3,544 matches
-
Florian Mircea și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 72764 Reutlingen, Lederstr. 102, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, Str. Tribunei nr. 8, județul Sibiu. 524. Weber Horst, născut la 6 februarie 1935 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Weber Friedrich și Dorothea, cu domiciliul actual în Germania, 89584 Ehingen/Donau, Im Gries 33, cu ultimul domiciliu din România, Pitești, Bd. Petrochimiștilor, bl. B 32, sc. C, ap. 5, județul Argeș. 525. Florea Monica Cristina, născută la 19 septembrie 1974
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
1960 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Vodislav Horia și Alexandrina, cu domiciliul actual în Germania, 67059 Ludwigshafen, Maxstr. 48, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Dej nr. 23, bl. 23, sc. A, ap. 15, județul Timiș. 262. Weber Marian Nicușor, născut la 13 august 1967 în localitatea Ciacova, județul Timiș, România, fiul lui Sculean Ioan și Mustețiu Veronica, cu domiciliul actual în Germania, 26388 Wilhelmshaven, Nakelerstr. 10, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Ioan Slavici nr. 8
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
născută la 16 mai 1924 în localitatea Băsăști, județul Vaslui, România, fiica lui Vasiliu Atanasie și Sevastița, cu domiciliul actual în Germania, 67823 Obermoschel, Berlinerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Buzău, str. Alexandru Golescu nr. 2, județul Buzău. 321. Weber Daniela Corina, născută la 28 aprilie 1970 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Zaharia Dragoș și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 73525 Schwabisch Gmund, Ronspergestr. 43, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Constantin cel Mare nr. 99
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
4 aprilie 1971 în localitatea Sovata, județul Mureș, România, fiica lui Szitas Lukacs și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Bessarabierstr. 57/1/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sovata, Str. Stelelor nr. 38, județul Mureș. 388. Weber Veronica Livia, născută la 29 august 1971 în localitatea Periș, sectorul agricol Ilfov, România, fiica lui Oltean Viorel și Aurelia, cu domiciliul actual în Austria, 7540 Gussing, Wienerstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, Intrarea Toporașului, bl. 2, sc.
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
în București, România, fiul lui Neagu Mihai și Monica, cu domiciliul actual în Germania, 37444 St. Andreasberg, Dr. Willi Bergmannstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, București, șos. Pipera nr. 15, bl. 3 C, ap. 9, sectorul 1. 179. Pesch Weber Lieselotte, născută la 10 martie 1968 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Weber Carol și Irina Viorika, cu domiciliul actual în Germania, 65199 Wiesbaden, Am Hang 27, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Polonă nr. 2, județul Timiș
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
37444 St. Andreasberg, Dr. Willi Bergmannstr. 26, cu ultimul domiciliu din România, București, șos. Pipera nr. 15, bl. 3 C, ap. 9, sectorul 1. 179. Pesch Weber Lieselotte, născută la 10 martie 1968 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Weber Carol și Irina Viorika, cu domiciliul actual în Germania, 65199 Wiesbaden, Am Hang 27, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Polonă nr. 2, județul Timiș. 180. Predescu Eugenia Alice Irina, născută la 12 martie 1943 în București, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
născută la 20 octombrie 1963 în localitatea Cristian, județul Sibiu, România, fiica lui Vogelhuber Hans și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 55118 Mainz, Gartenfeldstr. 13-15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristian, str. VIII nr. 23, județul Sibiu. 277. Weber Ingrid Sunnhild, născută la 2 aprilie 1969 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Weber Johann și Ottilie, cu domiciliul actual în Germania, 85051 Ingolstadt, Orbanstr. 28, cu ultimul domiciliu din România, Făgăraș, str. 13 Decembrie, bl. 4 A
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Maria, cu domiciliul actual în Germania, 55118 Mainz, Gartenfeldstr. 13-15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cristian, str. VIII nr. 23, județul Sibiu. 277. Weber Ingrid Sunnhild, născută la 2 aprilie 1969 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Weber Johann și Ottilie, cu domiciliul actual în Germania, 85051 Ingolstadt, Orbanstr. 28, cu ultimul domiciliu din România, Făgăraș, str. 13 Decembrie, bl. 4 A, ap. 19, județul Brașov. 278. Welther Uwe, născut la 7 ianuarie 1977 în Sibiu, județul Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Angela, născută la 22 octombrie 1969 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Tudor Gheorghe Mihail și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 75045 Walzbachtal, Johlingerstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Arcadia nr. 23, județul Timiș. 317. Weber Eduard Johann, născut la 1 februarie 1964 în Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Weber Johann și Ottilie, cu domiciliul actual în Germania, 85053 Ingolstadt, Weisbergerstr. 19, cu ultimul domiciliu din România, Făgăraș, str. 13 Decembrie, bl. 4A, ap. 19
