6,121 matches
-
de Încercările de a se răspândi o opinie defavorabilă guvernării radicale, tocmai pentru că aceasta Încerca afirmarea obiectivelor naționale. Dată fiind reacția foarte dură a lui Napoleon al III-lea referitoare la o iminentă declarație de independență, nu este exclus ca zvonul să fi fost lansat chiar de către cabinetul francez, pentru a conștientiza puterile În această problemă și pentru a tensiona situația tocmai cu scopul de a-i tempera pe români În cazul În care aceștia s-ar fi gândit la aplicarea
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
România nu putea risca să-și Întoarcă Împotrivă Austro-Ungaria, care avea o atitudine binevoitoare, mai ales că Rusia devenise o amenințare permanentă. Astfel, guvernul a decis amânarea proclamării regatului, iar Kogălniceanu, ministrul de externe, a prezentat un asemenea plan drept „zvon” și a Încercat să acrediteze ideea că niciodată nu a fost vorba despre așa ceva. El a mai afirmat că la Întoarcerea lui Carol de pe frontul sud-dunărean, acesta a fost aclamat de mulțime și de Camere, dar că, nici el, nici
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
care „să merite elogiul istoriei”, putând fi „recompensată pentru prezent chiar prin constituirea Regatului României” <ref id="59">59 Ibidem, f. 2v. </ref>. Interesul diplomaților străini În jurul problemei regatului devine din ce În ce mai mare. În special, consulul Austriei urmărește orice inițiativă sau zvon cu atenție și Întocmește, după aceea, rapoarte detaliate. Prin urmare, În aprilie 1879, Hoyös Își dădea cu părerea dacă era sau nu posibilă Înfăptuirea actului. Astfel, acesta ajungea la concluzia că lucrul nu este cu putință, ceea ce liniștea Viena, impacientată
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
gândire a „concertului european”. De multe ori, Hoyös este pe aceleași coordonate cu Uruzov, Însărcinatul rus <ref id="90"> 90 Hoyös c. Haymerle, București, 12 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 12/ 1881, f. 18.</ref>. De altfel, „zvonul” apropierii proclamării regatului interesa În mod deosebit Petersburgul, Giers cerând explicații oficiale lui Ion Ghica <ref id="91"> 91 AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 133/1881, f. 160. </ref>, trimisul nostru În Rusia. Acesta din urmă răspundea, la 27 februarie
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
și-a pierdut și el postul (Numai de milă). Câteva narațiuni conțin elemente de critică socială. Obținând o neașteptată moștenire, un amploaiat, protagonistul din Ceasul rău, devine obiectul curtoaziei unanime, întocmai ca Nicola Marulis în Europolis, romanul lui Jean Bart. Zvonul numirii într-o funcție importantă îi aduce altcuiva felicitări și temenele din toate părțile, însoțite de încercări ale unora de a-l asmuți asupra celor pe care îi dușmănesc (Felicitări). Un inginer cade în dizgrația prefectului prin adoptarea, în rapoarte
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
sentiment”, multe în notă elegiacă. Autorul operează adesea cu mijloace ale prozodiei clasice, comunicând însă efuziuni romantice, bine temperate prin intelectualizare. Rețin atenția în special gingașe cadențe de timbru blagian postbelic: „Prăpăstii moi cu umbre calde / ivesc măceluri printre raze; Zvon aprig, necurmat, în tâmple, / dăruitor de vechi extaze, / aduce lunecarea frântă”. Asemenea lui Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, autorul Poemelor depărtării (1977) valorifică, mai ales în ciclul Jienești, elemente de folclor ezoteric, compune descântece, evocă vârcolaci și
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
colegă de facultate. Până atunci tânărul S. are un grup de prieteni cu care umblă tot timpul. Într-o zi apare în clasă cu o sprânceană rasă. Este modul lui de a se manifesta în spiritul avangardei ploieștene. Apare, apoi, zvonul că S. scrie poezie. Mirarea este mare pentru că, în imaginația junilor ploieșteni, poetul trebuie să aibă geniu și geniul este, se spune în cărți, nefericit prin definiție. Or, colegul lor nu arată deloc a fi nefericit și nici nu lasă
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
poezii independente. Elegia omonima se naște sub „lumină în amurg, în crepusculul de ape” la Cordoba „îmbibata de miresme”, dar încărcătură emoțională orientează meditația spre spațiul românesc, tărâm „Cu munți, cu caiși înfloriți, cu fântâni,/ Cu zone de dealuri, în zvon de seară/ În eternă noastră seară pe deal care-i dor/ Moarte, te înalți nemuritoare fântână lină”. Dorul de patria pierdută fiind coardă cea mai sensibilă pe care vibrează lira autorului, tema revine în Poemele tăcerii („Dar Patria rămâne în
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
