3,844 matches
-
lui, se ascunde, trans fe rând întrea ga răspunderea pe ume rii tată lui. Sim pla dez vă lui re a nu melui nu-l mulțumește pe Ispas, ci „pri ci nu ia, zi când ca să i să mai adauge zestre“. În cele din urmă, tatăl sus-numi tu lui Ne tea cedează 70 de taleri, iar Sta ma ta so co teș te cu grijă toți banii pe care soțul ei i-a tot primit, suma ajun gând la 135 de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tatăl sus-numi tu lui Ne tea cedează 70 de taleri, iar Sta ma ta so co teș te cu grijă toți banii pe care soțul ei i-a tot primit, suma ajun gând la 135 de taleri, ose biți de zestrea adusă la căsătorie. Nici asta nu-l mulțumește pe soț, greșit abia născut devine o proble măcare îi va aminti în fie ca re moment al vieții greșelile soției. În plus, nu-i aparține și nu vrea, cu nici un chip
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mai bine fiice le, având grijă ca asemenea lucruri să nu se întâm ple; dacă totuși ele au loc, negocierile se de ru lea ză în secret, tatăl fiind ne voit să spo reas că con si de ra bil zestrea pentru a răs cumpăra ne cinstea; în caz că nu se înțeleg, fata se re întoar ce în casa părintească. Pol cov ni cul Costandin constată, în nopatea nunții, că soția lui, Sma ran da Greceanu, fiica pahar ni cu lui Ștefan
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tăinuită cu grijă. Po tri vit legii, bărbatul are dreptul să ceară separarea pentru o astfel de cauză. Dacă alunga rea nu intervine imediat după con sta ta tea im pu ri tă ții, el nu poate con fis ca zestrea soției. Zece bărbați de nun ță lipsa virginității soției din noaptea nunții, dar nu toate procesele au fost des chi se a doua zi după nuntă. Apa ri ția unui copil surpriză, dorința de a fi recom pen sați sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dorința de a fi recom pen sați sau simpla nemulțumire cauzată de dezonoare îi poartă pe aceștia prin judecăți. Ca ar bi tru, soborul îi sfătuieș te, într-o primă fază, să uite ne cinstea adusă, să primească surplusul de zestre promis de socri, să se împace. În Cazul acu za ți i lor fal se, se oferă cam aceleași so lu ții, un zapis de angajare din partea so țu lui care promite să nu-și mai acu ze soția pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
croi to re se le etc. uneori acești sclavi de vin foarte apro piați și com plici la diferitele aven turi ale stă pâ ne lor. Ca tinca Cer nă tes cu se poartă foarte familiar cu țiganul primit de zestre și care o urmează în casa so țu lui. Ea justifică această familia ri ta te prin faptul că au crescut împre u nă; soțul se arată însă foarte jig nit că un țigan își per mite s-o alin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cea nu, ajunge la închisoare și are nevoie de bani pentru a scăpa; ea îl ajută ori decâte ori are nevoie, ză lo gin du-și ba cer cei atunci când se aflau în lipsă, ba vân zân d câte ceva din zestre pentru a plăti po go nă ri tul, când dumnealui a fugit de teama lui Vodă și „au ră mas vi i le pus tii“. soția marelui ban Grigore Greceanu căsătorit cu Ilin ca Obe dea nu, încă din vremea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
plan afectiv, să asigure „mângâierea“ sufletului în vreme de neputință și bătrânețe. Implicarea în viața politică presupune asumarea anumitor riscuri care merg de la confiscarea averii și închisoare până la pierderea vieții. Din nou, soția intervine și și vinde o parte din zestre pentru a-l elibera pe boier din închisoare, iar altădată pentru a face față cheltuielilor. După ce fuseseră je fuiți de cătane și ostași, vinde și cea lal tă parte de zestre. Între toate aceste evenimente, ei au cunoscut și satisfacția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nou, soția intervine și și vinde o parte din zestre pentru a-l elibera pe boier din închisoare, iar altădată pentru a face față cheltuielilor. După ce fuseseră je fuiți de cătane și ostași, vinde și cea lal tă parte de zestre. Între toate aceste evenimente, ei au cunoscut și satisfacția succesului politic, Grigore Greceanu ocupând dregătorii aducătoare devenituri, dar și de considerație socială: mare vistier, mare vornic și mare ban. Ascensiunea politică este însoțită de construirea unei imagini în plan social