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Mihail și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 75045 Walzbachtal, Johlingerstr. 13, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Arcadia nr. 23, județul Timiș. 317. Weber Eduard Johann, născut la 1 februarie 1964 în Făgăraș, județul Brașov, România, fiul lui Weber Johann și Ottilie, cu domiciliul actual în Germania, 85053 Ingolstadt, Weisbergerstr. 19, cu ultimul domiciliu din România, Făgăraș, str. 13 Decembrie, bl. 4A, ap. 19, județul Brașov. 318. Rampelt Ioan, născut la 6 februarie 1949 în localitatea Vulcan, județul Mureș
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Dafina, născută la 3 septembrie 1970 în localitatea Vetel, județul Hunedoara, România, fiica lui Manea Alexandru și Dafina, cu domiciliul actual în Austria, 1140 Viena, Hutteldorferstr. 253/2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Vetel nr. 59, județul Hunedoara. 69. Weber Ofelia, născută la 19 iunie 1958 în Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Burlacu Eugen și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 69117 Heidelberg, Hauptstr. 247, cu ultimul domiciliu din România, Bacău, str. 1 Mai, bl. 3, sc. D, ap.
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
la 4 august 1967 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiica lui Dobo Francisc și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 79582 Efringen Kirchen, Deichelweg 3, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cisnadie, Piața Nouă, bl. S județul Sibiu. 579. Weber Corina, născută la 7 martie 1972 în Zalău, județul Sălaj, România, fiica lui Moldovan Mihai și Viorica Liuba, cu domiciliul actual în Germania, 71106 Nagstadt Renningerstr. 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Jimbolia, str. Ț. Vladimirescu nr. 27, județul
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
New York: Reynal & Hitchcock, 1939. Ristić, Dragiša N. Yugoslavia's Revolution of 1941. University Park: Pennsylvania State University Press, 1966. Roberts, Henry L. Rumania: Political Problems of an Agrarian State. New Haven, Conn.: Yale University Press, 1951. Rogger, Hans și Eugen Weber, ed. The European Right: A Historical Profile. Berkeley: University of California Press, 1966. Rothschild, Joseph. The Communist Party of Bulgaria: Origins and Development, 1883-1936. New York: Columbia University Press, 1959. Seton-Watson, Hugh. Eastern Europe between the Wars, 1918-1941. New York: Harper & Row
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Two World Wars, în vol. IX din Peter F. Sugar și Donald W. Treadgold, editori, A History of East Central Europe, University of Washington University Press, Seattle, 1974, pp. 260, 261. 6 Rothschild, op. cit.,, p. 305. 7 Citat din Eugen Weber, "Romania", în Hans Rogger și Eugen Weber, The European Right: A Historical Profile, University of California Press, Berkeley, 1966, pp. 541-542. 8 Toate citatele sunt din Weber, "Romania", pp. 522, 523 (Reproduse, pentru ediția românească, după culegerea C`ntece legionare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Peter F. Sugar și Donald W. Treadgold, editori, A History of East Central Europe, University of Washington University Press, Seattle, 1974, pp. 260, 261. 6 Rothschild, op. cit.,, p. 305. 7 Citat din Eugen Weber, "Romania", în Hans Rogger și Eugen Weber, The European Right: A Historical Profile, University of California Press, Berkeley, 1966, pp. 541-542. 8 Toate citatele sunt din Weber, "Romania", pp. 522, 523 (Reproduse, pentru ediția românească, după culegerea C`ntece legionare, București, 1937, retipărită la München `n 1977
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1974, pp. 260, 261. 6 Rothschild, op. cit.,, p. 305. 7 Citat din Eugen Weber, "Romania", în Hans Rogger și Eugen Weber, The European Right: A Historical Profile, University of California Press, Berkeley, 1966, pp. 541-542. 8 Toate citatele sunt din Weber, "Romania", pp. 522, 523 (Reproduse, pentru ediția românească, după culegerea C`ntece legionare, București, 1937, retipărită la München `n 1977 n. ed.). 9 Nissan Oren, Revolution Administered: Agrarianism and Communism in Bulgaria, John Hopkins University Press, Baltimore, 1973, p. 20
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
