarului prin ghișeu, acesta refuză să o accepte. Toate telegramele erau supuse cenzurii și nu putea fi transmis nici un mesaj codificat. Până la urmă plecă și ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
rakia, jocul de cărți și femeile - sau ambițiile, deși acestea puteau să Însemne doar o poveste palpitantă sau veselă pe care s-o Împărtășească nevestei. Cel mai bine știa cum să ajusteze pedepsele la caracterul omului și cum să Înfrângă voința. Își pierduse răbdarea când soldatul manevrase cu atâta Încetineală sacii, dar acum avea răbdare. Rămase cu revolverul În palmă și repetă destul de calm comanda, privindu-l pe soldat prin ramele sale de aur. Soldatul plecă până la urmă capul, se șterse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
din supermarket. Proaspetelor soții nu le este niciodată permis să admită asta, dar să fii măritată este, uneori, o corvoadă. Chiar și la doar șase săptămâni după nuntă. Îmi pare rău, dar acesta este adevărul. Seara trecută, de exemplu, Împotriva voinței și rațiunii mele, m-am trezit discutând la cină cu Hunter despre cum să procedăm cu hainele lui murdare. Înainte de căsătorie, singurul motiv pentru care se discută la cină despre mașina de spălat cu uscător este dacă ai de gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pasiune nebună pentru tine, iar tu ai făcut o pasiune nebună pentru cineva care nu este Sanford. Mogulii nu reacționează la respingere la fel ca bărbații obișnuiți. Apoi m-a sărutat, urmă Lauren, strâmbând din nas la această amintire. Împotriva voinței mele. Tremura, ca și cum i-ar fi fost teamă. Dar... ce să zic... bănuiesc că, dacă ești Însurat de douăzeci de ani, nu ți-ai mai tras-o de foarte multă vreme... trebuie să fie Înspăimântător. Toată chestia asta a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Ziua Judecății de Apoi. —Marci, liniștește-te, nu face vreo prostie, i-am spus, prinzând-o de mână. — O să-l omor. Cum Îl chema pe avocatul Ivanei? 21tc "21" Soțul dispăruttc "Soțul dispărut" În timp ce Marci era readusă la viață Împotriva voinței ei de către Salome, care, În mod providențial, venise să o ia de la MOMA, eu am gonit Într-un taxi În josul lui Fifth Avenue. Mi se părea că nu ajung destul de repede la apartamentul nostru: eram disperată să-l văd pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cursei, căruia vocea atît de sigură îi modifică statura, făcîndu-l mai bine legat și mai înalt, șoferul se încruntă, vrînd să riposteze, dar își dă seama că el era puterea în această cursă atît timp cît o conducea bine, supunînd-o voinței sale, necesităților pasagerilor. Și dacă n-am? găsește resurse șoferul să-l înfrunte pe Lazăr. Fratele meu omul, te dai jos și-mpingi. Cum pornești, dom'le, în cursă fără să ai ce-ți trebuie?! se aude un glas. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
trebuie să mă fac de rîs. Mi-ar plăcea să-i mențin părerea bună despre mine. Taică-su e un tip care știe să aprecieze. Cînd a cîștigat, de curînd, la Loto, o sută de mii, a donat-o clubului "Voința" din Iași, nu că ar fi sportiv, ci pentru că are încredere în ăștia, mi-a spus clar că-n doi ani "Voința" va fi în primele rînduri. L-or fi dînd banii afară din casă rîde Mihai. Nu cred; eleganță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
știe să aprecieze. Cînd a cîștigat, de curînd, la Loto, o sută de mii, a donat-o clubului "Voința" din Iași, nu că ar fi sportiv, ci pentru că are încredere în ăștia, mi-a spus clar că-n doi ani "Voința" va fi în primele rînduri. L-or fi dînd banii afară din casă rîde Mihai. Nu cred; eleganță, bun gust..., nu opulență se aprinde Vlad. În schimb, are Sorina o brățară din aur!... Podoabă e puțin spus. Una-i fiica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
minte o întrebare, obsedîndu-l. Dacă i s-a întîmplat ceva?" îl frămîntă de data asta. Imediat însă, tot obsesiv, aproape criminal, în mintea lui sclipește demonic bucuria că ar putea rămîne singur, așa, fără scandal, fără judecata colegilor, doar prin voința unei întîmplări. Te rog să servești ceva! aduce Paula două farfurii pe măsuță, mutînd telefonul mai pe margine. Lasă telefonul aici! izbucnește Radu, imediat însă revine: Bine, lasă-l acolo. Din picioare, Paula îl învăluie un timp cu privirea, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]