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de respect față de sufletul răposatului, an în care riturile funerare se urmează cu strictețe de către soțul supraviețuitor ca una din în datoririle capitale; socrul observă că recăsătorirea l-a făcut pe Ion Bengescu să-și uite îndatoririle, deși păstrase întreaga zestre, deși insista se ca „întreaga gătire“ să fie trimisă la el de către părinții ră po sa tei, promițând că se va ocupa el de toate sărindarele și pomenirile. Anul jalei este un timp al lacrimilor, un timp al reculegerii. Situația
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al lacrimilor, un timp al reculegerii. Situația bărbatului-văduv este mult mai ușoară, el poate alege recăsătorirea până către 60 de ani. Nu același lucru se poate spune despre femeia-văduvă al cărei viitor va riază în funcție de vârstă, de poziție socială, de zestre și de absența sau prezența progenituri lor. Până în jurul vârstei de 40 de ani, ea are toate șansele să se mărite, după această vârstă îi va fi mai greu dacă nu imposibil să mai găsească un soț. O văduvă tânără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
văduve în raport cu patrimoniul defunctului. Averea ocupă locul central și decide îndepărtarea sau păstrarea supraviețuitorului în sânul familiei. Un alt element esențial îl constituie copiii în numele cărora averea va fi divizată, rezervată sau pretinsă. Văduva pleacă din casa răposatului soț cu zestrea și darurile dinaintea nunții, plus o treime din „bucatele bărbatului“, adică „cât ar avea un copil al ei“, cu condiția de a fi avut copii, dar care au murit între timp și de a păstra doliu toată viața. Această prevedere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aceleași condiții. Totodată, femeia poate folosi toate bunuri le după cum îi este voia, numai a treia parte din bucatele ei vor reveni copiilor, sub formă de moș te ni re. Dacă se va căsători, înaintea anului de doliu, ea păstrează zestrea, dar pierde darurile dinaintea nunții și nu are drept să pretindă nimic din averea soțului. Pravilniceasca Condică face un pas înainte și dă dreptul femeii, indiferent dacă are copii vii sau morți, indiferent dacă păstrează doliu toată viața, să ia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin acest articol de lege, i se recunoaște și o latură afectivă, suferă, se întristează și îndeosebi își pune viața în pericol pentru a îndeplini obligație divină: procreația. Prin aceeași legislație se hotărăște și răsplătirea cuplurilor atinse de sterilitate. Pe lângă zestre și darurile dinaintea nunții o văduvă care n-a născut copii primește și teoritra, adică darurile de luni, drept recompensă pentru „liniștea traiu lui“, iar bărbatul sterp are dreptul la „așternutul patului și calul de ginere“, tot ca o justificare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
1748, și ca el sunt mulți alți soți. Lectura testamente lor ne dezvăluie o serie de practici cotidie ne mai puțin obișnuite, folosite cu diverse scopuri. Prin testament, soțul se achită întotdeauna de datoria către soția sa, restituin du-i zestrea în întregime sau în locuind valoarea acesteia cu o parte din propriul patrimoniu. Dacă nu devine moștenitoarea sa, el are grijă să-i lase o parte din avere care să-i asigure traiul zilnic. Radu își lasă averea și cei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
el are grijă să-i lase o parte din avere care să-i asigure traiul zilnic. Radu își lasă averea și cei trei băieți sub epitropia ginerelui, Tudor. Soția nu este uitată, dar se pare că ea n-a adus zestre prea multă, căci soțul nu-i lasă decât un cazan și o căldare mare. Are însă grijă să privescă în fiecare an câte 30 de vedre devin care să-i asigure traiul, iar dacă se va decide să rămână văduvă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
își îm parte averea întrecei doi unchi paterni, Panait și An drei, ce devin totodată și epitropi, sora sa și Biserică. Ilinca, numită cu drag „iubita mea soție“, își primește dota, urmărindu-se punct cu punct „foi ța ei de zestre“; epitropii trebuie să în locuiască toate cele ce „s-ar fi purtat sau s-ar fi stricat, să-i facă altele la loc noao“. Primește și toate darurile făcute de el de-a lungul vieții, plus inelul pe care ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