efort comun" (p. 19). Importanța decisivă a memoriei în formarea națiunii este subliniată de un alt mare clasic, câteva decenii mai târziu. Definind națiunea ca fiind "o comunitate de simțăminte [...] care tinde de regulă să își producă un stat propriu" (Weber, 1946, p. 176), M. Weber arată că această "comunitate de simțăminte" își are originea în memoria colectivă: "Mai presus de orice, solidaritatea națională este legată de amintirile unui destin politic comun" (p. 173). Iar originea sentimentului de apartenență națională "trebuie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
decisivă a memoriei în formarea națiunii este subliniată de un alt mare clasic, câteva decenii mai târziu. Definind națiunea ca fiind "o comunitate de simțăminte [...] care tinde de regulă să își producă un stat propriu" (Weber, 1946, p. 176), M. Weber arată că această "comunitate de simțăminte" își are originea în memoria colectivă: "Mai presus de orice, solidaritatea națională este legată de amintirile unui destin politic comun" (p. 173). Iar originea sentimentului de apartenență națională "trebuie căutat în amintiri" (Weber, 1946
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
M. Weber arată că această "comunitate de simțăminte" își are originea în memoria colectivă: "Mai presus de orice, solidaritatea națională este legată de amintirile unui destin politic comun" (p. 173). Iar originea sentimentului de apartenență națională "trebuie căutat în amintiri" (Weber, 1946, p. 176), anume, în memoria colectivă. Erupția naționalismului în istoria ideilor politice a provocat confiscarea memoriei colective de către programele naționaliste și subordonarea sa statului-națiune. Memoriile colective locale întreținute de grupuri sociale diverse (sub forma legendelor, poveștilor eroice, folclorului etc.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anevoios, care a întâmpinat chiar rezistențe majore din partea identităților tradiționale subnaționale (religioase și confesionale, regionale, profesionale sau familiale) ce au trebuit dizolvate pentru a face loc identității naționale. Un exemplu elocvent este oferit de mult celebrata lucrare a lui E. Weber (1976), Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, care descrie dificilul proces de convertire a țăranilor în cetățeni patrioți francezi. Solidaritățile pre-naționale, în special cele confesionale și regionale, trebuiau măturate și înlocuite cu solidaritatea națională. Monografia lui E.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1976), Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, care descrie dificilul proces de convertire a țăranilor în cetățeni patrioți francezi. Solidaritățile pre-naționale, în special cele confesionale și regionale, trebuiau măturate și înlocuite cu solidaritatea națională. Monografia lui E. Weber arată că, în plin secolul al XIX-lea, mult după ce intelectualii au introdus ideea de națiune în colecția platoniciană a formelor ideale după care trebuie organizată politic realitatea socială, societatea franceză era departe de a fi omogenă, unitară și integrată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-a operat instituționalizarea identității naționale și configurarea unei concepții specifice despre trecutul colectiv. Într-o capodoperă a genului sociologiei istorice, în care educației școlare îi este atribuit un rol important în procesul de transformare a țăranilor în francezi, E. Weber (1976) punctează că "nu existau instrumente de îndoctrinare și condiționare patriotică mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
E. Weber (1976) punctează că "nu existau instrumente de îndoctrinare și condiționare patriotică mai bune decât istoria și geografia Franței, în special istoria" (p. 333). Asumpția pe baza căreia este clădit întregul nostru demers este că teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se încadrează în cazuistica europeană, alături de modelul francez descris de E. Weber, în privința rolului educației școlare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
teza emisă de E. Weber are o jurisdicție cognitivă nu doar în cazul specific francez. Una din mizele majore constitutive acestei cărți este aceea de a arăta că România se încadrează în cazuistica europeană, alături de modelul francez descris de E. Weber, în privința rolului educației școlare în procesul de construcție politică a statului național. Înainte de a examina relația triptică dintre regimul politic, concepția despre naționalitate și conținutul memoriei colective, se impune deci o sumară trecere în revistă a instituirii sistemului educațional românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele, cuvintele și propozițiile erau formule magice și vrăji" (ibidem, p. 306). Chiar și elevii mai studioși care izbândeau să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]