al cărei devotament pasional merge până într-acolo încât se spânzură de brațul felinarului în care Hamlet, dezgustat de patetismul abject al existenței, se metamorfozase. Celelalte schițe stau sub semnul goticului poesc, coagulându-se într-un inventar de „cazuri”. În Zvonuri, de pildă, gelozia lui Stan Gurău, prelungită dincolo de moarte, poartă scheletul sinucigașului din dragoste până la fereastra casei unde fosta-i nevastă, adormită lângă ibovnic, tresare în somn și alungă cu gesturi inconștiente fantomele trecutului. Ema din Talionul, înșelată de amant
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
cozile, „alimentația rațională”, demolările în urma cărora terenurile răscolite de buldozere dau impresia de peisaj lunar sau devin de-a dreptul lugubre, ca în cazul deshumărilor din cimitirul Crângași, apoi cultul deșănțat al personalității lui Ceaușescu, omniprezența Securității, „rămânerile” în Occident, zvonurile, bancurile politice. Această frescă e completată substanțial de evocarea vieții culturale și mai ales a celei literare. Paginile dau seamă de lipsa de libertate, cenzura, haosul moral, filajele Securității, lupta cu echipa naționalist-comuniștilor din Uniunea Scriitorilor, lingușelile, turnătoriile, limba de
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
importante În aprecierea calității lui și În realizarea obiectivelor didactice. În manuale analizate mai sus nu se scrie nimic despre polemica din mass media timpului privind moartea lui Carol I. Vocea poporului este necruțătoare, de aceea s-au lansat diverse zvonuri de la otrăvire până la fuga lui În străinătate. Abordarea unor astfel de subiecte pe paginile manualelor școlare ar putea servi drept motiv de discuții privind subiectivitatea istorică, atât a jurnalistului, memorialistului, cât și a istoricului, și ar facilita la dezvoltarea gândirii
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
luminată de un gând liniștitor” (Emil Giurgiuca). Înrâurit de Ion Barbu, pornind din filonul ilustrat de Riga Crypto și lapona Enigel și de Uvedenrode, pare să fie Poemul Salamandrei (1971), volum ce cuprinde un unic, lung poem, în trei părți (Zvon, Salamandra și Bietul dor), fragmentate tipografic de punerea în pagină, în secvențe de câteva strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează iscodirea sugestiilor propuse de text. Rezultă un fel de litanie în tonalitatea
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
mult mai recentă se manifestă din plin. Relațiile sociale formalizate în asociații erau prohibite sau strict politizate și golite de sensul inițial (vezi M. Voicu și B. Voicu, 2003; B. Voicu și M. Voicu, 2003). Relațiile informale erau periculoase din cauza zvonului, în bună parte real, că oricine poate fi informator al poliției secrete, iar orice cuvânt poate fi interpretat astfel încât să ajungi repede la închisoare. Familia rămânea singurul refugiu, chiar dacă, adesea, chiar spațiul intim era controlat de aparatul de represiune (vezi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
căprioarei’’, ,, Primele iubiri’’, ,,Puiul de cerb’’, ,,Păcălici și Tândăleț’’. Țara de Nicolae Labiș Zăpada jucăușă s-a așternut pe țară. Și-adună baba Iarna troienile-n clăi. În seri cu lună rece trec sănii, parcă zboară, Cu scârțâit de șine și zvon de zurgălăi. Iar zările întinse îți sorb privirea parcă; Se-adună depărtarea. Și nemișcat rămân În bătătura țării, ca-ntr-o ogradă largă În care împreună cu-ai mei rămân stăpân. Iar prin păduri, cu coarne pe spate despletite, Am
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
nevoit să cheme În ajutor Întăriri pentru restabilirea ordinii. Cei vinovați au fost dați pe mâna justiției. Despre atmosfera care domnea În județul Ismail vorbește și faptul că la Începutul anului 1908 În sânul populației moldovenești din raionul Cahul circulau zvonuri conform cărora Între guvernele rus și român se duceau tratative cu privire la schimbul județului Ismail pentru Dobrogea <ref id="54">54 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 8987, f. 1. </ref>. La sfârșitul anului 1908 metodele folosite de guvernatorul Alexei Haruzin
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
factori favorizanți. Pe acest fond sufletesc colectiv, încep să apară forme de prelucrare a „factorilor de propagandă”, cu caracterul deformat emoțional-afectiv al absurdității, care înlocuiește treptat gândirea critică. Se menționează ca fiind specifice pentru aceste etape de criză socială proliferarea zvonurilor, a unor fabulații absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de prelucrare a „factorilor de propagandă”, cu caracterul deformat emoțional-afectiv al absurdității, care înlocuiește treptat gândirea critică. Se menționează ca fiind specifice pentru aceste etape de criză socială proliferarea zvonurilor, a unor fabulații absurde sau fantastice, a unor știri neîntemeiate, zvonuri, informații false etc. Ele sunt preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
