4,648 matches
-
totdeauna în inima poporului Tău aceste porniri și aceste gînduri, și întărește-i inima în Tine. 19. Dă fiului meu Solomon o inimă bună, ca să păzească poruncile Tale, învățăturile Tale, și legile Tale ca să împlinească toate aceste lucruri și să zidească el casa pentru care am făcut pregătiri." 20. David a zis întregii adunări: "Binecuvîntați pe Domnul, Dumnezeul vostru." Și toată adunarea a binecuvîntat pe Domnul, Dumnezeul părinților lor. Ei s-au plecat și s-au închinat înaintea Domnului și înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
a arătat pe unde ar putea să intre în cetate. Și au trecut cetatea prin ascuțișul săbiei, dar pe omul acela l-au lăsat să plece cu toată familia lui. 26. Omul acela s-a dus în țara Hetiților, a zidit o cetate, și i-a pus numele Luz, nume pe care l-a purtat pînă în ziua de azi. 27. Manase n-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Șean și din satele dimprejurul lui, din Taanac și satele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Ghedeon, văzînd că fusese Îngerul Domnului, a zis: "Vai de mine, Stăpîne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față-n față." 23. Și Domnul i-a zis: "Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri." 24. Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului, și i-a pus numele "Domnul păcii": altarul acesta este și astăzi la Ofra, care era al familiei lui Abiezer. 25. În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: Ia vițelul tatălui tău, și un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
Abiezer. 25. În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: Ia vițelul tatălui tău, și un alt taur de șapte ani. Dărîmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinat Astarteei, care este deasupra. 26. Să zidești apoi și să întocmești, pe vîrful acestei stînci un altar Domnului, Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea, și să aduci o ardere de tot, cu lemnul din stîlpul idolului pe care-l vei tăia." 27. Ghedeon a luat zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
ziua. 28. Cînd s-au sculat oamenii din cetate dis de dimineață, iată că altarul lui Baal era dărîmat, parul închinat idolului deasupra lui era tăiat; și al doilea taur era adus ca ardere de tot pe altarul care fusese zidit. 29. Ei și-au zis unul altuia: Cine a făcut lucrul acesta?" Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: "Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta." 30. Atunci oamenii din cetate au zis lui Ioas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
ascuțișul săbiei, și au ars cetatea. 28. Nimeni n-a izbăvit-o, căci era departe de Sidon, și locuitorii ei n-aveau nici o legătură cu alți oameni: ea era în valea care se întinde spre Bet-Rehob. Fiii lui Dan au zidit din nou cetatea, și au locuit în ea; 29. au numit-o Dan, după numele lui Dan, tatăl lor, care se născuse lui Israel; dar cetatea se chema mai înainte Lais. 30. Au înălțat pentru ei chipul cioplit; și Ionatan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
au vărsat multe lacrimi, 3. și au zis: "Doamne, Dumnezeul lui Israel, pentru ce s-a întîmplat așa ceva în Israel, să lipsească astăzi o seminție întreagă din Israel?" 4. A doua zi, poporul s-a sculat dis de dimineață, au zidit acolo un altar și au adus arderi de tot și jertfe de mulțumire. 5. Copiii lui Israel au zis: "Cine dintre toate semințiile lui Israel nu s-a suit la adunare înaintea Domnului?" Căci făcuseră un jurămînt mare împotriva oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
le-ați dat: numai atunci, ați fi vinovați." 23. Fiii lui Beniamin au făcut așa: și-au luat neveste, după numărul lor, dintre jucătoarele pe care le-au răpit; apoi au plecat și s-au întors în moștenirea lor; au zidit iarăși cetățile, și au locuit acolo. 24. Și în același timp, copiii lui Israel au plecat de acolo fiecare în seminția lui și în familia lui, și s-a întors fiecare în moștenirea lui. 25. Pe vremea aceea, nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
