10,730 matches
-
accelerat, creează condițiile sociale necesare pentru ca clona Sfântului Augustin cel Nou să atingă pragul mesianic necesar accederii în Alambicul de Dumnezeu 394 Sfântul Augustin cel Nou - întemeietorul Abației și întîiul posesor al materialului genetic provenit de la cei O Mie de Voluntari. Clona lui reușește să-i devanseze mereu pe ceilalți semeni în devenirea mesianică. Originea sa incertă îl plasează ca fiind un apropiat al corpului celor O Mie de Voluntari, deși identitatea sa rămâne un mister. Sfântul Augustin din Hippona - personaj
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întîiul posesor al materialului genetic provenit de la cei O Mie de Voluntari. Clona lui reușește să-i devanseze mereu pe ceilalți semeni în devenirea mesianică. Originea sa incertă îl plasează ca fiind un apropiat al corpului celor O Mie de Voluntari, deși identitatea sa rămâne un mister. Sfântul Augustin din Hippona - personaj istoric, episcop creștin, teoreticianul cetății pământești și a cetății cerești, autorul tezei că menirea omului este aceea de a transcende istoriei pentru a fi alături de Dumnezeu pentru a întîmpina
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poate să-și găsească o aplicație terapeutică, dar și ca mijloc de investigare a structurilor psihice profunde. Această ultimă indicație este mijlocul folosit de către psihiatri pentru cercetarea transmigrației sufletelor. Este vorba, de fapt, de hipnoza regresivă, care facilitează îndreptarea atenției voluntarului spre trecutul îndepărtat. În varianta clasică, această metodă se limitează la evenimentele din copilărie cu semnificație patologică pentru simptomele psihice prezente. Utilizată experimental, hipnoza regresivă continuă și dincolo de momentul nașterii subiectului. Pentru ca datele obținute să aibă veridicitate științifică trebuie să
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
metodă se limitează la evenimentele din copilărie cu semnificație patologică pentru simptomele psihice prezente. Utilizată experimental, hipnoza regresivă continuă și dincolo de momentul nașterii subiectului. Pentru ca datele obținute să aibă veridicitate științifică trebuie să fie luate câteva măsuri de precauție. Astfel, voluntarii trebuie să nu sufere de schizofrenie și nici să nu aibă o personalitate de tip schizoid sau schizotipal (Reamintim că un schizoid este o persoană “normală”, dar care nu are nici prieteni, nici dușmani, care este indiferentă atât la laudă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
îndrepte atenția subiectului cât mai mult spre trecut (“Spune-mi ce vezi la vârsta de...? Dar înainte? Dar mai înainte? etc.”) fără să sugereze nimic. Pentru verificare există de fiecare dată înregistrarea protocoalelor experimentale pe bandă magnetică - bineînțeles, cu acordul voluntarilor; de altfel, diversele date dintr-un trecut situat înaintea nașterii subiectului urmează să fie verificate, apelând la izvoare istorice. Se exclud situațiile în care nu concordă, de exemplu, ziua săptămânii cu datele calendaristice ale acelui moment. În aceste condiții, volumul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
continuum cu cinci dimensiuni, în care timpul este un plan. De remarcat că, în majoritatea cazurilor abordate, ambii autori ajung la anumite “vindecări totale” ale subiecților, care își descoperă originea anumitor fobii, ticuri nervoase sau a altor simptome inexplicabile. Astfel, voluntarii ajung până la “nevroza inițială”, cu alte cuvinte la acele psihotraume din trecutul foarte îndepărtat care au provocat schimbări profunde, dramatice, în felul de a fi al Eu-lui transcendent, al sufletelor în fond. Odată decodate aceste enigme/engrame, în termenii altor
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
până la “nevroza inițială”, cu alte cuvinte la acele psihotraume din trecutul foarte îndepărtat care au provocat schimbări profunde, dramatice, în felul de a fi al Eu-lui transcendent, al sufletelor în fond. Odată decodate aceste enigme/engrame, în termenii altor autori, voluntarii simt un salt calitativ al înțelegerii propriei vieți, ceea ce le permite îmbunătățirea substanțială a vieții lor psihice. <notelist> 1. Drăgănescu M., Informația materiei, Ed. Academiei Române, București, 1990 2. Polchinski J., String Theory, vol. I, Cambridge University Press, 1998 3. Apostol
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de institu(ie socială-cheie a pieței libere, nereglementate, (( cu ideea c( schimburile de acest gen ar fi un drept particular (( chiar un model al rela(iilor umane. Ei amintesc în replică numeroase forme de agregare (corpora(ii, organiza(ii de voluntari, grupuri ocupaționale, familii, institu(ii religioase) (n care indivizii intr( (n relații guvernate de practici (( norme (mpărt((ite. Comunitari(tii promoveaz( un set distinct de valori în care tradiția și însăși comunitatea sunt de importanță crucială. Pe lângă aceasta, ei subliniaz
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