necondiționat liderul” datorită unui proces de inducție sugestivă colectivă, favorizat de regresiunea psihologică globală a acestora. Comunicarea și relațiile interumane vor imita formele propagandei. Ele vor deveni formale, lipsite de conținut, un „limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus și ele contribuie la consolidarea efectelor primare ale propagandei de persuasiune la care ne-am referit. 5) Mutațiile din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
el, Socrate, o ține ascunsă și cerându-i „să nu-l pârască altora” care, neștiind că el practică o asemenea meserie, tot spun despre el „...că sunt ciudat și las oamenii cu nedumeriri” (149 b)17. Theaitetos auzise, desigur, acele zvonuri. Eironeia socratică continuă însă, ațâțând curiozitatea efebului; căci Socrate îl chestionează dacă ar vrea să afle motivele acestor zvonuri. Acesta confirmă cu naivitate. Să observăm ce s-a întâmplat până acum. De fapt, Socrate aplică regulile vestitei sale maieutike explicând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asemenea meserie, tot spun despre el „...că sunt ciudat și las oamenii cu nedumeriri” (149 b)17. Theaitetos auzise, desigur, acele zvonuri. Eironeia socratică continuă însă, ațâțând curiozitatea efebului; căci Socrate îl chestionează dacă ar vrea să afle motivele acestor zvonuri. Acesta confirmă cu naivitate. Să observăm ce s-a întâmplat până acum. De fapt, Socrate aplică regulile vestitei sale maieutike explicând chiar „arta moșitului”. Primul pas a constat tocmai în aducerea tânărului în starea de perplexitate pe care psihopedagogia modernă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în bună tradiție rozicruciană, asupra puterii spiritului omenesc de a ajunge la revelația divină; francezului, în schimb, nu-i convenea deloc să fie luat drept „frate invizibil”. Și, într-adevăr, avea de ce. Când se întorsese, după război, la Paris, circula zvonul că Descartes a aderat la o malefică sectă din Boemia. Încă din 1632 parizienii erau terifiați de o așa-zisă „invazie a nevăzuților”. Într-o noapte apăruseră, pe mai multe clădiri din capitala Franței, afișe care anunțau prezența „celor treizeci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
soupçonnez de magie. „Apărarea” era construită pentru figuri mitice și istorice precum Orfeu, Pitagora, Socrate, Porfirius, Raymundus Lullus, Paracelsus și Pico della Mirandola, cărora le erau alăturați și „nevăzuții”. Dar efectul a fost invers decât cel scontat. Parizienii credeau în zvonul că „invizibilii” ar fi „vrăjitori” - și Naudé nu a făcut altceva decât să-l confirme. Astfel încât, când s-a întors la Paris, Descartes s-a pomenit într-un ocean de suspiciune. Ce făcuse el oare în timpul peregrinărilor sale prin Moravia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mic și liniștit de lângă Leiden. Dar se afla acolo invitat de aceeași „regină de o iarnă” a Boemiei, Elisabeta Stuart, văduva Electorului Friedrich. Scăpase de bănuielile parizienilor, dar se aciuase într-un adăpost mai sigur. Nu avea chef să stârnească zvonuri noi stând prea mult de vorbă cu ghinionistul Comenius 11. A apucat doar să-l prevină „frățește” că nu are ce căuta în Franța lui Richelieu. Comenius știa. Dar el nu aderase la francmasoneria engleză care opunea, radical, Știința, Credinței
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
situat (Hass și Jodelet, 1999). Individul care cunoaște este supus unor diverse influențe sociale, prin socializare, inserție socială sau distribuirea unei identități sociale. Informația cu care este alimentat subiectul social nu este obiectivă, neutră, logică, tehnică, „rațională”, ci atinsă de zvonuri, credințe, ideologii, practici magice furnizate de contextul social (Guimelli, 1999). Selectarea stimulilor, obiectivelor, evenimentelor cu care vine în contact îl „ancorează ideologic”, iar gândirea sa este marcată de aceste influențe, adesea e insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Mașina cu butelii întârzia uneori cu zilele sau nu mai venea din nu știu ce motiv. Listele se refăceau, uneori se pierdeau, așa că era bine să stai acolo. Era groaznic, foarte obositor, oamenii se enervau...” 4. O profesoară de 30 de ani: „Zvonuri cum că s-a adus drojdie la cooperativă sau că săptămâna următoare se aduce gaz provocau un fel de fierbere în sat. Se duceau toți la cooperativă, ceea ce arăta importanța evenimentului. Era și normal, dacă ne gândim că se întrerupea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]