am recitat eu spusele lui vodă. --Și acum - a reluat vorba bătrânul - să vedem ce e cu acea “Sfânta noastră rugă nou-zidită”. Ștefăniță Lupu e cam trufaș, lucru dovedit chiar de el însuși: “Sfânta mănăstire a fost întâi făcută și zidită de Zota fost vistiernic și nu a terminat-o, ci a rămas de multă vreme... pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod când s-a ridicat la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
raru războiu de nu biruia. Și unde biruia alții, nu perdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor... Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său... Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu zveti Ștefan vodă, nu pentru sufletu, ce iaste în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vândut niște case “aicea în târgu în Iași, între svânta mitropolie cea nouă ce s-a chemat Besereca Albă” și alți megieși pe care mitropolitul îi înșiră în zapis. Acestea se petreceau doar la un an după ce doamna Anastasia a zidit noua mitropolie cu hramul Stratenia Domnului, despre care spune că “După mila puternicului...Dumnedzău... o am obârșitu și o-mpodobitu, și o am îndzăstratu”. Priveam la ea cum este transpusă în veac... --Cum văd, iubești istoria - am sfârșit eu discursul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o spui, n-am de unde să știu încotro te duce gândul. --Mă gândeam la acea afirmație a istoricului Nicolae Iorga: “domnul cel larg în daruri”. La ce s-o fi referind istoricul? --Dacă luăm în seamă numai câte biserici a zidit din nou sau pe altele doar le-a desăvârșit, afirmația marelui istoric are temei. Iată o scurtă înșiruire a zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
marelui istoric are temei. Iată o scurtă înșiruire a zidirilor sale: mănăstirea Sfântul Atanasie din mahalaua Munteni, Trei Ierarhii, Golia și Sfântul Ioan Botezătorul, biserică pe care Miron Barnovschi voievod și cu mama sa călugărită - Elisafta - au reușit s-o zidească doar “până la vârful ferestrelor”, iar desăvârșirea ei se datorește lui Vasile Lupu voievod. --Fiindcă a venit vorba de nefericitul voievod Miron Barnovschi, aș aminti că trupul său decapitat a fost adus de Vasile Lupu - după cum mărturisește Paul de Alep - și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru punerea la cale a Academii de aice din... Ieșii, care arată că s-au zidit din temelie lângă Mitropolie, prin a domnii sale cheltuială... îndestulată și cu toate celi trebuincioase lucrurile ei și cu biserică întru care să prăznuiește Streteniia Domnului și Dumnezăului nostru Isus Hristos. Preosfințitul mitropolit voiește a despărți aceeși biserică să o alătureze
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
această anaforă a boierilor divanului domnesc am aflat despre Academia făcută de Grigorie Alexandru Ghica voievod în octombrie 1766, despre biserica Stratenia Domnului, operă a doamnei Anastasia, văduva lui Gheorghe Duca voievod, aparținătoare Academiei, și despre Mitropolia Veche Sfântul Gheorghe, zidită între anii 1761-1769. --Tare aș vrea, sfințite, să vorbim mai pe larg despre Academia lui Grigorie Alexandru Ghica voievod. --Dacă m-aș împotrivi, atunci degeaba mi s-au albit pletele și barba, dragule. De fapt, cu dorința asta îmi faci
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Theodorașco Balș vel vornic ce sânt în Mahalaoa Măjilor la Ulița Mare s-au și cumpărat... dându-i-să bani gata triizăci mii lei”. Mai departe aflăm de vecinătățile casei. Iată care erau acestea: spătarul Enacache Milo și biserica Sfântului Dimitrie (Balș zidită la 1690 n.n). Chiria plătită de consulat să fie dată mănăstirii Sfântul Spiridon începând cu 1 martie 1801. --Eu zic să nu ne despărțim de Alexandru Ioan Calimah voievod, părinte, fiindcă vom afla că de fiecare dată este foarte
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spun că aici pe stânga se afla Fânăria domnească, iar pe dreapta grajdurile și heleșteul gospod. --Unde vrei să mă duci, dacă întrebarea mea nu te deranjează? --La “Sfânta mănăstire ce se cheamă Sfânta Vineri din târgu Iași, care iaste zidită de Ureche dvornicul, unde este hramul Preacinstitei Maicii noastre Prepodobna Paraschevi” - cum spune Alexandru Iliaș voievod la 8 decembrie 1667 (7176) în actul de întărire a stăpânirii de către mănăstire a unor case cu loc de două dugheni și pivniță dăruite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