107 3.6.5. Eșantionarea multifazică / 107 3.6.6. Eșantioane tip cluster / 109 3.6.7. Eșantioane fixe, panel / 110 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare / 111 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare / 111 3.7.2. Eșantioane de voluntari / 112 3.7.3. Eșantionarea dirijată / 112 3.7.4. Eșantioane pe cote / 113 3.8. Prezentarea unor scheme de eșantionare / 116 3.8.1. Anchetă de explorare (salariați) / 116 3.8.2. Anchetă de explorare (șomeri) / 117 3.8
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a III-a persoana care iese din magazin și în plus să intervieveze clienții și la orele de dimineață și la prânz și seara, deoarece știm că sunt categorii diferite de clienți la diferite ore. 3.7.2. Eșantioane de voluntari Această formă de alegere a subiecților se utilizează mai ales în cercetările psihologice sau medicale, dar și în studiile de marketing. Persoanele nu sunt incluse în eșantion la întâmplare, din populația de referință, ci pe baza opțiunii voluntare a persoanelor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în studiile de marketing. Persoanele nu sunt incluse în eșantion la întâmplare, din populația de referință, ci pe baza opțiunii voluntare a persoanelor de a face parte din eșantionul format. De cele mai multe ori, cercetarea statistică pe baza unui eșantion de voluntari este de durată și deosebit de exigentă. Trebuie să se aibă în vedere că abaterea între valorile caracteristicilor eșantionului de voluntari și cele ale populației în general pot da loc la deplasări importante ale indicatorilor calculați. S-a observat că în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
voluntare a persoanelor de a face parte din eșantionul format. De cele mai multe ori, cercetarea statistică pe baza unui eșantion de voluntari este de durată și deosebit de exigentă. Trebuie să se aibă în vedere că abaterea între valorile caracteristicilor eșantionului de voluntari și cele ale populației în general pot da loc la deplasări importante ale indicatorilor calculați. S-a observat că în anchetele de opinie care folosesc eșantioane de voluntari, avem într-o măsură mai mare o atitudine, în vreme ce în populația de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să se aibă în vedere că abaterea între valorile caracteristicilor eșantionului de voluntari și cele ale populației în general pot da loc la deplasări importante ale indicatorilor calculați. S-a observat că în anchetele de opinie care folosesc eșantioane de voluntari, avem într-o măsură mai mare o atitudine, în vreme ce în populația de referință opiniile sunt mult mai diverse. Acesta este unul dintre motivele pentru care eșantioanele de voluntari sunt deosebit de utile în cercetările medicale, de exemplu, și mai puțin elocvente
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
S-a observat că în anchetele de opinie care folosesc eșantioane de voluntari, avem într-o măsură mai mare o atitudine, în vreme ce în populația de referință opiniile sunt mult mai diverse. Acesta este unul dintre motivele pentru care eșantioanele de voluntari sunt deosebit de utile în cercetările medicale, de exemplu, și mai puțin elocvente în studiile de opinie social-politice. Pot fi folosite și în cercetări sociale atunci când dorim să studiem teme mai dificil de abordat și nu putem avea acces la o
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și spațiu. Ea impregnează imaginarul japonez la fel ca Iliada și Odiseea, Cântecul lui Roland, Cavalerii Mesei Rotunde sau legenda tărâmului El Dorado din literatura europeană. În Statele Unite ale Americii, Mitul Frontierei, mereu Împinsă spre vest de pionierii hotărâți și voluntari, actori ai progresului civilizației față de starea de sălbăticie, constituie o referință remanentă. Istoria acestei cuceriri trimite la organizarea de expediții punitive Împotriva indienilor provocatori de tulburări, ce se opuneau prosperității coloniștilor. Scenariul expediției punitive Împotriva barbarilor constituie un model de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
regiuni ale Europei continentale. Savanții continentali interesați de fenomen erau „speculanți”. Creșterea interesului pentru știință a fost evidentă odată cu introducerea în anul 1639, la scurt timp după apariția cuvântului cercetător, în 1615, a termenului cercetare, ce desemna descoperirea științifică întreprinsă voluntar. Valoarea acestor transfomări pentru cultura occidentală poate fi dovedită tocmai de modificarea statutului Bibliei. Vreme de sute de ani ea a constituit o sursă de moralitate și înțelepciune, dar la sfârșitul secolului al XVIII-lea devenise un model literar secular
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
folos lui Însuși.” („Septuaginta”) Acest lucru se explică nu numai prin faptul știut că este mai ușor să dăm sfaturi altora decît nouă Înșine, ci și prin acela că este mai facil planul intelectual, prin care găsim soluții, decît cel voluntar, prin care trebuie să ne silim „voința” să aplice soluțiile găsite. Așa se explică și faptul paradoxal consemnat de Johan Oxenstiern: „Nimic nu-i atît de ușor ca a critica; dar nimic nu-i atît de greu ca a evita