averii și sufletului său. Și Ma nea umbră că cea nu, fost căpitan, decis să-și pe treacă ultimele clipe din viață sub adă postul sfânt și calm al mănăsti rii, nu uită de Sida căreia îi re sti tuie zestrea, „boi 2, vaci 2, stupi 2, o râmătoare“ și îi lasă multe altele care să-i asigure existența zilnică, inclusiv „carul cu 4 boi și pă Badea țiganul cu copiii lui, ca să o păzească de mălaiu, de grâu, de lemne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
carul cu 4 boi și pă Badea țiganul cu copiii lui, ca să o păzească de mălaiu, de grâu, de lemne de foc, ori din ce i-ar lipsi și până la moartea ei“. soția nu are drept de proprietate decât asupra zestrei, toate celelalte revenind mănăstirii, ca și întrea ga sa avere, după moarte. Comisul Stoichiță Plosceanu, din satul Plosca, județul Teleorman, lasă ca moștenitor al averii sale pe Dumitrana, care îi este soție și mamă a fiului încă minor, cerând rudelor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca moștenitor al averii sale pe Dumitrana, care îi este soție și mamă a fiului încă minor, cerând rudelor să nu se amestece în avere și să nu-i conteste testamentul, întrucât decizia îi aparține. El își justifică alegerea prin zestrea adusă, dar petrecută la cheltuielile și datoriile casei. Dumitrana păstrează dreptul de proprietate și în Cazul morții copilului, cu o singură condiție, să cedeze una din moșii mănăstirii de la Drăgănești unde se află în gro pați părinții și rudele. Probabil
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
gro pați părinții și rudele. Probabil tot acolo își află som nul de veci și mai sus-numitul comis. Nu trebuie ge ne ra li za tă această ipos ta ză: alunga rea văduvei din patrimoniu este la fel de curentă, iar restituirea zestrei se transformă într-o urmărire judiciară de ani și ani de zile. Ciuma din 1770 îi aduce diaconesei Stanca din Câmpulung nu numai moartea celor doi copii, ci și moartea soțului. Nemaiavând nici o legătură cu familia diaconului Pătrașco, socrul, protopopa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și moartea soțului. Nemaiavând nici o legătură cu familia diaconului Pătrașco, socrul, protopopa Radu „au scos-o pe noră-sa din casă“. Trei ani a „umblat din ușă în ușă fără de nici un căpătâi“, cerându-i socrului să-i restituie lipsa de zestre și „parte dintr-ale bărbată-său, fiindcă au făcut amândoi copii“, dar acesta a alungat-o ca și atunci când a scos-o din casă. Când are loc procesul, cei doi sunt puși față în față (femeia este reprezentată de un
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alungat-o ca și atunci când a scos-o din casă. Când are loc procesul, cei doi sunt puși față în față (femeia este reprezentată de un vechil) dinaintea arhiereului Dositei și a protopopilor de Mușcel, Costandin și Ghinea. Foaia de zestre este prețuită de „socotitori“ și, cum socoteala se potrivește cu cea făcută deja de socru, se decide restituirea lucrurilor lipsă sub formă de bani, plus darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
frate cu popa Ghinea, fiul său a fost diacon și dacă n-ar fi murit ar fi ajuns poate preot. Averea o testează în favoarea ginerelui său, popa Ivan, și a fiului acestuia Scarlat. Prin diată asigură că toată lipsa de zestre a diaconesei a fost restituită : „iar pentru zestrea noru-mi deaconesii, după hotărârea ce ne-a făcut părintele mitropolit, i-am dat întâi tl. 50, în al doilea rând tl. 40, al treilea tl. 30“. Protopopul este o figură în sine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
diacon și dacă n-ar fi murit ar fi ajuns poate preot. Averea o testează în favoarea ginerelui său, popa Ivan, și a fiului acestuia Scarlat. Prin diată asigură că toată lipsa de zestre a diaconesei a fost restituită : „iar pentru zestrea noru-mi deaconesii, după hotărârea ce ne-a făcut părintele mitropolit, i-am dat întâi tl. 50, în al doilea rând tl. 40, al treilea tl. 30“. Protopopul este o figură în sine: minuțios până la avariție, a socotit fiecare lucru din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]