unde se află înșiruite tarabele negustorilor. --Uite că primul care ne iese în cale este “Dumitrașco, feciorul lui Dumitru Sârbul”, care la 17 aprilie 1658 (7166) spune că: “am vândut... un loc de casă și de dughene, cu două pivnițe zidite cu piatră, una acoperită altă pivniță descoperită, și simtu gata pre Ulița Tărbujenească... Acestea am vândut călugărilor de la svânta mănăstire de la Galata din Deal”. --Dragule, să nu cârtești pentru cele ce i s-au întâmplat Măricuței, fiica lui Precup hotnogul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim cu Tănase dărăban, care, împreună cu nevasta lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248) “o casă cu locul ei, ce este
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe medeanul din preajmă spre Târgul Fânului, spre Târgul Făinii sau cine mai știe spre care colț al târgului. Una-i să ieși pe poarta mare și alta-i s-o iei pe scurtătură. Altfel nu știu de ce nu au zidit portița din zid... “Mai domol, cumetre, cu vorbele în doi peri despre cinstitele fețe călugărești, că nu ești singur” - m-a apostrofat gândul de veghe. “Trebuie să-mi spun părerea deschis, fiindcă am întâlnit lucruri prea puțin ortodoxe, făcute de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și culturale ale Iașul, călătorul trebuie mai întâi să asculte versul eminescian ce evocă-n dulci icoane a istoriei minune. Își va solicita privirea și memoria, dar, în final va rămâne îndrăgostit de Iașul nemuritoarelor zidiri. Culmea pe care este zidită Cetățuia atrage atenția. Peisajul este fermecător și odihnitor și prilejuiește sentimente alese și reflecții teologice, filosofice și istorice. În conștiința pelerinului va stărui ideea unui loc sfânt și încărcat de istorie. C. Negruzzi în scrisoarea a XIX-a dădea expresie
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Duca<footnote O. Tafrali, op. cit., p. 39 footnote>. Mai putem aminti că fiul lui Gheorghe Duca, ctitorește biserica Mavromol din Galați, cu hramul Sfântul Gheorghe și că a făcut numeroase danii mănăstirilor. II. Constituirea domeniului mănăstirii Mănăstirea Cetățuia a fost zidită cu cheltuiala lui Gheorghe Duca, voievodul Moldovei, pe colina ce se numea mai dinainte Cetățuia, nume luat de la o fortificație mai veche ridicată aici. Cuvântul cetățuie este de origine latină, civitas= cetate. Este un diminutiv creat de limba noastră populară
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cetății sau dealul cetățuiei”<footnote Virgil Drăghiceanu, Gh. Lupu, Mănăstirea Cetățuia din Iași, studiu arheologic și arhitectonic, în: ,,Buletinul Monumentelor Istorice”, VI, 1916, p. 146 footnote>. În secolul al XVII-lea, dealul a dat numele noii zidiri. Gheorghe Duca Vodă, zidind pe locul cetățuiei, unde fusese vechea biserică a celei dintâi așezări, biserică nouă, palatul și bucătăria, egumenia, între anii 16691672. Cercetările arheologice mai vechi și mai noi, au scos la lumină că la Cetățuia, ca și în alte multe locuri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pregătitoare după unii autori au început în toamna lui 1668. Documentele inedite demonstrează că operațiunile preliminare curățirii terenului, depozitarea materialelor în vederea construirii nu puteau începe înainte de sfârșitul lui martie 1669. În luna august 1671, Gheorghe Duca declara în scris că zidise cu multă osârdie și cu multă cheltuială (...) din pajiște această rugă, sfânta Mănăstire Cetățuia și că dimpreună cu părinții rugători, episcopi și cu tot sfatul (...) de boieri mari și mici luase hotărârea să-i doneze loc de hrană din hotarul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celor plecați din țară dacă s-ar fi întors până la termenul hotărât nu trebuia să li se ia nimic, nici bucatele pentru alții, după care urmau să plătească cu ruptul. La 31 martie 1680, Gheorghe Duca voievod dăruiește mănăstirii nou zidite Cetățuia de lângă târgul Iașilor, cu hramul Sfinții Petru și Pavel, un loc de moară în pârâul Bârnovei lângă grădina cea domnească a lui Vasile Lupu voievod<footnote Ibidem, documentul 532, p. 475 footnote>. Costantin fost mare armaș, ginerele comisului Baca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]