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
grafice și date fără nici o relevanță, fie ca instrumentul util și indispensabil celui ce tratează cu seriozitate atât activitatea sa, cât și a organizației pentru care lucrează. Intrări (inputs) - resurse materiale - echipamente, facilități, clădiri - timpul persoanelor implicate (personal retribuit sau voluntari, membrii ai consiliului de conducere) Proces (tot ceea ce urmează a se face cu intrările) - pe ce se cheltuiesc banii - strategia globală a organizației - strategia de resurse umane Ieșiri (outputs) - servicii - produse - activități (desfășurate de organizație pentru a-și atinge obiectivele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este considerată în primul rând o caracteristică a țărilor dezvoltate (vezi Almond și Verba, 1989). Principala concluzie și preocupare regăsite în literatura românească în toate aceste domenii este că implicarea cetățenilor în viața publică este scăzută. Participarea în asociații de voluntari - indicator general acceptat al implicării civice - este mai scăzută în democrațiile tinere, inclusiv în România, decât în Europa de Vest. Statisticile arată că, în timp ce în Europa de Vest aproape 29,8% dintre cetățeni fac parte din cel puțin o asociație de voluntari, în fostele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
asociații de voluntari - indicator general acceptat al implicării civice - este mai scăzută în democrațiile tinere, inclusiv în România, decât în Europa de Vest. Statisticile arată că, în timp ce în Europa de Vest aproape 29,8% dintre cetățeni fac parte din cel puțin o asociație de voluntari, în fostele țări comuniste acest indicator se ridică abia la 18,3% (Bădescu, 1999). Potrivit tuturor măsurătorilor efectuate, România este printre țările cu cele mai scăzute rate de participare asociativă. În noiembrie 2005, 13% dintre subiecții unui Barometru de Opinie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să aibă timp disponibil pentru a face voluntariat, cel puțin câteva ore în fiecare zi, asigurând funcționarea t.. O bună soluție este identificarea unei persoane apropiate școlii din localitate, în cazul în care școala există, ulterior elevii școlii putând deveni voluntari în cadrul t.. Se adaugă apoi problema identificării locației t.. Colaborarea cu autoritățile locale este o soluție de luat în considerare, iar localizarea în cadrul sau în imediata apropiere a școlii poate aduce destule beneficii, sub aspectul impactului în rândul populației tinere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
apoi problema identificării locației t.. Colaborarea cu autoritățile locale este o soluție de luat în considerare, iar localizarea în cadrul sau în imediata apropiere a școlii poate aduce destule beneficii, sub aspectul impactului în rândul populației tinere și a recrutării de voluntari. Localizarea în interiorul școlii prezintă însă și riscuri legate de perturbarea procesului de învățământ. Experiența britanică, în special, sugerează că o bună soluție poate fi plasarea t. în locații private, mai ales în condițiile în care, pe termen lung, acesta ar
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
angajare cu salarii diferite. Din grupele menționate mai sus, privilegiați, în termeni ocupaționali, sunt cei din primul grup, comparativ cu cei din îngrijiri în sistemul rezidențial și la domiciliu. Aceștia din urmă sunt de regulă în sistemul privat sau cel voluntar de tip ONG și, adesea, sunt dezavantajați la salariu. Cei din grupul 3 sunt cei absorbiți de sistemul serviciilor pentru copii, adulți și vârstnici, persoane cu dizabilități, ei furnizând direct servicii personalizate în instituții sau la domiciliu, pe baza evaluării
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
specifice de evaluare și intervenție. Conceptul de asistență socială a vizat de la început o arie de cuprindere interși multidisciplininară, cu numeroase ipostaze ale profesiei privind formarea specialiștilor și practica în domeniu, cu rădăcini adânci în actul caritabil de tip religios/voluntar. În istoria dezvoltării acestei profesii sunt implicate atât cerințe/cunoștințe teoretice, cât și îndemânări/aptitudini practice susținute de motivația pentru profesie, cu accent pe respectul pentru normele și valorile codului deontologic. De aici și numeroase opinii, păreri, divergențe privind statutul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
sociale, necesitatea supervizării a devenit tot mai stringentă odată cu dezvoltarea asociațiilor de caritate în Europa și în America de Nord în secolul al XIX-lea. Acest proces de amplificare a activităților caritabile presupunea inițial recrutarea, organizarea și supravegherea unui mare număr de voluntari, pentru ca mai apoi să fie vorba de implicarea unui personal plătit pentru acele activități. Voluntarii erau îndeobște cunoscuți ca „vizitatori”, iar sarcina lor era aceea de a contacta un mic număr de familii cărora le ofereau sfaturi și suport material
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]